76. A pettegula - 77. Frutta e atri cosi - Vernacolo Calabrese - UNREGISTERED VERSION

Vai ai contenuti

Menu principale:

76. A pettegula - 77. Frutta e atri cosi

Poesie terza Parte

          A Pettegula

O fimmana assettata a lu postedu                   
camina, va, pulizza nu zimbedu.                 
Armenu na cosa di utili tu fai                      
e ncunu peccatu i menu certu hai!                       
Subba a vucca tua zuccheru e meli           
oppure acitu crudu e tantu feli.                
Tutto stavi di chi ti fici sulu a tia                          
si l’hai in odiu oppuru a simpatia!        
Guai a cui ti veni sutta tiru,                           
cadi mpurruta e sicca comu u piru.                     
Si pe casu nci voi nu pocu mali                    
i lacrimi ci fai scindari a cannali!                
Si ncunu tortu hannu di pagari                       
atterri a  ida e tutti li soi cari.                      
E mpini vai dicendu pesti e corna            
cu voli mali a tia prestu mu torna                        
a chudu locu dà, luntanu assai                     
chi nudu subba a terra vitti mai!


         Frutta e atri cosi

Juri i cucuzza e juri i cucuzzaru,  
fammi cuntentu, parami u panaru!
Aju a mentiri du ova e nu citrolu,               
fallu ti pregu, su peju i nu fugghjolu!
Docu c’è postu puru pe du bruna                      
ca di banana ndavi sulu una!
Pigghja,  e menti puru sti du ficu              
a mia mi tocca ancora pala e picu!
Si quattru cosi  ìnchinu u cistedu             
mu ndi pigghj n’atru torni arredu.
Stipamu doch’ intra cosi dilicati                
quattru ficundiani gìà mundati,   
nu pocu d’amura e puru du cerasi,             
quattru juri di garompula pe vasi.
Si brava pemmu i conzi dintra a pagghja
catinazzu, comu a tia nud’atra angagghja.
I pigghj e poi l‘acconzi  intra e fora                   
su tanti, ma nci ndi stannu ancora.
Quanta arrobba chi si perdaria  
                
senza di una brava comu a tia!
Grandi meritu a tia ti veni datu,                
u nomi toi pe sempri è ricordatu!


 
Torna ai contenuti | Torna al menu