amici di paese

amici di lavoro

....Gli amici a Duiglie

Alcune delle liriche che presentiamo, soprattutto quelle scritte per gli addii dal lavoro, sono "ad personam" e quindi soltanto i diretti interessati possono assaporare fino in fondo le celie , i rimandi o le allusioni .
Noi le presentiamo perchè anche queste formano qull'umanità variegata che Duiglje ha fotografato " affacciato dal balcone " della sua Vita.

L'inizio, in alcune, ritorna simile ad altre poesie.Niente di più naturale! Per Duiglje è come il cercare la mano amorevole che ti sorregge per i primi passi fino a quando , trovato il ritmo, si possa poi proseguire veloci e spediti verso una nuova meta.

 


 

L ' E R S A fffffffP R E S EN T A
" TAURLON CITY- PARK A...PPASC - SERVICE OF COOPERATIVE -

Personaggi e...Interpreti



LUIGI MASTRODDI Vice Sceriffo provvisorio,promosso Sceriffo per meriti e per assuefazione alla totale obbedienza,assecondando così il volere dei boss. I° giocatore ball boccen, ex footbal professionista, odierno sostenitore del genero...so parmigiano,

TONINO MAARSIGLIANTE Ultimo arrivato tra i primi del renge,indomabile torello di razza, impavido persino di fronte a qualsiasi capriccio di una esigente giovenca. Continuamente in contrasto con i boss,forse a causa della molestia che gli arreca, sempre intorno un ronzante moschino.

ENNIO MURZILLI Giudice im...parziale,redattore del giornale locale SADERSANDEY ( a tempo pieno),tramite questo propugnatore di giustizia per i campesinos ed il personale tutto del renge. Ha costretto gli altri, loro màlgrado,a smettere dagli accordi sotterranei, a svegliarsi dal lungo letargo e lottare apertamente. Presidente of cooperation taxi driver (a tempo perso).Wanted

DARIO PIETROJUSTI Giocatore di professione con carte truccate, impeccabile nel vestire, spécie in talune occasioni, sfoggia abiti e cravatte di primordine,armato di dillinger al taschino del panciotto. Irriducibile ed ostinato aspirante capo. Wanted.

ELSA MEOGROSSI Nobildonna proprietaria del Saloon, esperta nel trattare, con gentilezza e cortesia, gli avventori. Giovane tra i giovani.Direttrice cor..sara, sfornatrice di abili casciari, laureati Agronomi e Veterinari (FORMEZ). Indefessa ricercatrice che, aggirandosi nei sottoboschi, turbolenti, allusca l'Energia Alternativa, ne redige il LEBEN PROGECT,apportando all'Europa e,fors'anche, al mondo.

GIUSEPPE GIROLAMI -Mezzo sangue, meticcio, cercatore di piste, non troppo esperto, ex Sceriffo City Rovet,specialista in denunce di qualsiasi tipo, non facendosi sempre i...Gas...peri suoi.

SERGIO D'ALESSANDRO Capo Chejenne,venditore di acqua di fuoco.

ANNA MONTANARI -Moglie del più assiduo frequentatore del Saloon, ex controllora della mensa del Saloon,(notichet)quasi sempre lacrimosa, Wanted.

DOMENICO VILLANTE-Straniero di passaggio, informatore clantestino, clauticante perchè ferito nella seconda guerra di secessione, esperto in botanica, continuamente insegnava a Fuzi la potatura delle piante e la coltivazio ne degli ortaggi.Sa tutto di tutti. Wanted.

FOSCA PASQUALE- Cowboy attaccabrighe,niente a tempo pieno. Ricercato senza taglia, perchè si sa dove trovarlo.

ANTONIO COLANGELO- Patito allevatore di cani, cacciatore, dice lui, esperto di conigli selvatici venditore di pellame(a tempo pieno).Non gliene bastano quattro?

FELICE DI BENEDETTO- Giudice inesorabile,propinatore di condanne a morte, pur essendo di pura razza ariana (forse per questo), sterminatore di uomini bianchi, 3° giocatore ball boccen, gran sostenitore ed amico di Le Pen. In contraddizione con il proprio nome.Potenziale cannibale.

ANGELA MACERONI - Venditrice di reperti atzechi ed amuleti indiani, perspicace nel gestire la bottega, sa fare dei conto, non solo a mano, ma anche con macchine moderne.

SILVANA MARTORELLI- La bella del Saloon, contesa dai cowboys, causa di risse ascenzoriali tra questi.

CARMELA LIBERATORE- Prima donna del Saloon. Hobby: danza del ventre e conseguenti flessuosità sinuosi dei glutei, (a tempo pieno) attrazione clienti (a tempo pieno).

DUILIO DE VINCENTIS- Amico of President, non corrisposto, causa nevrosi politica. Maldicente contri story.(A tempo pieno).

A L T R I
Bandoleros and bandidos mascherati da gentlmen.....
Bandidos non usufruenti diligenze.......
Bandoleros con incarichi vari e senza incarico alcuno....
Bandoleros venditori di fumo.......
Bandidos rapinatori delle Casse degli Stati Federati....

DIALOGHI UNILATERALI ..................Marco Conti
SCENOGRAFIA .....giardini,ortaggi ....Giuseppe Di Giamberardino
COSTUMI- ALTA MODA-..................Marisa Baldoni
MUSICA -....................................sempre la stessa
CAMERAMEN................................Occhio del Popolo
AIUTO REGISTA...........................Bob Iran...Redattore( A tempo pieno
REGIA.........................Diabolik...(Non si sa chi è,ma tutti lo conoscono)



THE EN...TE

A AMERICO DI MATTEO


La vite è belle,è brutte,è complicate,
spéce se une sbajje mèntre vive,
pérò se une é state ben formate
n' va sicuramènte alla dérive.

I 'ésempje é quiste,é quiste 'mmézze a nnu'
ch'é state quasce sèmpre de bon core,
la vite l'affruntate a tu per tu
cerchénne d' n' fa nisciune errore.

Ma vu dicéte:cumma se pò fa'!?
J'érrore j'òmmene 'i cummétte sèmpre.
Soltante Dije n' nz' pò sbajjà.
I j'òmmene ch' té' 'na cèrte tèmpre

se pò sbajjà di méne,ma se sbajje!
E' naturale ,già v' l' so' ditte,
péró s' jsse 'nziste dajje i dajje
rejésce quasce a caminà deritte.

Oddì! Ce vo' la forze i j' curagge,
la cocce apposte, tanta volontà
i 'nziéme a quéste s'adà èsse sagge
i sopra a tutte tanta onéstà.

M ' pare ch' Amériche ha fatte quéste
écche perché se trove 'mmézze a nu'
i nu' ce stéme a ffa' 'sta bèlla fèste,
sennó s' saIutéve i nente più.

I bone ésémpje,i sacrîfice fatte,
'na vita dédicate alla famijje,
ai lavore fatte sèmpre ésatte
i sèmpre pronte a da' bone cunsijje.

Sono i valori queuti della vita.
Ia dedizione alle cose belle,
fare di essa una gran bella gita
serena,scevra dalle marachelle.

Tu,Amérì, scuseme d' 'st schérze,
te vojje dice,che j' core 'mmane,
ca bbone si' sapute régge i' sterze,
ècche perché t'attocche 'n' addemane

Tranquille,pijne de soddisfazione,
sénza pentirte delle cose fatte,
perché so' state cose fatte bbone.
D' quéste tu ada ésse soddisfatte.

Se tu sapisse quante c' despiace
de n' vederte salle quélle scale,
ma nello stésso témpe a nu' ce piace
dirte che tu p' nù si' sèmpre uguale.

Dell'amecizia té séme orgogliose,
remane sèmpre j'ómmene stimate.
''Ntraméntre tu t' gude i' ripose
che degnaménte t' si' meritate.

Quale pò èsse j'augure nostre?
Gudérte 'st ripose sénz' affanne,
tante se sà la vite ch'é 'na giostre!
Ma tu puzza campa' più d' mill'anne.

torna sopra

A CARLIINO J'USCERE

I' témpe vola ippure n' te' le scénne,
sèmpre accuscì cumènze a 'st' occasione
c'éma st'attènte n'i putéme spènne,
t' pò truvà a brutte condizione.

Quést'é le vére,é giuste,mica no!
Séme 'na bbotte,oddì! Prèoccupate,
issa ce porte sénza di' addò
i nui ce retruvème penzionate.

Anze se se fermésse a quést'étà
fusse 'na cose,inzomme,ancore bone,
spériame n'ziquitésse accèllèrà
prime d' scarecarce a 'na stazzione

addò i' tréne 'po n' passe più.
Cerchéme de sfruttà quést'occasione
facènne quésta fèste tra d' nu'
i sénza farce tante riflessione.

Lo so po despiacé,ma é destine
de tì,de mì i d' chiunque nasce!
Addo' te truve mò,care Carline
tra poche cì'arrivéme tutte a rrasce.

Pérò revutechéme la midajje!
Tutte la rabbje che te si pijjate
a sta' a da' rètte a quésta farfamajje.
Da ogge tu te sinte recrejate.

N' nzinte più: Carlì le fotocopje?
Carlì,la si purtate quélla carte?
Qués'atra, carte aqquande la recopje,
aspitte ca la porte a 'n'atra parte.

I' tipe che si' tu 'na bbotte... inzomme!
Te s'abbuttéve sèmpre ì' cavezune.
Quinde Carlì,se te refa' la somme,
sta, méjje mò,n' nzinte più nísciune.

