7. U natali - 8. I giuvani d'oj - Vernacolo Calabrese - UNREGISTERED VERSION

Vai ai contenuti

Menu principale:

7. U natali - 8. I giuvani d'oj

Poesie Prima Parte

U natali

Puru ammenzu a tanti mali
arrivau st’atru Natali.
U spettamu d’annu in annu
cui cu gioia e cui cu affannu.
A speranza chi tenimu
ncc’iaffidamu a lu bambinu
mu ndi porta tantu beni
mu ndi libera di peni.
No vorremu chi stu Natali
fussi proprio tali e quali
comu chidi di l’atr’anni;
ma senza lutti e senza nganni.
Era megghju duvi stava
ca la pagghja di la stada,
ndi vozi beni pe daveru
si si fici bambinedu,
pemmu veni subba a terra
pe caccìari mali e guerra.
Però a genti a tuttu penza,
menu a Dio e a sua presenza,
voli sulu, ma chi storta!,
fari sordi comu sporta.
Chi vi custa o delinquenti
fari comu tanta genti,
ca di bontà e cosi veri
si ndi faci nu misteri.
Ma la grazzia chi cercamu,
o Gesù nui ti pregamu,
m’addirizzi cchjù ca poi
a testa di sti figghj toi,
pecchì a vita è cosa mmenza
si nc’è menu sufferenza.

I giuvani d’oj

Quandu ti penzavi ch’era tuttu nu casinu,
t’accorgi mbeci ch’era proprio tantu i menu.
No nc’era u periculu u si faci cumpusioni
u poj pigghjari scangju i fimmani cu l’omani.
Oj comu oj, no sai mancu cu cui parri
ca si poti puru fari a figura di tamarri.
I fimmani moderni juntanu peju di cavalli,
vonnu cumandari, cumbinti ca hannu i palli.
L’omani mbeci su sicchi e affimmanati,
no nci sta beni nenti e su sempri scugnunati,
e no cuntenti ca portavanu u cudinu,
comu i pecuruni si mentinu u ricchjnu.
S’indifuttinu che patri si ruppinu lu culu
jendu sempri ncerca di nu postu di lavuru.
U penzeri chi hannu da sira a lu matinu
è jri in discoteca e mu fujnu cu motorinu.
Ti pari ca è na fimmana: a guardi subba o pettu
ma u vidi tuttu lisciu peju di nu piattu.
Mu t’accerti di sicuru, sbirci cu l’occhj strambi
in cerca di nu gnommaru ammenzu di li gambi.
Na vota era difficili u si poti fari l'amuri
ca i fimmani si davanu ma chjni di timuri,
oj si vidinu libari e senza cchjù rispettu
nto giru i pochi uri finiscinu nto lettu.
E chistu, si di na parti po fari piaciri,
si no ti stai attentu, finisci cu periri;
quandu menu ti l’aspetti, all’atri comu a tia
comu nu cazzu i scemu ti futti a malatia,
chi ti suca puru l’ossa cu tanta sufferenza,
ca puru a li parenti nci tocca a penitenza.
Certu ca si nci penzi, a paura è propriu tanta,
ma chista è a vera cruci di st’anni novanta.
Non vogghju mu li mentu tutti nta nu fasciu
ma pocu si sarvanu nta stu mundu tantu paccju.

 
Torna ai contenuti | Torna al menu