1 - Zi Guide - Cantiniere
2 - Lucie - Nipote del cantiniere
3 - Renze - Garzone di bottega
4 - Francische i surde - Avventore della cantina, muratore
5 - Bastiane - Falegname, cliente fisso sposato con Santina
6 - Santina - Moglie Bastiane
7 - Raffaele i Zelluse - Forestiero, figlio di sambenedettesi, commerciante
di prodotti agricoli
8 - Pietre - Piccolo autotrasportatore sposato con Norma
9 - Norma - Moglie di Pietre
10 - Nicole – Piccolo proprietario terriero, scapolo, invaghito
di Lucie
11 – Annine - Amica di Lucie e innamorata di Nicole
12 – Finanziere 1- Graduato
13 – Finanziere 2 – Semplice
14 – Marcelle - Avventore “ canterino”
15 - Primie - Avventore “ canterino”
16 - Alfie - Barbiere emigrato in Canada
17 - Italia - Moglie di Alfie
18 – Enza - Figlia maggiore di Alfie
19 – Floriana - Figlia piccola di Alfie
20 - Bambino
San Benedetto dei Marsi , primi di settembre 1964
ATTO PRIMO
Scena I Zi Guide, Bastiane i Francische
Zi Guide sta riordinando la cantina , mentre
in un tavolo ci sono due avventori , Francische i Bastiane
Zi Guide - Porche la stella nere, ma me ce so’ tante raccummannate
a quije ‘mbiastre de mette le damiggiane de vine bianche sgombre
fore….
Bastiane – Sor Gui’, ma cu te va’ predechenne
? Cu ha risuccesse mò ?
Zi Guide – Porche la stella nera, cu m’ha successe?
Ecche n’ce se capisce nente, ecche ne mette a poste nente
nisciune, se n’ ce stesse ije ecche …..è tutte
n’rabbeglione! Compà. La vita me è state tutte
na rabbeglione! Me recorde quande venemme ecche a sammeneditte,
senz’arte ne parte. Nonneme che cumenzette ecche dope i prosciugamente
a fa i funare i pe furtune patreme se recumprette pe du solde stà
cantine i tuttore ce campeme i ce semme campate. ( riflettendo)
Ne me lamente p’j solde ma tenghe sempre na pizze ‘n
goppe i core pe quella vajiole. Cu fusse se quella mo se truvesse
ne bone fije i se facesse na bella famije i tutte le belle cose?
Quante pozze campà ancore ije? I queste cu se metta a fa
po ? La cantiniere, da sole i senza n’ommene vecine?! No no
speriame a Ddije che pure pe ijesse se giresse la rote. Prime la
mamme se morte quande è nate, i padre se né ‘uta
ije in germanie pe lavura perché ecche i lavore ‘nce
steve… Porche la stella nera. Se se spusesse , quij pore patre
che se sta a fa ne vommeche de sangue , almine stesse più
tranquille, qui pore fije mi!! Perché la vita me, la vita
me è state sempre tribbulate, porche la stella nera, da giunotte
la guerre, po’ a luvurà a la Venezuele po’ quande
so revenute ecche ne nne parleme
Bastiane - Scine scine ne ‘n parleme se no tu recuminze i
ne n feneme manche pe ‘demane mmatine
Francische – Cu si ditte “natre bicchiere de vine?”
i va bbo! però fenemece prime quiste i ppo vedeme
Zi Guide – He, forze te raggione tu compà. Piuttoste
famme ije affaccià de là a vedè s’hanne
venute chieje de pratele a scarecà le vine
Bastiane – E’ sor Gui’ a mmi me pare che scarechene
più vine ecche a tti che na settimane no che tutte la benzine
che scarechene esse a Vulmare che n’anne
Zi Guide - E… a ti te piace sempre dde scerzà compà.
Biate a tti ( esce portando fuori le damigiane vuote) Mentre
esce Bastiane gli dice
Bastiane - Sor Gui’ la biade a mmi i l’avene a tti
Francische – Bastià sinte ne poche, i mo quacche parole
n’la so tante afferrate: ma sor Guide cu se vo’ repija
la moje? Ma n’ ne troppe vecchie pe certe cose?
Bastiane – Ma cu si recapite fischie pe fiasche? Steve a parlà
de la nèpote.
Francische – Cu ? Va truvenne i vote? Ma perché già
se revote?