Da ogge tu po' fa' cumma te pare,
la sére.la mmatine,a pranze i a céne;
po' j' girenne sèmpre ch'i cumpare,
ch'i' nipotine,po' spacca' le lène

pe' fatte ddu' patane sotte i' coppe,
n'ha da' remétte più la svéjje
i nt'ha da métte manghe più a galoppe
pe fa' firmà quaccune che se svéjje

ne poche prime, prime pe 'nu dire!
0 i'atre ch'arrivéme con ritarde,
ma tu iv'affannà sèmpre i respire
pe fa' vedé,p' 'n'occhje de riguardo.

I si livate a mòjjete i' lavore,
s'affranche de lavarte le cammisce
ch'ècche tinive zuppe de sudore
pe quélle che ssi' fatte. Ma capisce?

Apparte i schérze! Trùvete cunténte
i cirche a nte fa' colle dalla noje,
'i svaghe i po' truva' ogni muménte
all'aria apèrte pe truva' la gioje:

ajj' orte a cultivà le pummatore,
i sèllere,cepolle,la 'nzalate
i quande proprje n' nte dice core
va che j'amice a fa' caminate.

I passe i' témpe p' nte fa passà
da quiste témpe che nz' fèrme maje
ch'a tutte i coste ulésse sorpassà,
ma 'nziste sempre,dacce sèmpre guaje.

Sole accusci po' fa' ì' pénzionate,
i' pénzionate che n' va 'n penzione,
anche perché l'étà n'é arrivate
a chi se trove in brutte condizione.

Ch'i' core 'mmane tutte quante nù
te déme j'augure più sincère:
t'augurème quélle che vo' tu.
Le cose bbèlle colme de piacére.

I8 - 12 - 1985

torna sopra

AL DOTT. EGIDIO FORTE

Non é un tramonto oscuro,minaccioso,
non é neppur di rosa-celestiale.
Il fiume a valle é alquanto limaccioso,
ma resta dentro l'àlveo naturale.

S'ode ogni tanto il rimbombar di tuoni
molto attutito,molto in lontananza,
sembra il ronzar di vespe e calabroni
quando lo sciame é fermo in adunanza.

...Macché! N' nc' rejèsce,nc' la facce!
Parla' pulite é troppe cumplicate!
Putésse cumpina' 'n pasticciacce,
spéce s' sso' quéstione delicate.

Ecche i tramonte nc'èntre proprje nénte!
Parléme fra de nu' bbéjje a lla bbone,
a recurdarce cumm'é nate l'Ente,
i sacrifice i lle soddisfazione.

La ggènte stéve proprjamènte male:
la guèrre,i' tarramute,l'atre guèrre,
sénze 'na spranze,eve sèmpre uguale,
s'arabbattéve che la poca tèrre.

Pérò ce scéve sole pe l'estajje
che se paghéve fisse a j' patrone.
I' pòvere contadine dajje i ddajje,
ma n' truvéve maje la soluzione.

'N scorce,'n trajne sganganate,
all'albe,chijj grosse i chijj ciche,
sbattènne p' le vije Impantanate,
tra lume i llustre,pronte la fatiche,

fine a lla sére dope l'ammurlite.
Ìvene fortunate chiste...Avojje!
Ma j'atre stracche morte,sfilinite
sèmpre all'appéte che la zappa 'ncojje.

Sott'acque i sotte a vvénte,sénza soste,
sotte 'n sole ardènde ch'abbruscéve
' n pézze, sci i nno, de pane toste
ch' all'acque d' i' canale s' ammullévè.

dope tante lavore massacrante
l'acque,la sécche,i lagne e così vije,
s'éva recorre sole a quacche sante
pe farse bbenedi' la carastije.

S' alla famijje une s'ammaléve
i ppe desgrazje stéve proprje male
già quélla poca tèrre nci'abbastéve
pe médicine,médeche i spidale.

I rremanéve cumme a chi succéde
quande pijje la sabbje che lle mane
mèntre la strégne,passe tra le déde,
casche pe ttèrre i nnénte ce remane.

Quéste é 'na pennellate alla vavà
ch'ha misse in luce quélle bbrutte cose,
ma se s'ulésse proprje pittura'
spésse 'n quadre troppe vergognose.

N' nz' putéve proprje j' più 'nnanze,
fra le cummèddje i sciopere a rovèsce
venétte l'Ente i ddétte la spéranze
a chi eve vécchje i a quijje ch'eva crésce.

M'ancore le cummèddje nn' nfenirne
i nn' nfenirne manghe tante préste,
pure se quasce tutte la firmirne
l'asségnazione che 'na cèrta fèste.

Perché chi sementéve tanta tèrre
nn' lla vuléve la Riforme Agrarje
i attacchirne unite a ffa' la guèrre
contre i Guvérne contre Castratare.

Redajje tutti chisti malcontènte .
a rrescava' i tèrmene gia mmisse,
a ffa' i despétte contre i dipèndènte
i spésse s'arrivéve a ffa' la risse.

Ch'i' témpe,ammane ammane,se calmirne,
fra léttere d'impégne i compromésse,
che la rasségnazione,ma firmirne.
Viste che mantenirne le promésse.

Invéce n' ERE mo é devendate,
'n punte,inzomme,de rifériménte,
l'ere de lla Riforme ve' chjamate,
'ntémpe de quande cummannéve l'Ente.

Quéste é la storja nostre,grosso mode,
pure la té',mio care EGIDDJE FORTE....
Quand'une é bbrave nn' rremane in code!
Nn' ffa la file,entre ppe la porte.

I' témpe 'nté le scénne ippure vole,
vulènne tutte cose lasse arréte
i nc' s'accorje cumme da vajjole
ce se retrove grosse i nc' se créte.

Dalla gavétte tu si' cumenzate,
ive studènte,quasce giunettijje,
mèntre studjve ive già impiégate,
ma m'hanne ditte ch'ive une svijje.

I sùbbete salliste 'n scaline
i dope n'atre i dope n'atre ancore,
te lauriiste sopre 'sti gradine:
Cape Sérvizje ippò Cordinatore.

Sìndeche cape de lle grosse azziènde..
ch'i' probblème grosse su lle spalle,
i tutte quéste sénza 'na ... prebbènde.
Mo chijj probblème stanne a galle.

Apparte i schérze,nn'é la colpa té,
é colpe de nisciune i tutte quante,
vérrà 'n témpe che s' vé a sape',
Però se trove sèmpre quacche sante!

Si' devendate grosse tu,da' ti,
ma si' remaste sénza presemizje
sèmpre a lla mane,cumma tenga di
Si' respettate sèmpre l'amecizje.

Pe' nnu' si' caminate sèmpre dritte!
Quande si' vviste quacche ccosa schjorte
forse nzi' state brave a nt' sta' zitte.
Ma j'audace té la bbona sorte.

Nu' tuttequante 'nzjéme,tutte in core
t'auguréme,dope 'ste divorzje,
no 'nn tramonte,ma 'na bbèll'aurore
i rrespusarte préste ch'i' consorzje.

Se quiste matrimonje nz'accurdèsse
se pò truva' quacc'atra soluzione,
pérò se manghe quéste nz' truvésse
gùdete 'nsanta pace la penzione.

1 FEBBRAIO 1988

 

torna sopra

A ELSA MEOGROSSI
QUANDE SE N' E JTE 'MPENZIONE

Sciami di bimbi allegri, cinquettanti
giocano a gara sulle sabbie d'oro,
creano gran castelli,trepidanti
per abitarci dentro e tra di loro

i paggi,i cavavlier,le damigelle.
Sopra le mura guardie alabardate,
vigili sempre a far da sentinelle,
ma senza ostacolar le dolci Fate.

Tra queste Fate une stéve addétte,
ma più ch'addétte éve la Fatésse
che ccaminéve sèmpre ammézze i létte
d'i principine i de lle principesse

pe ffarce fa i s6nne più speciale,
pe ffarrIe sta cunténte a più non posse,
i sónne che ppàrivene reale.
'Sta Fate éve ELSA MEOGROSSE.

Pare ch'é 'nna bbuscije,'na fantònje,
imméce e lla pura verità:
ha organizzate tutte le còlònje
p'i vajjulitte,in piéne attività.

Spérze pe 'sti paése,sèmpre in ggire
parlènne,predechènne l'assistènze
i cci'ha refòste pure quacche llire,
apparte tuttaquante la pacénze,

pe ffa convince ch'éve cosa bb6ne
pe lla salute de jj vajjulitte,
pe ddirce ch'éve queste l'occasione,
ch'éve 'na c6sa fatte pe dderitte.

Ma d6pe i contrarje succedette,
quande appurirne ch'éve veramènte
'na cosa bb6na,sante i bbenedétte,
étta subbi le lite che lla ggènte.

Tutte nne ì putéve accuntentà
i lla richièste sèmpre aumentéve.
Eve 'na Fate,scì,putéve fa!
la màggeca bbacchétte nci'abbastéve.

I se ne jétte che i carcerate
a ccunzelarrje,a ffàrrje 'ncuraggì,
a ddirce ca só' state sfòrtunate,
ma cèrte nne ll'ulivene capì.

Spèce chi stéve élloche da innòcènte,
i ìvene chist'ècche bbònaparte,
ce stéve pure quacche mmalamènte,
ma chiste ìvene i méjje,schérze apparte.

Intante ce facéve le lézzione
i cquande lore ssèìvene a i sbarje
parlìvene de quésta bbóne azzione.
Inzòmme fu 'na bbóna mîssionarje.

