ESPRESSIONI
|
| Abballa
'nta 'n lazzu. |
'A caccia càvira.
|
| A cca cient'anni ca mori. |
| Accattau 'a jatta no saccu. |
| A chi si vitti 'a 'Mèrica? |
| A chi mi cunsiggiau 'u riàvulu? |
| A cuomu nun ti màncin' i cani! |
| A cuomu sienti 'stu caviru! |
A ffavorìri
(lo dice, a chi guarda o arriva,
colui che sta mangiando).
|
| Aiu 'na muddaccìa ca nun mi susissi
mai. |
| Ama bbìriri com' a ggiri a
finìri. |
Amara a ccu
ci càpita!
|
Amuri e
bruoru 'i ciciri.
|
| A quantu mi nn'à fattu piggiari
mmuccati 'i paggia! |
| A quantu mi nn'aiu aggiuttutu
muccun' amari! |
| A quantu nn'ài cuorpi strani! |
A quantu
nn'ài racìna appisa!
|
| Arristammu cu l'uocci cini e i mani
vacanti. |
| Arristammu 'ncianculati. |
| Arristàu sulu com'un cani. |
A st'ura
cusà unni ci lùcinu i pieri.
|
| Ata vistu 'u frustieri?! |
| A ttagg' 'i cantunera. |
A ttira ca
ti struppìa.
|
| A unni s'iu a ppersu 'u pilu? |
Avìa addò
mmagnu.
|
Avi 'a
testa a niscsi.
|
| Avi 'a testa picciata. |
Avi milli
canni ri raggiuni.
|
| Avi 'na vita ca fa i suoi porci
comodi. |
Avi parmu.
|
| Avìssitu a bbasari 'n terra unni
puosu i pieri. |
Aviti 'na
figgia ca vi ni putiti priari.
|
| Avi 'u cravuni vagnatu. |
Avi 'u
saccu cinu.
|
| Avi 'u sancu ruossu. |
| Calamu cch' e casci. |
| Camìna ca ti lùcin' i pieri. |
| Caminari a pass' 'i frummicula. |
| Carìu no liettu ra farina. |
| Cche bedda! Pari fatt' e cosi ruci. |
| Cciù ttiempu passa, cciù
ddur'addivienti. |
| Chissu fu suonnu ca ti sunnasti. |
| Ciàcciri e finucc' 'i timpa. |
| Ci app'a ddari 'u mussu. |
| Ci fa spirìri 'u tirrinu sutt' e
pieri. |
| Ci fici passari 'u jucarieddu. |
| Ci finìu 'a minnedda. |
| Ci finìu 'u passatiempu. |
| Ci manciarr' i naschi. |
| Ci ni rissi tanti ca mi lavàiu 'a
vucca. |
| Ci stapi pilu e cuniggiu. |
| Ci va appriessu comu 'n canuzzu. |
| Ci voli 'na bbotta 'i viva Maria. |
| Com'è rrurùsu; fa manciari i vùmita
a mmuzzicuna. |
| Com'è ssicca; pari 'a motti 'n
macanza. Com'è ssicca; pari scanciata re
patruni 'u luocu.
|
-Comu va?
- Tutto vecchio. |
- Comu vi sintiti?
- E comu m'à sèntiri; arrivammu unn'avièmu
arrivari. |
- Comu vi sintiti?
- Mi sientu tintu. |
- Comu vi sintiti?
- Rincrazziannu a Ddiu mi sientu cciù bidduzzu. |
| Cosi ca nu gnìncinu panza. |
Cosi picca (in
risposta ad una persona che ringrazia).
|
| Cruci e nnuci. |
| Cunzàu 'na tàvula ri tutt' i
pititti. |
| Cuscienza! Tanti bbeddi soddi ittat'
o vientu. |
| Ddiu ni scanz' e libbra! |
Dissapitu
com' 'a paggia.
|
- E a mentri com'ama ffari?