Bastiane - (Bastiane si avvicina e gli urla all’orecchio)
La nèpote!!!! Certe che a parlà chi surde è
proprje fiate sprecate
Francische – Ah la nepote i nò che se revote. I fatte
capì quande parle. Ma perché qu ha fatte Lucie?
Bastiane – N’le sa? Sor Guide vulesse truvà na
bbona sistemazione pe quella vajole
Francische - Carjole? I ccu se ne fa Lucie de na carijole
Bastiane – Ce porte a’ccampesante a tti i se recchie
puzze che te retruve. Bive i statte zitte ch’è meje.
( guardando l’orologio) Mannaggie cumme s’ha
fatte tarde. Speriame che mojeme ne me jesse retruvenne, ca se no
pure ogge recumenze.
Scena II Lucie, Renze, Bastiane i Francische
Entrano in scena Lucia, Renzo
Lucia ( con la lista della spesa) Allore, queste è
la lista de lla robbe c’ha da ije a cumprà aje mercate.
M’arraccummane, le saraghe pijele a quije che stà arrete
a le poste i n’no a quije ‘gnove che se mette sotte
a sor Peppe, m’arraccummane. I lupine, le fajnelle, i ne poche
de fave secche pijele a quije de capistreje che se mette ecche de
qua. Si capite?
Renze – ( con aria di finta subordinazione) Si ‘gnora
padrona. Sarà servita.
Lucie – Giuno’ ‘n te pare che stà a fa
troppe i spirituse pi guste mi? Camine i va addò ada’
ije, i sbrigate a reveni’ c’a po ademme mette a pposte
le damigiane ch’ forze chije de pratele stanne già
a scarecà esse a rrete Renzo esce
Scena III Lucie, Santine, Bastiane i Francische
Lucie - (rivolta a Francishe i Bastiane)
Ma gia stete ecche vu j ddu? Pure de demeneche matine ? ( Con
un sorriso) Miche assaste venute a ffa la punte a’mmì?
He, mo te si recapate Bastià! A mi me pare che mojete che
stà a venì ecche!
Santine - Bongiorne Lucie, stesse ecche quella coccia sgombre de
mariteme? ( vede il marito) Ma cumme te regge la cuscienze
a stà esse senza fa nente? N’ m’jve ditte, viste
ch’è demeneche, che ive a fenì di fissa quelle
mustrine alla casa de Silvine? Che so’ sei mese che ce le
si repurtate quelle porte, i se n’ va a fenì, quije
n’ ce paghe!? Ma cu la jurnate te la paghesse sa votte che
le cosse che sta vecine a tti? Jamme ‘nanze a mmì a
muntà quelle quattre stecche almine che j solde che ce dà
pozze pure j a pagà la feste, che me ne vergogne a spaccà
la piazze.
Bastiane- Pure la demeneche ‘ n me da tregue ? Pinze a tti
ca campe cent’anne de piu’. A fenì ce vaje quande
me ne tè.
Santine - Jamme!! Mo’ te so ditte! Se nò ecche faccije
restregne tutte i mercate !
Francische - A è arrivate pure zi Frate?
Bastiane – ( rivolto a Francische, con aria afflitta)
Francì n’ te ce mette pure tu. Vabbò jemme a
fenì di sistemà se du porte, almene mojeme po ‘repassà
‘mpiazze.
Santine - Falle pe quelle che te pare, baste che te muve, i ne remanè
a parlà che se surdacchione !
Francische – Cu la Benedizione ? Ma perché ecche ce
la ve’ a dà la benedizione, zi frate?
Bastiane – ( rivolto alla moglie) I va bbò,
stenghe a revenì. ‘N te scallà tante! Cuminze
a ije ca mo venghe.
Santine – Nonò, te so ditte c’a da’ revenì
mò, ‘nanze a’mmì. ( gli prende il
bavero e lo sospinge fuori) Bongiorne Lucie. Francì
a tti ‘n te dice nente, tante è fiate sprecàte
Bastiane – Lucì se mezze litre signeije a ‘ mmì?
Lucie – Vabbò Bastià, bongiorne Santì.(
sorridendo e riprendendo quando i due sono usciti) Mamma
me quante ne succidene ecche dentre , me parene quelle scenette
che fanne ajie teatre!
Francische – ( rivolto a Lucia) Pore cumpare mmane
a sa jene. Che le femmene ho cummatte tu? E Lucì, ma perché
cià fatte accuscj brutte? Cu se n’eve scurdate de’j
alla messe? Boh! Meje accuscì, almine st’ mezze litre
mi pozze fenì ije.