Fu 'n'éspériènza bbèlle,me l'ha ditte,
pure se stéve ammézze a ccóse bbrutte:
tra fammene liggére i ddérélitte,
tra délinguènte,ladre i farabbutte.

Pur'ècche etta lassà,perché all'Ente
ce stéve pròprje assà da lavurà,
ìvene cóse véramènte urgènte
i fù costrette pe nnécéssità.

Lavore dure lavore esaspérante:
pràteche cumplìcate,rélazione
de cóse gròsse sèmpre più importante,
sénza purtarle maje a cconclusione.

Lógicamènte no pe ccolpa sé,
pe ccolpe sèmpre de lla Dirézzione
che nne ffacéve a ttémpe de vede
'ste cóse che lla màsseme atténzione.

Préparazione corse pe casciare
pe ffa le muzzarèlle,le casciòtte
a Caruscine,industria caséare,
che sscéve bbóne sole la recòtte.

La cósa sèria 'ntutte fu i Formèzze
addó s'éva-còmpète ch'i sscénziate,
addó se lavuréve sénza schérze
ch'i Lèbèn Prògèt-bene organizzate.

Agróneme,Vetrinarje,sottobbósche,
la tòrbe,l'enérgije alternative,
'na cosa chiare,no 'na cosa fosche.
Eve tutt'atre che 'nne diversive.

Dópe nne nzacce più cu ffine ha fatte,
pare ch'hanne reinpjite ddù bbitune
d'òjje abbrusciate i mmèlma putrefatte,
che ttante,tante i ttante de migliune.

Mò bbaste! Nn'é lle vére tutte queste.
Se dìcene 'ste cose pe pparlà!
La nòstra ELSE é state sèmpre onèste,
de quéste nne nze pò rimprovérà.

Cumma se dice: E state 'na signòre,
sèmpre élégante nélla cortésije,
gèstì pacati,calme,de bb6n còre,
garbata con dovuta maestria.

Une accuscì se mèrete 'sta fèste,
é ggiuste nn'é che sténghe a ésaggérà,
anche perché 'sta cene nn'é indiggèste
viste che nnù nne ll'émeda pagà.

Bhè! La penzione é ssèmpre la penzione!
J' nne ll'uléve manche annummenà,
pérò é state quéste l'occasione
a ffarce tuttequante rencuntrà

pe ffarte j'augurje piiù sincère
pe ddirte quélle che ssentéme nu,
cridece pe ddavére ch'é lle vére.
T'auguréme quelle che vvò tu.

18-10-91

torna sopra

A ENIO MURZILLI

Ce retruvéme n'atra vote 'nziéme
pe recurdarce cose già passate,
pe recurdarce ca ce separéme,
pe farce di': ve seme pénzionate.
Ma nu',senza guarda' i' calendarje,
ce seme pénzionate volontarje.

Fenite, Senza tante cérimonje,
prime che ce mannìssene a ffa' fotte
i vvu' ce putét'esse téstimonje
ca ce ne séme jte da giunotte.
I nze pò dice ca nn'nn'é ll' vére,
che tante d'apérture de cariére

ENJE NURZILLE se n' và in concede.
Perché,perché accuscì ha vulute fa'!
I nze n'mpotte,nze revote arréte.
Perché é amante de lla libbértà,
mò che tenéve aperte la partite
ha abbandunate tutte i se n'é jte.

Aperte la partite in quésta sénze,
che se ne vanne quasce tutte i cape,
queste bisogna dirle con prudènze,
ce sta chi ha recumenzate,punte i accape'.
Inzomme nz'é cagnate la minestre!
Esce a lla porte i rrèntre a lla finèstre!

Pérò la spranze l'ha putéve ave,
che n' atre tre guattr' arane de cavétte,
sepre a 'ste monne nz' po maje sapé',
n' nn'é ch'adéva fa' la marionette,
ma 'n comportaménte un po' divèrse
putéve fa' i Direttore all'ERSE.

Non me ne voglia il Diréttore odierno!
Nu' le sapéme,é state 'n piacere,
prime de nu 'lle sa j' Padréterne,
quande pressione i tante più préghiére
ha recevute pe jj' fa' accetta'.
P' queste sa da' proprje rengrazia;

Apparte 'sta paréntese ch'é ggiuste,
Tu,care Murzille,tu cu ssi' fatte?
secondo mé ce si' pijjate guste
ad allargare sèmpre più i contatte
i ffa' in mode tra tì i diriggènte
che nci'arrivésse maje più corrènte.

Ma no perché perché avive torte,
anze tema da' atte i rrechenosce
ca tu nzi' state maje n'ome morte,
Oddi! Si' cumenzate che 'nna tosce
ch'a chijje grosse proprje nci'ha calate.
Remaste si',curnute i mazzijate.

Crejste allore i' Sindacate ggnove,
'n Sindacate d' jj' malcontènte,
de malcontènte ce ne stanne a jose,
de curaggiuse manghe la semènte,
sperande d'ajjuta' chi stéve male,
facènne fa' le cose più normale.

I cumenziste a ffa'`cumunicate,
cumunicate curaggiuse,forte,
cerca' de resvijja' i sindacate
che stìvene addurmite,quasce morte,
ma chijje se svijjrne pe' lutta'
chi eve nate pe' jj' fa' svijja'

I cumbattiste sénze ave' paure,
magare che 'nna spade già spuntate,
cumme 'n don Chisciotte de venture',
'N poca d'acque la si' 'ntruvelate
assiéme a quacchedune,da scudiére,
che se ficchéve ammézze la bufère.

I Sancio Panze séme state nu'
i eravame pure rumorose,
proprje nn' nz'é putute fa' deppiù!
Tutte sprecate,cumma 'na gazzose
quande la sture dope ch'é sbattute',
'Ne poca schjuma 'ntèrre i te salute.

L'Ente e remaste pégge,più de prime,
'n poche dope de diéce anni fa
quande s' 'ncamminétte pe lla chine
i mmò se trove pe capetunna'°.
J',spère sèmpre che reggésse ancore
pure se fa sta' a spasse chi lavore.

La volontà ce l'ha' si' misse tutte!
Forse penzive sole d'espugna'
(ma l'inténzione nn'eve quélla brutte)
la roccaforte pe lla puntella',
pe ffa',cu pozze dice,il tuo dovere,
facènne méjje reparti' il potere.

Ce s'é pruvate, n' nce s'e rescite.
ma quacche ccòse sèmpre ce remane'.
'ste munne nn' ppò jj' sèmpre in salite!
I nn' nze pò sapé',chi sa un domane.
'sti fijje nostre.che lla fantasije,
punne truva' spianate quacche vvije.

Quinde,te po' trova' quasce cunténte
d'aver lottato per la dignità,
de j colleghe i dd' j malcontènte,
sempre in rispetto d' lla libbertà,
D'esse arrivate i, ha da esse fiere,
quasce a lla vette della tua cariére.

'Na quarantina d'anne so'passate,
pérò ssi' fatte 'n progrèsse enorme,
cinque,se' fijje bbone i sì' allevate.
laureate un po' fuori la norme,
i' pòste i' tenive pe' studià,
ntramèntre siguitive a llavura'°,

Pe tti so' queste le soddisfazione
che tu le si' cercate i ottenute
i prime si' cercate la penzione
pe jj' a Pietraqquale,che la tute.
currènne,libbre.sénza piú penzjére.
Sèmpre pozza dura' .'.ssa primavère

30-06-89

torna sopra

A PASQUALE DI MATTEO

C'eve 'na vote sopre 'na muntagne
'n paisitte sénza tante spranze,
addo' la vite nn'eve 'na cuccagne,
ma inzomme se putéve tira' 'nnanze.

'N gruppe de casétte,de capanne,
ma tutta ggènte onèste,respettose,
lavoratore che durante j'anne
sbarchivene i' lunarje i quacche cose,

maggnènnese,pérò,pane i cepólle,
putivene ficca' déntre i saccone,
vennènne casce,ova fresche i polle
'n gruzzolétte pe puté sunna'

'na casa méjje,stalla più décènte
che j'animale grosse,che j'attrézze,
pe sta' 'n poche almine più cuntènte,
pe ffa' 'n létte a chi s'eva spusa'.

Inzomme 'n paisitte fatte a mmane
sénza prétése i sénze n'avvenire.
Nu' le sapéme tutte è Antrusciane,
é inùtele che ce stéme a pijja' 'ngire.

Ma da 'na casa méjje,rammediate
se sènte de strilla' 'na vocia fine
de crijature ch'eve appena nate;
eve PASQUALE,'po i' chjamirne Line.

I' padre che le vracce j'avezétte:
- Sarai la spranza nostre di domane -
Più sèrje ancore dope ce dicétte:
- sarai tu il Papa d'Antrusciane.-

Eve 'n vajjulitte uguale a jj'atre,
anze n' nn'eve manghe tante vispe,
pe queste s'eve 'mpenzjerite i' padre,
imméce dope devendétte ntiste.

Recuperétte tutte che 'na bbotte!
Eve vajjole i già parève grosse
i 'ppo più grosse,i 'ppo più grosse 'ntutte,
inzomme ci'addicéve a ffa' i' bboss.

I' bboss devendétte a Andrusciane
che quélla facce,sénz'alcun pudore,
che quella calme,bbéjje appiane appiane,
a vintun'anne fu amministratore.

I dajje i dajje ce pijjétte guste.
Calétte a bballe che la bbiciclétte,
se n'accuriétte ch'eve i témpe giuste
i lléste déntre all'Ente se ficchétte'.

Appena bbotte stéve spaesate
i pure 'mbeccennate a lavura',
ma dope ch'il lavore fu abbacate
scétte dafore e vidde la città.