- Com' a cchiddi ca ci 'ncapparru! |
E bona
nott' e sunaturi!
|
E chi m'aggiri
a binniri 'u battisimu?
|
| E niatri a cu ama ddari cuntu. |
| Eni comu 'nu spicciu r'aggiu. |
| Eni friscu comu 'na rosa. |
Eni lavatu
com' o bruoru re maccarruna.
|
Eni 'na fìmmina
ca 'u soddu 'u fa ddu soddi.
|
Eni 'n cani
vastatu.
|
| Eni nìviru com' o ggiuvittu. |
| Eni nuddu ammiscato cco nenti. |
| Eni 'nu riddu. |
| Eni senza sancu com' e barbani. |
Eni sempri
no mienzu com'a Triricìnu.
|
| Eni una ca fa 'u piggia e
potta. |
Eru tantu
quetu e mi manciàrr' i naschi!
|
| Fa bbèniri tri cosi. |
| Fari com' e scecchi currituri. |
Fermu cuomu
'nu scuoggiu 'i mari.
|
| Fici panz' e prisenza. |
Fici sàviti
e cappa.
|
Finìu
tuttu a schifìu!
|
| I rrobbi asciucazziarru bbuoni
bbuoni. |
| Iu fazzu chiddu ca mi pari e piaci! |
| Lassa 'u munnu 'n fuocu e patti. |
| Làssilu pèddiri; làssilu còciri
no so bruoru! |
| Macari piggia 'n capu. |
| Ma cchi mmanci pani scuddatu? |
| Ma cu cci ha dittu cosa? |
| Ma cu tu fa fari? Sempr' 'u stissu
varagni. |
| Manciarizzu e bbivirizzu. |
| Mancu mi vitti ri cca dduocu. |
| Ma ttèniri 'u rarrieri cu ddeci
manu! |
M'aviss'a càriri
'a vucca.
|
| Mi carìu a cuddura ne' vuredda. |
| Mi fazzu cetti ppanzariddàti 'i
suonnu ca nun ti ricu. |
| Mi fici fari 'u manciari tuòssicu e
bbiliènu. |
| Mi fici i niché. |
| Mi niscìu 'na pinn' 'e fìchitu. |
| Mi niscìu 'u cori ppo scantu. |
- Mi
salutassi a so.......
- Grazzi. Non mancherò, resta servito. |
Mi
sbattissi 'a testa mura mura!
|
| Mi scunci 'u cori. |
| Mi sientu 'a panza cina comu 'n
cicaluni. |
| Mi sientu 'n mmalatuni supr'o stòmicu. |
| Mi sta faciennu far' i vuredda fràrici. |
Mi staiu
vunciannu bbuonu bbuonu bbuonu.
|
Mi talìa
ri mal'uocciu.
|
Mmeru dda
via.
|
| Muottu iu e bbivu tu. |
Mutu cu
sapi 'u juocu.
|
Mutu tu e
mutu iu.
|
| 'Na cappat' e cosi tinti. |
| N'arma am'aviri. |
| Na ssa casa c'è 'u malu bbiersu. |
| Na ssa casa si jèttunu 'u manciari
mussu mussu. |
| N'avimu tanti re nuostri! |
| Nn'à ffattu ri cuotti e ri cruri. |
| Ni fìcimu 'na manciat' e Pararisu. |
| Ni mìsimu l'acqua intra senta tubba. |
| Non sia per comando; rammilla... |
'Nta vucca
av' 'u meli.
|
| Nucidda (s)grolla. |
| Nunn avi arrizziettu. |
| Nunn avi luoch' 'i casa. |
| Nunn aviri prescia, tantu nuddu
t'assicuta. |
| Nun c'è nnenti pp' 'a jatta. |
| Nun ci fa mmancàri nenti; ci
accatta ri l'acqua 'nzin' o sali. |
| Nun ci nesci nenti. |
| Nun ci pòttimu rari abbucca. |
| Nun fa àvitru che manciari fravaggi. |
| Nun lu vuoggiu vìriri
mancu scritt'o quatru. |
| Nun m'arristarru mancu l'uocci pi ciànciri. |
Nun mi
fazzu né jabbu né maravìggia.
|
| Nun mi potti privaliri. |
| Nun mi scrupìu ri cca dduocu. |
| Nunn è ca cci ama pinsari quannu
tuccamu 'u funnu! |
Nun ni voli
feddi rassi.
|
Nunn avi
calìmi.
|
| Nun si potti scazzarari. |
| Paci e amici. |
Paisà, nun
far' 'u sovièticu.