Scena IV Lucie, Renze , Francische
Rientra Renzo con la spesa in mano
Lucie – Alla bon’ore. Ce la si fatte a revenì.
Me credeve che ijve fatte la ite di corve ! Almine si truvate tutte?
Renze – M’ pare che so pijate tutte. So fatte n’
poche tarde perché so ‘nguntrate Evariste i m’ha
ditte se la settimane dope le feste ce pozze je a da na mane a reccolle
quelle 10 coppe de patane. I je ce so ditte …
Lucie – ( stizzita non lo lascia finire) Ah, mo’
ce ne jeme pure a raijute! I ammì chi me raijute ? Pussibbele
che ‘n le vò capì ca tu t’adà sta
ecche? Pussibbele che ogni occasione è bbone pe lassarme
sole ecche? Ippò ( aprendo uno scartoccio) t’ève
ditte che le saraghe l’ive pijaa a quije che stà sotte
sor Peppe, guarde che zuzzije me si repurtate..
Renze – Ma veramente m’ive ditte de jerle a cumprà
a quije atre …
Lucie – Ah, mò pure busciarde so deventate? Ma sinte
ne poche ste magna pane a tradimente ( raccogliendo gli scartocci
e uscendo) quesse è la troppa cunfidenze. “ La
troppa cunfidenze è la mamme de la male creanze”
Scena V Renze i Francische
Renze – ( rivolto a Lucia che è
uscita in tono piccato) … Comunque a Evariste ce so ditte
che pe le patane s’adà pruvvède, perché
ije tenghe troppe da fa alla cantine!
Francische – Vajò sinte ne poche. I mo ‘nzo tante
capite tutte quelle che ve sete ditte ma guardenne le facce, i cumme
ve muvavate ‘n me sembreve ca quella te steve a liscià
i pile a verse! Ma perché ‘n te truve n’atre
lavore? Pe mmi fusse meje a j ai Belgie a laurà a le miniere
piuttoste che starme a stà a farme rembunne tutte j jurne
se tozze de pane che te stanne a ddà!
Renze – E’, cumme è facele a parlà. Ije
so ne povere orfene. So state abbundanate da ciche ciche, ippò
m’hanne purtate a Celane a j’orfanotrofie de Padre Corrade.
Elloche cce so remaste bone 7 anne fine a quande ste sant’ommene
de zi Guide, ca te ne core grosse cumma la Restine, me s’ha
affiulate .Chi m’ha date quattre mure andò ‘n
ce piove? Sole Zi Guide. Chi m’ha fatte pure studià
ne poche? Sole Zi Guide. Ippò che la nèpote ce so
cresciute ‘n zieme, ippure se me strille ije penze che me
vò bbene cumma pure ije voje bbene a jesse. Anze se n’
la respettesse cumma na surelle, cu è mmò che ce fusse
fatte la dichiarazione. Però na cose è certe, ca ije
ce voje proprije bbene
Francische – Beje discorse vajò. Facemme finte che
ije fusse sentite tutte, i tu te sicuramente raggione però
mo’ te denche ancore più raggione se me purte ‘n
atre bicchiere de vine bianche.
Renze – Meje accuscì Francì che n’zi capite
, ca quelle che te so ditte n’ la dà sapè nisciune.
Scena VI Renze, Francische, Raffaele, Pietre i Nicole
Renze – (Guardando dalla finestra vede
arrivare gli spasimanti) – Ah, ecche quije ddu che stanne
sempre ecche i fanne i sceme attorne a Lucie. Me faccie meravije
non tante de Nicole ca ‘n te famije ma quije rodolfevalentine
de Pietre ca te la moje i na crijaturelle de pochi mese!! Cu ce
dice la coccie a la ’gente ?! I chi è quije che sta
che ‘llore? ‘N me pare na faccia cunusciute.
Entrano Raffaele, Pietre i Nicole
Pietre – Vajò va ‘chiamà sor Guide ca
so viste i finanziere che ivene ‘ntrenne pe le cantine
Renze – Ecchè mo ce vaje subbete. ( esce e va a
chiamare il cantiniere)
Zi Guide – ( entra tutto trafelato) Cu stà
a dice Pie’? N’zo' capite bone quelle che Renze m’ha
‘n gianfregnate.
Pietre – Sor Gui’ passenne ‘mbiazze so viste du
finanziere ca stivene a ‘ntrà a quelle de Gorizie.