S'annamurétte proprje a prima viste.
Scì,ce piacéve,ma ce despiacéve
vede' le cose bbàlle accusci triste,
i penzjeruse fra de sì dicéve:

- 'Ste vije,quéste piazze abbandonate,
'sti marciappiéde sporche,'ste zanèlle,
'ste catitoje sèmpre più atturate,
'ste scole che ci'amànghene i bbidèlle;

le scole stésse ormaje troppe strette;
S'ada' resolve 'sta situazione!
Enga fa' in mode de fa darme rètte...
S'hanna creja' le zzone d'espanzione -

Isse,Amministratore d'Antrusciane,
esperte cumma eve de 'ste cose,
cu ce mettéve a raccuncia' Avezzane.
La rescagnéve méjje de 'na spose.

I ce penzéve sèmpre jurne i nnotte,
finché s'avvecinirne l'elézzione,
ce se jttétte proprje a coccia sotte.
- Ecche, mo se presènte l'occasione! -

Se métte a pedala' cumme 'n pazze
per riunire tutte le tribù:
parénte,amice,conoscènte,razze,
a tutte ce parléve a tu per tu.

Inzomme che rescétte a presentarse
i j'eleggirne tutte quante in core,
ma siguidétte ancore ad affannarse
che devendétte più de n'assessore`.

D'allore le 'sapéte cu e successe`.
Avezzane é devendate 'n paese!
Quale province!? Ammézze a 'ste règrèsse
diventerà frazzione de lle Cese`.

Malgrade tutte n' nz' scuraggétte,
vedènne che le cose irne male
giuchétte n'atra carte,i ce rescétte.,
fu elètte Presidènte di'spidale'.

Fu pure quelle, 'na soddisfazione,
quasce Ministre de lla Sanità
Bbommace,medecine,l'iggnezzione,
macchène ggnove pe puté cura'

tutte le malatije più impénzate.
Stuménte tac,il litotritore;
fecétte i 'spidale più attrezzate
i piéna discipline fra i dottore.

Ma tutte queste n' valette nénte:
l' ammidje, i sotterfugge, i malintése
crejrne i putifèrje, i malcontènte
Tutte durétte sole nove mese.

I pe 'ste cose nz' sentétte bbone.
'Po revenétte all'Ente come ignote.
Se refecirne ancore l'elézzione,
mo p'Assessore e 'ntrate 'n nepote`.

Dulcis in funde,cari mièi amici:
quést'é la storje de 'ste pénzionate,
dope ch'ha mbosse tutte 'ste cammisce
se l'é ciurchjate i se l'é reficcate,

bbèlle stirate ch'i' collette bianche
i se n'ha ite ammézze a chijje grosse,
addo' compète che lle grosse banche.
Inzomme ha ite a ffa' la sua riscosse.

J' le so' ditte sèmpre a 'st'occasione,
ma cumme a jj'atre a tti nte pozze dice:
gudete 'nsanta pace 'sta penzione,
'sta frase,quéste proprje n'te s'addice.

Te pozze dice ca si' state bbrave,
ca tu si' state 'n l'UNCI...mirante,
ca si' sapute fa' a truva' la chiave,
ca si' n'amiche mi',j me 'n vavante.

Nént'atre sacce di',care PASQUALE,
me piace chiude sole che 'nna frase,.
che na frase antiche ch'ancor'ogge vale:
" Nisciune sante e venerate in case'.

II Febbraio 1989

torna sopra

A J'AMICHE AUGUSTE SCIPIONE


Quande tu cumenziste a lavurà,
pe dirla, fra de nú, tra virgolétte,
sapive già ca tt'iva cuncedà,
quinde 'sta cose n' nt'ha fatte effètte
i tante é vvére effètte nt' l'ha fatte
sennò ch'i témpe mantenive i patte .

Pér dire, te ne ive quand' év' ore!
O forse te si' stufe de ciurchjà,
quélle cammisce pjéne de sudore
ch'all'Ente si' duvute cunzemà?
Lo so,so' state dure i sacrifice!
Cu nn' le sanne tutte chiste amice!

Sottacque i sotte evvénte,la mmatine,
t'iv'arrizzà, nce stéve remessione,
i cérte vote sénza. la mmutine,
scappènne pe nn' pérde l'occasione
de quacche mmézze viste da luntane
che te purtésse subbete a Vvezzane.

Dope arrivíve pe firmà i fojje,
dajje a quattre a quattre a ffa le scale
che j' penziére che tenive 'ncojje
iv'arrivate i te sentive male.
Sole a penzà c' adivena passà
se' ore sane pe rrej' a magnà.

Pèrò,inzomme,dope renfiatate.
vedènne sgombre quèlla scrivanije
te resentive tutte rílassate,
te revenéve quélla nostalgíje
de repijjà ancore i crucivèrbe
non chjuse pe la sigle di Vitèrbe.

La ggènte dice quéste.Nn'é le vére!
Sennò cumma facive i ventisétte
a compjer' il più sacro déi dovére,
l'uneca cosa bbone che s'aspètte,
de j' alla crasse pe pijjà la bbuste
i nno pe ffa soltante í bèll'ímbuste.

Sennò cumma facive a scivolà
sènza cascà,restande sèmpre in piéde
i si' arrivate addo' iv'arrivà.
Livélle ottave,robbe che ne créde !
Grande ... Scipione tu cumme n' Arpèje
I nno perché si ffatte i cicisbéje,

La ggènte n' lle sa quélle che dice!
Apre la vocche sénze avé motive
î spèsse pe ffa sempre la curnice,
dènne giudizje sèmpre négative,
Oddì !La ggente seme pure nu' !
i sème uguale ajj 'atre su per giù.

Cu munne brutte ! Quanta cattiverje !
Unne appiuppà ' le colpe sèmprre a jj'atre,
soltante j'atre fanne i putifèrje.
I fijje se la pijje contre i patre,
la mojje ch°i marite i viceverse
i tutte qucnte 'nzjeme contre all'Erse.

Succidene de cose 'ncoppe i munne!
Cose che forse manghe nce se pènze,
péró sapéme ca 'ste munne è tunne
i scappe,corre,ggire che foènze,
Ggirènne stricce,'ntricce i ci' arestricce
cumme se le facésse pe capricce.

Imméce nn' é le vere ! E' sèmpre uguale.
E' state,é accusci i cusci rrèste.
Ggire i reggIre in mode naturale,
nn'é capricciuse è solamènte oneste,
fa quélle che ci' ha ditte chi j' ha fatte,
pure se nnu' nn' séme soddisfatte.

Ma soddisfatte nù perchè nce séme?
Perché cerchéme a caninà contrarje
i nn' é lle vére ca nn' lle sapeme.
anze ce jéme quasce volontarje.
Ecche perché 'po ce truvéme male,
ecche perché 'po parlane i giornale

De mìtre,d'arme più soffisticate,
d'atomeche,de bbonbe nucléare,
de morte sopra i morte accatastate.
de mine sementate ammézze i mare,
de fame.de drogate, de paure,
perché nu' jéme contre la nature.

Ippure séme nate assime a jsse!
0 une o ddu' migljarde d'anne dope,
ma chi 'ncoppe a 'ste munne a nnu cì'ha misse
l'ha fatte solamente pe n' scope.
Quíjje de seguita' a lavurà
assíéne a Jsse, pe l'unanìtà.

I c'èma métte 'ncocce de fa queste.
Anche perché tutte a disposizione
ci 'ha misse p'ésse tuttequante oneste.
I nn' éma pèrde manche n' occassione
pe nne manna' 'ste munne alla dérive,
che séguete a ggirà pe ce fa' vive.

Mo sténghe a dice cose troppe sèrje,
Scipio'! m'ada' scusà, nn'é l'occacione,
è troppe cumplicate 'sta matèrje,
ce vo' 'n poca troppe riflessione,
I nnù ncí'avéma témpe a dice quèste,
c'éma gode' soltante quésta festa.

Quést'è la f asta té, la fèsta nostre,
la fèste che ce rrèmpje de speranze,
nù pure steme sopra questa ggíostre,
nu pure c'éma gode le vacanze,
i témpe,tu le sa' ne ffa 'na piéghe,
tra poche te reseme già colléghe.

Però più fortunate tu si' state,
te ne si' jte in témpe giuste ggiuste.
'St' ultimi témpe i cape s'é sfrenate.
a scrive circolare píjje guste.
Vu' le sapéte quiste è Cafarèlle
che ogni jjurne ammènte 'na storjèlle.

Hanne rempjjte i parche de tranzènne.
l'ingrèsse é state chjuse che 'na sbarre
i forse sta 'na guardje che 'na penne
pe rapporta.' se quacchedune sgarra,
Pare ch'é 'na casèrme della Nate
addó se fanne cose riservate.

Te si' affrancate de subbi' 'sta cose . . .
ma nn' da' rètte a quelle che so' ditte !
L'Ente n' nn'è 'n luoghe de ripose,
Tutte le cose vanne p'adderitte,
le cose schjorte so' rappresentate
da tuttequante i nostre sindacate

Te si' salvate su, t'ha jte bbone!
Si' fatte quélle c'hanne fatte tutte.
Gudete 'nsanta pace la penzione:
ormaje so' passate i tempe bbrutte,
Nu' tutte 'nzéme , tuttequante nù'
t'auguréme quélle che vol tu.

8 marzo I986

torna sopra

A PASQUALINE LOMBARDE


J' fine a mmò so' st ate un po' graffiante,
tante che quacchedune già m'ha ditte:
Guarde,Dui',si' proprje 'n 'gnurante,
si' proprje dégne de Sanbeneditte.