|
| Pari ca nun ci cuppa e jetta càvici
'n sutta. |
| Parra! E chi ti puozzu sèrviri a
palummu mutu? |
| Parra quantu nu jùrici poviru. |
Picciuotti,
n'ama carricàri sta cutra.
|
Piggiàu 'a
via r'acìtu.
|
P'o friddu
nun si pò nèsciri 'u nasu ra potta.
|
| Ppe niervi facissi savutari 'u munnu
all'aria. |
| Ppi malandrinarìa e ppi scifinzarìa! |
| Quantu mi na ffattu piggiari
mmuccat' 'i paggia! |
| Quantu parra; mi sta faciennu
sbacantari 'a mirudda! |
Ra bianca
matina a nìvira sira.
|
Rari ddu
punti a cavaddu.
|
| Ri cca bbanna ci trasi e ri dda
bbanna ci nesci. |
| Ri cca a cient'anni. |
| R' unni trasi nesci. |
Ròmmiri
comu 'n tuppiettu.
|
| "Runa ccura! Prima ri passari
'a strata talìa cca bbanna e dda bbanna." |
| Runa ddu punt' a cavaddu e bbasta! |
S'accarnau.
|
| Saccu d'imbrogli. |
| Sa ddiggrazziata ni puttàu 'u
'nfiennu intra! |
Salutamu e
cacciamu.
|
| Sapi unni ci rommi 'u liebbru. |
| S'appa calàri i cavisi. |
| S'arricoggi sempri a
stutat' e cannili. |
Sempri ca
mmuccunìa.
|
Senza misu
no cuntu.
|
Senza riri
cusà.
|
| Sfadda sputazza ammàtila. |
| Si càrrica 'u rarrieri e patti. |
| Si cianci 'u pani ca si mancia. |
Si jett' a
jatta motta.
|
| Si la spara la vita. |
Si lassa
iri a corda fràricia.
|
| Si manciau 'u cuottu e 'u scuottu. |
| Si manciassi (ppi la fami) a don
Cola Carogna. |
| Si mièrita chistu e àvitru. |
Si misi 'n
cinu.
|
| Si misin' i naschi a pinnaccera. |
| Simu na pac' 'i l'àncilu. |
S'innìu a
ccas' 'o riàvulu.
|
| Si nu staiu attentu mi fa scumpàriri
'u tirrinu sutt' e pieri. |
| Si piggiau ri picatiggiu. |
| Si scanta 'i l'ùmmira so'. |
| Si scuddàu 'u scalun' 'a potta. |
Si senti
cacuòccila.
|
| Si stanu sballaccuniannu tutti cosi. |
Si truvàu
cca faccia o vientu.
|
| Spettu com'a cchissu ci ni su' picca. |
Spicciatu
ri tri cozzi.
|
| Staju cuggiennu 'na missa
ppi l'armuzzi ro Priatuoriu. |
| Stapi cu ddu pieri 'nta 'na scappa. |
Sùbbitu si
càrrica i pupi.
|
| Sunu com' e cani cche jatti. |
Sunu cosi
ri cchi cuntari all'amici nuostri.
|
| Sunu 'na stampa e 'na fiura. |
| Su privissuri ammucca i sturienti
cca cucciaredda. |
| Tantu e tantu llunu. |
| Ten' a dditta ppi mmiràculu. |
| Trasìu senza scrusciu e senza timùsciu. |
| Tric e trac, tantu a patti. |
Tutt'i cosi
si manciàrru!
|
| 'U cielu fa inci e sdivaca. |
| 'U civa comu 'n mucidduzzu. |
| 'U cumisaru s'accuòmita. |
| 'U muossu ruru eni! |
Unn'arrivi
minti nzinca.
|
| Unni cchi e ccuomu! |
Unni tocca,
sona.
|
| 'U Signuri à scansari a ttutt' 'i
figg' 'i mamma. |
'U Signuri
m'arricòggiri.
|
| 'U
Signuri nn' à mmannàri cutta e nnetta. |
'U zùcchiru
s'à mìntiri 'i sciancu!
|
| Va' fatt'accattari ri cu nun ti
canusci! |
| Vanu faciennu frusti strati strati. |
Vista 'n
prova.
|
| Vutamu n'atra foggi' e
libbru. |