Non crete ca se stive a je a fa ne mezze litre.
Zi Guide – I finanziere ! Pure ogge ch’è demeneche,
n’te lassene maije in pace, senze ne mumente de tregue. Ogge
queste n’ce vuleve. Ije tenghe tutte a poste ma quije so cumme
i vampire, se ne vanne sole quande è scurte le sangue. Mittete
a ricontrollà tutte le licenze i robbe varie! ... ( ricordandosi
improvvisamente della libretta) Oh porche la stella nere!,
Rè live subbete i quaderne addò segneme
Scusete tante ma p’ogge è meje ch’ chiude prime
e meje….( scorgendo entrare i due finanzieri) Eve
meje! Mo è troppe tarde, ecchijè satanne a’n
trà..
Scena VII 2 Finanzieri, Zi Guide, Renze, Francische, Raffaele, Pietre
i Nicole
1° finanziere – Buon giorno, chi è
il titolare
Francische – Me fa piacere che tu si j compare, ma i compare
de chi? Il finanziere da segno di non aver gradito l’intrusione
Zi Guide - Piè fa sta zitte quisse prime che cumbine ne sbiste.
1° finanziere – Chiedevamo ( riprende con tono più
deciso) chi è il proprietario di questo esercizio
Zi Guide –Appuntà, n’t n’gazza’ ma
i proprijetarie s’è morte. I proprijetarie eve nonneme
bonalme.
1° finanziere – Non sono appuntato! ( scocciato
) Ma questo locale chi lo gestisce, chi è intestatario delle
licenze?
Zi Guide – Brigadije, le licenze stanne ‘mbaccia a mmì.
2° finanziere – Non è un brigadiere. Ci fornisca
le licenze , i libri contabili di carico, scarico, i registri IGE
.
Zi Guide – Subbete marescià, mo ti pije subbete
1° finanziere – Non sono maresciallo !! ( verificando
i libri che gli porge) Occorrerebbero anche quelli del 1963
Zi Guide – (rivolto a Renzo ) Va dellà i va
a pija quije quaderne verde che ce sta scritte ‘n goppe 1963
1° finanziere – Veramente questi libri dovrrebbero essere
tenuti sempre qui a disposizione per qualche eventuale verifica
e o riscontro
Zi Guide – Signore tenete i j so livate pe n’ni fa panogne.
Ecche dentre currene brutti rischi, tenemme le mane sempre zozze,
avoje a pulirte
2° finanziere – Non è un tenente e questa è
una grossa irregolarità, anche se fatta a fin di bene Rientra Renzo e Lucia quasi correndo
Lucie – ( trafelata ) O nò! N’ze punne
propije retruvà!
1° finanziere – O perbacco! Bene , bene. Ma che dico.
Male, molto male. Qui si rischiano le grosse sanzioni amministrative
previste dall'’articolo 234 lettera G comma 33 e articolo
455 del Testo Unico. Non ci sono dubbi.
Lucie – ( cercando di rabbonirlo) Ma sicuramente
a giugne je semme purtate aije ragioniere che stà all’Inacase,
i ni semme repijate. (Avvicinandosi ancora un poco di piu’
e facendola la voce suaddente) Cu ne dice s’addemane
matine t’i je porte prpoprje ije a la Brigate d’ Avezzane?
Almine (pausa) tenghe pure l’occasione de puterte
revedè!
1° finanziere – Ma veramente non si potrebbe ( guarda
il 2° finanziere ) l’articolo 234 lettera G comma
33 e articolo 455 del Testo Unico … ( guarda ancora il
2° finanziere ) il regolamento…
Lucice – I jamme su, cu ve coste. Ogge è pure demeneche
i jie addemane che la corriere de le nove stenghe a Avezzane.
1° finanziere – ( categorico guardando l’altro
finanziere) Ma non piu’ tarde delle nove ( poi quasi
a confermare un appuntamento galante) T’aspette!
Pietre - Sor Guì mo te si recapate! Mo semme accise j porche!
2° finanziere – Chi di voi ha ammazzato il maiale? Ha
pagato l’IGE?
Zi Guide - Vaju smettetela de scherzà ca se no ecche me fanne
passà nu guaje Oppure v’adenga caccià fore?.