- Sanbeneditte ecche nc'èntre nénte,
ce so' resposte bbéjje chjare i tunne,
i cèrche scuse,ma nn' mm' ne pènte.
De ggènte cumme a mmì é pijne i munne.

- Lombarde Pasqualine,care amice,
i' cunescéte ch'é 'n bbrave fijje,
uguale ajj'atre nénte s' po' dice,
uffice i case 'nzjéme a lla famijje.

I ccu n'ha fatte poche pure quiste!
J' m'i recorde quasce da vajjole,
da giunettijje,i cunescéve a viste.
Alle vacanze, dope de lla scole.

Venéve spisse, a j paése mì,
da Pavelucce,détte Cinquecunche,
J ' mo nn' vojje proprje riféri'
le cose,inzomme,Bhè!...Strucchéme 'ntrunche.

Dope s'é fatte grosse,ha jte spérze.
Sotte le arme, all'Univérsità,
j' n'lle sacce se' lle fà pe schérze,
m'ha r accuntate cèrte enormità!

Apparte le quatrane c'ha 'ncuntrate,
i grande amore, la guèrre, la disfatte,
i sacrifice de lla ritirate,
paése,vije,tutte 'ncocce esatte.

Ma i mestjére! Uh,quanti mestjére!
I primi témpe, a Rome,da studènte,
ha laurate a ffa' i carrozziére,
che lla soddisfazione d' i clijènte.

I prime ancore,ha ditte,pure a Rome
pijjétte i prime prémje da cantante,
ivene i témpe de lla " ROMA DOME "
quande l'Italia nostre eve impérante.

Allore putév'esse avanguardiste;
l' echétte, cavezune alla zuarre,
la maffje se sprechéve a lle riviste,
passe romane sénza f a' cazzarre.

Eve n'usanze,nn'eve 'n mestjére,
eve l' èffètte de lla giovinézze,
eve 'n' artiste, ad onor dél vére,
n' nn' éve primavère de bbéllézze.

I tant'é vére,se nn' lle sapéte
le dice j',perché le so' leggiute,
ha scritte poésije,eve poète,
forbite,belle,sagge,serie e ,argute.

N'ha scritte forse oltre cinquecénte,
c'èsce 'n bbéjje libbre,fatto bbéne
i j' t' ammite a ffarrje pe la ggènte,
reflittece,Pasqa',vale la péne.

E' state brave che i vijuline,
sole che n' ntenéve i Stradivarje
sennò sarrije state Paganine!
Pérò,n' j'ha truvate n'imprésarje.

Sentirrje je de suna' che quijje archétte
eve 'na cosa dolce,eve 'n spasse!
Con tutte c' addupréve i f fazzulétte
fu la rovine i calle a lla janasse.

Se dédichétté allore a lla pitture,
ch'i cavallétte che la tavolozze,
se remirétte tutte la nature
facènne bbéjje schizze,bbèlle bbozze

i quélle bbozze,chijje bbéjje schizze
j'ha misse sotte vétre,risérvate,
dope se ce reve' i schiribizze
m'ha ditte,forse,ca ssi fà 'nzalate.

Ah! Me ne so' scordate de 'na cose!
Amante delle cose delicate,
di spirito poetito e ingegnoso,
passènne, sèmpre a Rome, a 'na contrate
,
vedétte scareca' da cèrte céste
casce de bambolétte in porcéllane,
n'ivene tante,proprje sètte pèste,
ivene i témpe de j' américane

Ecchete 'ncocce a jsse 'na lucétte
s' appicce i cumenzétte a rraggiunà:
_Se r accullésse quélle bambolétte
de quacche mode l' ésset' addupra' !

I devendétte grosse fabbricante
de bambolétte,che 'n bbone incasse,
la ballérine d'i café sciantante,
la damicèlle che 'na cèrta classe,

Le varje Mascherine: Pulcinèlle,
Piérrò, la fate i pe j' américane,
cèrte negrétte che le vunnarèlle,
indiane i soldatésse in salarjane.

Mèntre facéve tutte quéste cose,
'ste cose strane d'imprenditorije
eve applicate, sèmpre più studiose,
a Médicine i dope a ingègnerije.

Intante a le vacanze jéve a cacce,
'nzjéme ch'i' padre,ch'eve cacciatore,
jsse purtéve sole la bburracce
pe renfrescarse sèmpre a 'na cèrt'ore.

Dope é passate i témpe, s'é spusate
i ha penzate sèmpre a lla famijje
i néllo stésso témpe s'é appusate,
ma 'ncocce ce tenéve sèmpre i rijje

che ce runzéve dentre le cervèlle
i ce dicéve: siguete a penza',
tu si' penzate sèmpre cose bbèlle,
maje ippò maje n' nt'ha da stufa'.

Ormaje lavure, tu n' nzi' nu fésse,
j'assegnatarje,scì,danne fastidje,
pérò i témpe i' pò truva' lo stésse.
La ggènte tu l a fa' muri' d' invidje!

I sci perché, sa' raccuncia' j' orlogge,
le pénne, accèndisighere,la luce
i tu le sa' 'ste cose ai témpe d'ogge,
fanno di te un uomo che produce.

Pure se tu le fa' pe la passione
i no pe scole, i no pe guadagna' .
So' cose bbèlle,so' le bbone azzione,
ippò t' ajutene a diméndica'

le cose brutte che te so' succésse,
che fanne parte proprje de la vite,
d' i munne, de la ggènte,d' i progrèsse.
Le sa' ca quiste munne nn'é fenite !

Che 'ste progrèsse tu te sa' aggiorna' ;
radiamatore che i bbarracchine,
sèmpre in condatte che l'umanità
dell' Austraglje i quélle de lla Cine.

Pérò ive n'espèrte anticamènte,
pure se nn' nzi' state avvijatore j
stive in condatte spisse che la ggènte
pe mmézze d' i picciune viaggiatore.

Perché ha studiate i vole de j'uccèlle,
mò le so' ditte, é state cacciatore !
d'i passaritte de lle rondinèlle,
ma d'i picciune é state n' amatore.

Calcò le scene, pare che m'ha ditte,
fu un regista e grande animatore,
prestiggiatore pjene de giuchitte
i maje é state 'nnanze a j' pretore,

con tutte che si' fatte ssi mestjére,
manche quande,'na vote,da studènte,
Villante me l'ha ditte l'atra jére,
jste a lla scole che la pérmanènte.

Non sole! M'hanne ditte poche fà
c'arbitrate pure le partite
Arbetre in piena regolarità
forse 'n poche troppe 'mpaurite

E' state l'uome in nere ch'i fischjtte,
perònn'è state n'arbetre curnute
Oddì ! In basea quelle ch'hanne ditte
è resultate n'arbetre vendute

Sa fa' innéste a spacche, a occhje, a tutte,
coltive i fjure che 'na maéstrije,
r acconce tutte quélle ch'é distrutte.
Ma vatte a ffide a quésta Ciociarije!

'Po pe le cose antiche! E' 'n'antiqurje.
Te' documénte de mill' anni fà,
é tutta rrobbe de natura varje,
orlogge i pippe in grande quantità.

De solde antiche é quasce 'na miniére,
de franchebbolle,cu ve poeze dice!
Sole a guardarrje già te fa piacére.
I ancore ulésse sta' dentre j'uffice.

Ma inzomme,Pasquali',manche a j cane!
Chi te l'ha fatte fa' de 'nziste tante,
che tutte ssi mestjére tra le mane
Ulisse pure avé quacche rimpiante?

Bhe Pasquali',tu pretinte troppe!
Lo sò, j' amice, l' abbituazione,
l'impégne de veni' sèmpre a galoppe,
pérò qual'eve la soddisfazione?

J' n' la sacce i, manche tu me pare.
Quinde méjje accuscì,n' nzi' reposte,
che 'ssì mestjére po' rempj' i mare,
sole a cuntarrje je già te truve apposte.

I se t'avanze i témpe,quacche vote,
pijje la lénze i vattene a pesca',
té sèmpre spranze de pesca' 'na trote,
la spranze é bbone n' l' abbanduna' .

Quéste nu' te dicéme,care amiche,
Susseme 'ncorde sèmpre,i nénte più,
a èsse penzionate nn ' é fatiche.
T'auguréme quélle che vo' tu.

30 Aprile 1986

torna sopra

A J'AMICHE ENZE CECILJE


Ppe mmì si' fatte bbone,care ENZE?
si' smisse de j' 'ngire 'ngiggettune,
te si' libbrate de lle... soffèrènze,
mò nte cummanne proprje più nnisciune.
Appénabbotte pare nce se créde,
ma te n'accurje sénza palle aj' péde.

Te pò sunna' ca forse nn'é lle vére
i cca da' seguita' ammònte i abballe,
imméce in réaltà si' più liggére,
te svijje i te retruve sénza palle...
Quélle d'i' péde no quélle d'i' bbijjarde.
J' quande parle,parle che riguarde.

N' nzi' aspettate proprje quand'eve ore,
forse te si' stufate de ciurchjà
quélle cammisce pjéne de sudore
ch'all'Ente si' duvuta cunzema'.
Lo so so' state grosse i sacrifice!
Cu nn' ll' sanne tutte chiste amice!

Bhe! Schérze apparte,é state 'na battute,
pérò parlande,'nziéme,sériamènte
te truve méjje,quéste nze discute!
Ma no perché nn' stive bbone all'Ente,
anze ce stéme bbone tuttequante,
le séme ditte ca nz' sude tante!

Te ne si' jte prime, i quéste é ggiuste,
tu forse i cunte t'i' si' fatte bbòne,
anche perché nn' nce pijjve guste,
te si' décise a j'jrtene 'mpenzione.
Ma so' sentite dice,i é lle vére,
ca tu facive già n'atre mestiére.

Mestiére d'ore,anze d'oro nére!
I rédditizje,sénza... nave in porte
i sénza manghe grosse pétroljére
o dragamine USA pe la scorte
p'attraversa' i . . . Golfe che lle mine,
perchè resulve tutte ecche vecine.

Che 'nna zappétte,'nzjéme che 'nn cane
pe lle muntagne,oppure costa coste,
sopre le spalle che 'nn tascapane,
bbéjje a ppasségge,tante cu te coste!
A jj' ggirènne nn' nte manghe stufe
i c'èsce l'ore nère ch'i tartufe.

Ecche perché te ne si' jte prime,
perché sapive quélle ch'iva fa',
sapive ca ce stéve le ... mangime,
soltante i sole che lle scarazza',
passive i témpe i ce pijjve guste
i jj' guadagne sèmpre più rrobbuste.

I' si' truvate i témpe più propizje,
perché le sa' ca mìttene j'orlogge!
I' mìttene soltante ppe 'nn sfizje,
(J' c'i' facésse cumme 'na tremogge)
pe rresciupa' 'na mucchje de migljune,
écche perché s'abbùttene i cavezune!

Lasséme pèrde,mò,chisti discorse,
chiste pe tti so' tutte cose vècchjé
i nte fa colle manghe da i rimorse,
anze s'i' sinte atturete le récchje.
Pinze soltante a quélle ca da' fa',
é ore che cuminze a llavura'.

Sténghe a scherza',si' lavurate troppe,
spéce ch'i' Sindacate si' luttate
i tt'i' resinte mò sopre la groppe,
i se so' viste pure i risultate:
quéste,quést'atre,i più quéll'atre ancore,
pérò hanne venciute sèmpre lore.

Tutte i' lavore ti' é state varje
i ce si' mmisse sèmpre la prudènze,
ultimamènte stive a jj' 'nvéntarje,
sèmpre che lla dovute diligènze.
Pérò se ssiguitéme che 'sti guaste
pò darse quélle cose vanne all'aste

Quinde ppe nnu' si' bbéjje ì diplomate,
ch'i' nullaoste pronte i sottoscritte.
Trénta con lode te si' guadagnate,
nn'é 'nn regale,proprje un tuo diritte.
Nc'é sate alcuna raccomandazione.
Tranquillamènte tu po' j' 'mpenzione.

Tante AUGURE,cu puteme dice!?
A nnu' ce fa piacére i ce despiace
de nn' vedérte spésse tra j'amice,
ma tu a lassarce 'ntutte nzi' capace!
Affàccete ogni tante che 'na scuse
i pùrtece 'n poche de tartufe.

29-Agoste-1987

torna sopra

 

A J' DOTTORE LUIGGE SAMBENEDETTE


Cént'anne de 'sti témpe so' più curte
de cinquant'anne de cent'anni fa,
i n' e che n' e le vere s'i rappurte
tu te n' accurje ch' é la verità.

I jurne i calendarje so' i' stesse,
la lune,i' sóle l'arje, le staggióne
so' sèmpre uguale i sólete prócèsse,
i nz' spijghéme manghe la raggiòne!

Ma fatto sta i te mpe s'é abbreviate,
forse sarrà, quaccóse che ce sfugge!
forse perché nz' sta tant' affamate,
u fórse tutte chiste fuggi fuggè ! . ..

Cumme se vulassèma sórpassà
'ste témpe che camine i maje n' mólle.
sbarrarce i passe pe j' fa' fermà,
ma jsse che 'na stonne ce se 'ncolle.

Pare ch' é state jére ó l'atra jére
quande quaccóse se mittétte in marce
ch'i' sciòpere a ròvèsce i le bandjére,
che se parlétte de Riforma Stralce

Trént'anne so' passate,mica póche !
Da quande tutta questa brava ggènte
stéve,curnma se dice,ammézze i foche,
'ne foche c' appiccétte proprje l'Ente,

ma j'appiccétte pe fa' 'sci' i' fume
da i' camine che ne' scéve maje,
pe fa' magna' chi allóre stéve addjune
i pe livarce almine quacche guaje.

Imméce succedette 'n macéije:
J'ósse s'éva liva' da mmocche i cane
i allóre peggiopatre! fu le bbéije
tra chije sazje i chije senza pane.

Chi la vuléve còtte senza sale
chi la vuléve crude sapurite,
i daije tutte quante a dice male
la ggènte s'éve quasce 'mpaurite;

minacce pe la vije,parulacce,
cummèddje dentre i fóre le cantine
vuléve pure quacche schjaffe 'mbacce
quande se ne passivene de vine.

E avojje raccuntà tutte la storje !
Le particèlle, i tèrmene, i picchétte,
so' cose che sapéme già a memòrje,
remétte 'nziéme tute le striscétte

de tèrre spérze pe j'appézzaménte,
le vije, le stradèlle, i traverzune,
i pròbblème de j' malcòntènte,
le lettere d'impégne più ch'a une.

Inzómme s 'essa scrive 'n rómanze
pe raffila' le cóse de tant'anne.
0gge guardéme cu tenéme 'nnanze,
pe dirce: panza me fatte capanne.

Nu' stéme a féstéggia',módéstamènte,
chi se ne và a gudérse la penzióne,
che se l'é guadagnate onestamente,
senza cerca' 'na raccomandazióne.

Mo tocche a Ttì,DOTTOR SAMBENEDETTE,
certe ch'a si' fatte già n'affare,
j' nte le dice,guarde j' so' schjétte,
in occasione un po' particolare;

le dice perché sacce ch'è le vere,
appéna bbòtte pare ca despiace,
però dópe tant'anne de dóvére
a ognune piace vive 'nsanta pace.

Più ch'i' dovere tì tu i si' fatte
ch'i' nase sópre " le sudate carte",
précise cumma si',diciame esatte,
ce rechjamive quacche vòte,a parte

facènnece 'na raccomandazione.
facènnece di cape 'na lavate,
'na paternale a forme de lézzióne,
a forme de cicchette,ma garbate.

Quist ' è ne pemie, è 'na ricòmpènze
Ti si' cumprate tu quiste regale
ch'i' sacrifice i che l'intéliggènze,
che i' lavore ì sénza fa' le male,

Pure se nc' si' state ammézze i fóche,
cumma so' ditte prime,dall'inizje,
pèrò nc' stive proprje fori giòche
te 'nterissive,avive quacche indizje.

veniste,fórse,che la cinéprése
a repja' le scene più saliente,
diciste,allóre,aj'atre: senze óffése,
j' pure pozze da' 'na mane all' Ente !?

I 'ntriste pure tu che 'sta famije,
i te mittiste sótte con còscènze.
fuste più brave de 'n brave fije
i che 'na cóppeémmèzze d'èspèriènze,

I leste i préste te mittiste in viste,
salliste la scalette senza sfórze
i t' ascitiste tra i pródagóniste,
nc' fu bisógne manghe a fa' la córze.

Ce diste tutte, l'aneme i j' córe,
òddi'! Nisciune spalle le muntagne.
tante da deventa' coordinatore,
già consigliere sénze... la campagne.

Quant'acque c'é passate sótte ì pónte!
A vóte chjare, a vóte 'ntruvelate,
a vóte a pare a pare che le spónte,
ma i ponte è state forte nz'é crullate.

Spériame mó che siguitésse a regge
pure se c'e mangate quést'arcate,
se te n'accurje ch'essa esse pégge
dacce la mane che ce si' già date;

affaccete ogni tante,quande passe
nu' te facéme 'ntra' , si' de famije,
ippò, le sa' ch' a tti 'nce serve i passe.
pure pe darce ancore 'n cunsije.

J' ... l'atre cose ne le sacce dice,
quélle ch'uléve dice le so' ditte.
Ce la so' misse tutte, care amiche.
però n' nsacce se so' ite dritte.

Ma j' ce la so' misse l'intenzione!
Ci'uléve dice quéste, assiéme a vu':
Gútete 'nsanta pace la penzióne
i t'auguréme quélle che vo' tu.

Avezzane.30 AGOSTO I982

 

torna sopra

 

 

QUANDE ME NE SO' JTE 'N PENZIONE

"Quanta è bella giovinezza,
che si fugge tuttavia!
Chi vuol'esser lieto,sia:
di doman non c'è certezza".

'Ste cunsijje j' j'accètte.
E' lle vére i é accusci
cumma dice Lorénzìn.
Quinde, j', ce dénghe rètte.

Pér esémpje nu', massére,
tutte allègre, spénziérate,
'mmézze a quésta sbicchjérate
ce parléme che piacére:

Raccuntènne quélle cose
da vajjule, de vajjole,
de j'uffice, so' parole!
de lavore, de ripose,

De lle cose ditte prime
i reditte all'occasione
quande une va 'n penzione,
chi in pròse, chi in rime'.

J’une ajj'atre ce dicémè
tutte quélle bbèlle cose
che se dicene a 'nna spose,
anze dope siguitéme:

Tu si' state, pe nature,
sémpre allèrte, sèmpre pronte,
la colonne, la sepponte
sotte a quést'impalcature;

Tu si' state, pe j'uffice,
Sor précise, sèmpre brave,
tu si' state j'archetrave
ch'ha reggiute 'st'edifice.

A chi e mén'importante,
a chijj'atre più modeste,
mèntre ce se fa la fèste,
ce se dice, con rimpiante:

Care amiche, ci'ha da' crete,
tu si' state i più preziose,
brave, onèste i opérose,
si' i' prime a chijje arréte.

Ma i' lavore che ssi' fatte
e 'na cose de valore,
t'ha 1ò stésse fatte onore
i te sinte soddisfatte,

Quinde gùtete i' ripose
degnamente conquistate,
dope tutte le sudate....
Mò cumìnze a ffa' quaccose.

Questa longa filastrocche
é uguale a quélla 'nnanze,
sèmpre piéne de speranze,
ma chi sa se cce rattocche.

Nu', se sa, tutte speréme,
j' i vvu', care colleghe,
“ma se a te la speme nego”
ce dicétte a Quijje la speme,

sémé bbéjje che fregate!
Nzo' d'accorde ch'i' poète,
manghe me revote arréte,
nn' vojjeesse sconzolate.

Vojje dice a lla speranze
ch'ha da' esse più sincère,
nn'ha da' esse 'na chimère,
ma ha da' esse la costanze.

Nc’ ha da' maje scuraggì,
ci'ha da' sémpre accumpagnà
pe putérce recurda'
quélle ch'ésseta veni'.

Sottobbracce assiéme a jésse
pe guarda' sèmpre luntane,
che la gioje d'un domane
pijne, culme d'intérèsse.

Pér esénpje, chi cummanne,
essa fa' le cose giuste,
non soltante a proprje guste,
pure sé nc' sta j'inganne.

Essa aggi' p'i contadine,
prepararce 'n future
pe la nuove agricolture.
Nz’abbandone a j' destine

Chi lavore véramènte
i che cèrche de j' 'nnanze,
sénze manghe ave' la spranze
de 'n'ajjute de quest'Ente.

Chi cummanne, già se sa,
Vive ammézze a chi se lagne,
ma pérò ce se guadagne
sénza tante lavurà.

Essa ésse comprensive,
essa dice a chi sta a spasse:
nce fa nénte i témpe passe
i nisciune fa i cattive.

No, imméce s'une sgarre
va truvènne l'occasione,
sénza sante i remessione,
zzac! Sùbbete la sbarre.

E vabbè! Nn'é tante grave,
chi de late, sopre u sotte
passe i fra de si' borbotte:
- ma po essa ca 'n trave

po ferma' tutte 'sta ggènte
che lavore, bonaparte,
sèmpre sopre a quélle carte,
sénze ch'èsce 'n muménte?

Nn' rremane sèmpre fore!
pe nn'urétte, n'ore e mmèzze,
po se po truva' 'n mézze
pe segna' 'n quarte d'ore.

¬Ma pe chisti prècèdènte
n'atra cose più precise
s'é truvate,ma sciccise!
Coste quante n'accidènte.

L'eléttròneche e 'n guaje!
E' n'orlogge'che tte conte
i minute i jj seconde
p'évita' i viavaje

I, se quéste nn' ffunzione,
hanne ditte ch'unne métte,
ma pérò se so' costrette,
pure la televisione.

Se controlle i' personale,
pe vede' se va a ffenì'
déntre addo' se fa pipi
u se lègge i giornale.

Ma, non créde, n' po esse!
Se succede 1'appuréte,
pe 'n poche resistete..
Bhè! S'é proprjamènte espresse...

Esse, cu ve pozze dice!
So' questione personale,
ve...cupréte ch'i' giornale
i...cuséte pe j'uffice.

Vu' nn' v'éta rassegna',
po se trove i marchingégne,
che 'nn poche più d'impégne
v'hanna da' 'sta libbértà.

Libértà che tanto cara,
ma n' nzà d'avé paure
sennó poche témpe dure.
No pe ffa' cumma ve pare,

ma pe farve respetta',
Che j mode, corréttézze,
sénza fa' tante sciocchezze,
pure che lle lavura'.

Perder tempo a chi più sa’
più ancore ce despiace,
che vuol dire nn'é capace
de fa' quélle ch'essa fa'.

Mica Dante eve nu fesse,
le sapéme tuttequante
ch'ha pijjate pe gnurante
a chi j' témpe nc' ‘ntérèssè.

Mo gnurante nc'é nisciune,
sanne tutte lègge i scrive,
se va tutte a lla derive
bhè! La colpe é de qualcune.

Chi é qualcune? N' nze sa!
Quacchedune tipe strane
che ve', forse da luntane,
che nzà proprje organizza'.

Quéste n’ vve fa piacére,
anze un po' mortificate,
séte sèmpre retrattate
cumme a chi n' nza' i' mestiere.

Vu' dicéte: é arrivate!
Mo perché se n'ha da j'
tutte jsse vo' capi '.
Péró prime n'ha parlate!

Quande? Ancore dipendente?
¬J' nn' mm' so' state zitte,
anze pure pér iscritte,
ma se l'ha 'ngullate i' vénte!

J' n' sténghe a critica'
sténghe solamente a dice
quel che pìnzene j'amice,
sténghe sole a raccunta'.

So' sbajjate? Chiede scuse!
Chiede scuse aj diriggènte,
chiede scuse aj dipèndènte
se so' fatte quiste abbuse.

So' scherzate ! Ma é lle vére:
j' ve lasse ammézze i guaje
sije pe Tizje, sije pe Caje.
Ma péró la primavere

Ve' sicure tutte j'anne:
l'arje redevènte bbèlle,
areve' la rondinèlle
i rremane chi cummanne.

Recumìnzene 1'istanze,
sotte i céle piú serine,
recumènze 'n cammine
sottobbracce a lla spéranze.

Ve vulésse accumpagna',
ma la scelte orma je é fatte,
enga. respetta' i patte,
n' nc' pozze repenza'.

Quélle più che mm' conzole
séte vu' a quésta fèste
solidale che 'sti ggéste.
Nn' mm' fa senti' più ssole.

Che j' core misse mmane
ve rengrazje pe ddavére,
sénza ombre de mistére,
che la spranze ch'addemane.

Quande passe a saluta',
chijje ancore che rretrove,
Revulésse avé 'sta prove
pe putérve rabbraccia'.

28 luglie 1988

torna sopra

A JJ' AMICHE ANGELO LOMBARDOZZI
( i jurne de lla penzione)

Non è un tramonto oscuro, minaccioso,
non è neppur di rosa-celestiale,
il fiume a valle è alquanto limaccioso,
ma resta dentro l'alveo naturale.

S'ode ogni tanto il rimbombar di tuoni
molto attutito, molto in lontananza,
sembra il ronzar di vespe e calabroni
quando gli sciami iniziano la danza.

Macché! N' nc' la facce, nc' rejèsce !
Parlà pulite é troppe … Distaccate
pozze sbajjà i ddope me rencrésce,
mentre accuscì é méne cumplicate '.

Ecche i tramonte nc'entre proprje nénte,
fiume limacciose manche sale,
parléme fra de nù, serenaménte
de cose bbone i no de cose male.

Lo so, de cose bbone nzò parecchje
sacrifice, imméce, só de più,
Mittémece ' ne poche ' nnanze i spécchje,
parleme che nnù stésse a tu per tu.

Pare cha cumme a quande 'na gazzose
la sture dope tante ch'é sbattute,
cu te remane forse quacche cose?
'N poca schjuma 'ntèrre i te salute.

Certe ch’i spécchje n' nte dà, curagge,
pare a vvedé ca n' nte rechenusce,
però te fà vedé un uomo sagge,
‘na pianta vive ancore che lle frusce,

I’ témpe nté le scénne ippure vole,
vulènne tutte cose lasse arréte
i nc' s'accòrje cumme da vajjole
già, te retruve grosse i nc' se créte.

Quést'é lle vére, é ggiuste mica no!
Séme 'na bbòtte, oddi! Préoccupate,
jsse ce pòrte sénza dirce addó
i nnù ce retruvéme penzionate.

Anzce se sse fermésse a quést' étà
fusse ' na cose, inzomme, ancore bbone,
spériame n'ziquitésse a accéllérà
prime de scarecarce a lla stazione

addó i tréne pò nn' passe più.
Cerchéme de sfruttà quést'occasione,
facéme quésta fèste fra de nù
i sénza farce tante rifléssione.

Lo sò, pò despiacé, ma é destine!
De tì de mì i dde chiunque nasce,
Addò te truve mò, care Angeline,
tra poche ce venéme tutte a rrasce,

Mò tocche a ttì, mio care Lombardozze,
sta' cérte ca sì fatte già n' affare,
pure se 'ste parole mé so' rozze,
a 'stoccasione un pò particolare,

le vojje dice a ttì, j' so' sincére:
appéna bbòtte pare ca despiace,
pérò, dope tant'anne de dovére,
a ognune piace vive ‘nsanta pace.

Più dì dovére tu i sì già fatte
ch'i nase sopre le " sudate carte ",
précise cumma sì, diciame, esatte,
sì fatte tutte cumma fusse n'arte.

Quist'é i' prémje, é la ricòmpènze,
T'i sì cumprate tu quiste regale
ch'i' sacrifice i che 1'intéliggènze,
che jj' lavore sèmpre più spéciale.

Quant'acque c'é passate sotte i pònte!
a vvote chjare, a vvote 'ntruvelate,
a vvote a ppare a ppare che lle sponte,
ma i' ponte é state fòrte, nz'é crullate.

Spériame mò che siguitésse a rrègge
dope che vv'é a mancarce quést'arcate!
ma nù séme sicure ca la ségge
é sèmpre pronte se ci'ó da' ‘na mane.

Affàccete ogni tante, quande passe,
nù te facéme 'ntrà, si de famijje,
ippò le sa' ch'a tti nce sérve i' passe,
pure pe ddarce ancòre ' n cunsijje.

J’, l' atre cose n’ll'sacce dice !
Quélle c'uléve dice l' sò dditte,
ce la so' mmisse tutte, care amice,
pérò n' nsacce se so' ite dritte.

Ce la so' mmisse tutte l'inténzione!
Ci'uléve dice quéste assieme a vù:
Gùdete 'nsanta pace la penzione
i t' auguréme quélle che vvò tu.


31 Marzo 1991

torna sopra

AUGURE DA TUTTEQUANTE NU'

Ne vojje dice cose troppe sèrje,
m'éda scusà, n'é quéste l'occasione,
e troppe cumplicate 'sta matèrje,
ce vo' n' poca troppa riflessione.
I nu' nci'avéme témpe a dice quéste,
c'éma gudè soltante quésta fèste.

Quést'é la festa te',la festa nostre,
'na fèste che ce rrèmpje d' speranze,
nu' pure stéme sopre quésta giostre,
nu' pure c'éma gode le vacanze.
I' témpe,tu le sa' n fa 'na piéghe,
tra poche te reséme già colleche.

Pérò più fortunate tu si'state,
te ne si' jte in témpe giuste giuste.
'St'últimi témpe i' cape s'é sfrenate,
a scrive circolare pijje guste.
Vu le sapéte quist'é Cafarelle
che ogne jurne ammènte 'na storielle.

Hanne rempijte i' parche de transenne,
l'ingresse e state chjuse che 'na sbarre
i forse sta 'na guardje che 'na pénne
p' rappurtà se quacchedune sgarre.
Pare ch'é 'na caserme della NATE
addò se fanne cose riservate.

Te si' affrancate d'subbi''ste cose...
Ma nn' da' rètte a quélle che so' ditte!
L'Ente n' nn'é 'n luoghe d' ripose,
tutte le cose vanne p' deritte,
le cose schjorte so' rappresentate
da tuttequante i nostre sindacate.

Te si' salvate su,t'ha ite bbone!
Si' fatte quélle c'hanne fatte tutte.
gudete 'n santa pace la penzione,
ormaje so' passate i témpe brutte.
Nu' tutte 'nziéme, tuttequante nu'
t'auguréme quélle che vo' tu.

torna sopra

A MAURO E MARIO
CENTRALINISTI TELEFONICI


Pronte ...Chi parle? Pronte, i centraline?
-Chi po' parlà se tu si fatte i nove!
Va bè ... si' Cocchiere u Cèrvelline...?
Pò esse addiritture une gnove!

- I une gnove so',n' nzo' nisciune
- d' chisse ddu' ch' si' annummenate ...
- Pèrò s' vo' parla' ch' quacchedune,
- pure s' chije ddu' so' penzionate,
- non cambia niente, po' parla' lo stèsse.
- Me da' i numere, i nome, i paèse ...
- N'ave' paure, a mmì n' m'intèrèsse.
- j t' registre i paghe tu l' spese.

Lo sò, che c'èntre, stève a di' p' dice!
Mica perchè i tèlèfène n' funzione,
j' n' nzapève ca 'sti ddu' amice
già s'hanne misse subbete in penzione ...

Comunque, fa lo stèsse, damme Tizje.
Dopo parlae più d'necessarje,
Quande nz' paghe è sèmpre quiste i vizje,
m' repenzètte a MAURE i a MARJE.

Quanti contatte, quanti pronte ...pronte,
quanti sollècete, quante intèrferenze
i quante voce sèmpre abballe i ammonte
sentivene, tra l'altre l' scemènze.

Chi raccunteve storje ch' nc' 'ntrève
i chi dicève: Mitte a bbolle l'acque!
N'atre p' sènza nènte ciavelève ...
I n'atre ancore: Bade a j' risciacque!

Stacche la lavatrice ca s'abbrusce;
è fatte i sughe, bolle la minèstre?
I quante isce attènte a quèlla busce;
chiude l'porte, chiude l' finèstre.

Intante a n'atre cape la curnètte
strillève c'a cascate già la linje
i daije, daije, daije a fa' cicchètte.
Pore COCCJERE pore CERVELLINE!

Con tutte quèste s' so' state zitte.
S'hanne sorbite chjaccjere 'ncredènze.
I tutte quante avivene diritte
d' fa' cicchètte i d' sputà sentènze.

Ma quante cose 'ncorpe tinne chiste
ch'involontariamènte hanne sentute!
S'aprissene la vocche, quante sbiste!
Immece nènte maje s'è resapute.

Quèste vuol dire c'a so' state onèste.
Hanne capite il senso del dovere.
Ecche perchè c' stème a fa' 'sta fèste
i stème assième a lore, ch' piacère,

p' recurdarce 'nzieme quèlle cose
ch' stanne dèntre, chjuse dèntre a nu',
reposte dèntre a n'angule, gelose
cumme s' n'ciulassèmme penza' più.

Ippo' revinne a galle a 'sti mumènte!
Quande c' reguardème tutte 'mbacce.
Tutte i ricorde ( quasce si' cuntènte)
ch'ammane ammane 'po t' ciarallacce.

Quant'acque c'è passate sotte i ponte!
A vote trovele, a vote più pulite
i nu' la guardavame dalla sponte
a vote allègre, a vote 'mpaurite.

I j'penzière, assième alla corrènte
s' 'ncamminève, ma i mulinèlle
mèntre girève i reficchève mmènte
arammechjènne cose brutte i bèlle

torna sopra

J' ALBERE D' NATALE
(tra chijje dell'Ente fucene)

J'albere d' Natale so' tutte bbéjje,
ma quije vostre è sole 'n reflicchje,
séte la squadre d 'i puveréje,
stassèste bone dentre quacche nicchje

béjje affilate j'une apprésse ajj'atre
p'farve remirà da cape appéte
i 'ncurniciate dentre a quiste quatre
appiccicate 'mbacce a 'na parete:

Bodje allambanate i sfilinite
che tutte i tabbulate sotte i vracce
che s' credéve bbéjje refinite
imméce é solamènte carta stracce.

Nevie Frizzine addétte a fa' i' furnare
sa fa' le pizze che n' fa recrésce:
a chi nc' sta j'asségne famijjare,
a chi i' cunte maje nc' rejèsce.

Riccarde imméce le fa sémpre bbone,
cùstene quante h'occhje della cocce.
Che 'n ticchétte nc' fa culazione,
ci'ada'remétte sémpre d'saccocce.

Bhé Sandre i Carminizcce j'accucchiéme
'n tinne la cocce de penzà 'ste cose.
Ippure n' nzo' mica tante scéme!...
Ma prime d'spusà c'vo'la spose!

Mentre Tonine, pènze che la mane
a ragiustarse quélla bella chiome,
jsse s'abbusche sole pe' lle pane.
N'' nc' n' 'mporte de purta' la some.

J'albere nostre n'é ch' te' pretese
però,inzomme, almine è fatte bbone.
C' putavate fa' quacche sorprese!...
Séte spilorce, scì, ma quacche done!

Ce penzavate métte elloche sotte,
pure p' fa'vede'ca nn' è le vère
ca mo stete accuscì vu' malridotte.
'Sta cosa brutte a nu' nc' fa piacére.


torna sopra

PRESENTAZIONE


'Na bbèlle iniziative, quést'é vére,
però nze pò preténte 'n succésse,
vedènne a vvu' a nnu' ce f a piacére,
cerchéte de n' nfarce 'n procèsse.
C'eta premià la bbona volontà
i nno pe quèlle che sapéme fa'.

N'nzème chije bbrave,
nu' semesole nu',
n'zéme jOba Oba,
n'zeme Carmen Russe,
nu' séme poca robbe,
pe nnu' quist'é 'n lusse.
Guardéte j' v'avvise
N'nzéme la Parise,
n'nzéme la Carrà,
n'nzéme la Dorèlle,
nu'stéme a pazzijà.
La Fracce ce l'ha ditte:
m'addò vuléte j',
ce vo' Franche Misèrje,
Don Lurje i Dray Win.

Imméce nu' nce séme date rètte,
ce séme accuntentate de lla Gallje
i nn'é che le facéme pe despétte,
quéste pe nnu' é méjje de nna ballje
che ci'ha 'mbarate a ffa i prime passe
che la passione i che la véra classe.

Nu' stéme a 'sta palèstre
addò facéme tutte:
i Caraté, Judò,
le Sbarre, Paralléle,
facéme i Taj Condò,
rittmeche ch'i nastrine,
la Rote, i Vérticale,
i Ponte, le Spaccate,
Buldingh, Culturisme,
Ciampé i Copovolte
fatte che tutte i crisme.
So' tutte cose bbèlle,
chijunque le capisce!
mèntre educhème i corpe
la mènte se sveldisce.

De quéste rengrazjéme j'nségnante
che ci'hanne preparate che pacénzje
i nnu, apparte i schérze, nn'é pe vante,
ce séme misse tutte la cuscènzje.
Cerchéme, inzomme, de ve fa' cunténte
i vv'auguréme bbon divértiménte.

7 giugno I986

torna sopra

inizio -libri editi -parlato pulito - sposi -politica- amici - altre rime -immagini -giochi- nomi - prosa - novità
© 2004 by Duilio De Vincentis- tutti i diritti delle immagini usate sono dei rispettivi titolari s.l.

 

Webdesigner:weball - curato e messo in rete da