J’a dà scusà signor capità. Quelle de
je porche è ne mode de dì nostre quande te st’ha
pe’capitate na cosa brutte
1° finanziere – Non sono nemmeno capitano. Fate silenzio
è lasciateci consultare i libri contabili Si siedono e cominciano a controllare, gli altri in scena restano
in silenzio e continuano lentamente quello che stavano facendo.
Ogni volta che i finanzieri indicano un dato tutti in vario modo
cercano di sbirciare tornando improvvisamente al posto quando i
finanzier si voltano.
I finanzieri si alzano 1° finanziere – Va bene sembra dai libri contabili
che sia tutto a posto. Mica vendete merce a debito? Voglio dire
vendete merce che segnate sulla “libretta”
Zi Guide – Signor no signor maggiorre. Me puzzene ciejcà
mani i pete se teneme i quaderne pe segnà,
1° finanziere – (Arrabbiatissimo si avvia verso la
porta) Non sono nemmeno maggiore!!! ( poi sulla soglia
rivolto a Lucia) N’n perde la corriere addimane.
Pietre – Scuse ne poche. Ma allore se po’ sapè
cu grade tì?
2° finanziere – ( con sussiego) Guardia scelta!(
Escono impettiti )
Renze - ( sbotta) Azz !! Pure quisse!!!!
Scena VIII Zi Guide, Renze, Francische, Raffaele, Pietre i Nicole
Dal tavolo del terzetto si alza Raffaele
Raffaele- Bongiorne Sor Gui’ te recurdedde mì ? so
Raffaele, i fije de Minicuccie de Basciane quije che se ne jte a
Napele i che commercieve che le rane!
Zi Guide – Cumme ‘n me recorde de ti i dde Minicuccie?
Mo, ascise elloche arrete i qujie ddu mezze i pete n’te steve
a vedè ! Cumma và? Più tempe passe i più
te ressemije a patte! Quante vote j so duvute repurtà Minicuccie
a la case quande ‘n ce la faceve manghe a salle ‘n goppe
a la biciclette. Beje tempe quije, porche la stella nera! I tu cumme
che te truve ecche vajò? Cu si revenute pe la feste de S.Maria
Gorette?
Raffaele – Pure. Ma ije mò commerce che le patane i
ecche ‘natre poche le cumenzete a cavà. Vulesse vedè
de cumprarme quacche bella partite.
Zi Guide - I brave, so cuntente pe ti i pure p’ patte
Pietre – Sor Gui’ pe festeggià st’amiche
nostre c’ha revenute, mo’ accite ne cunellucce i vulassemme
fa ecche na cenette, è pussibble?
Zi guide – Ma ci mancherebbe! Anze me pare n’ occasione
bbone pe festeggià stà scita franche da quella visite
di quiji du cleon. Purtete sole la carne che l’atra robbe
ce la mette ije i massere alle otte “tutti presenti”
Scena IX Annine, Zi Guide, Renze, Francische, Raffaele, Pietre i Nicole
Entra Annina
Annina – Bongiorn’ sor Gui’, m ‘ammatteve
a passà ecche ‘nanze ( lanciando sguardi a Nicole)
i so ditte, famme ije a salutà Luccie ch’è ne
pezze che n’ la vede
Nicole – ( rivolto a Pietre a bassa voce ) O dovunque
vaje me la retrove sempre ‘mezze aje pete. a cu vo’
sta vajulette questa da mi?
Zi guide – (rispondendo ad Annine ) Ma’n zi
venute l’atra jere che mammete?
Annine – Inzomme, vuleve da n’sguarde ( lanciando
sguardi a Nicole) pe vedè se ce stesse quacche novità
Zi guide – Ah so capite! Comunque Lucie stà dellà,
aspitte ca venghe pur’ije pe dicce de sta cenette c’ademma
fa massere. Almine po ij accunprà quelle ch’amanghe
Scena X Renze, Francische, Raffaele, Pietre i Nicole
Pietre – ( rivolgendosi a Renzo )
Vajo purte ne mezze litre de quelle bone, n’ purtà
quelle battizzate
Raffaele – Cu è le vine battizzate? Quelle che se beve
j prete a la sagrestije?
Pietre – N le sa? È le vine allungate che l’acque
che vinnene a si pore ‘mbriacune. Certe vote, quande quije
de Pratele ‘n po’ venì a scarecà, ce vaije
ije chi lupette mì a la cantine sociale i ce pije ne vinucce
beje toste i che ne beje culurite, ma quande le revede ‘n
coppe a sti taveline n’ le rechenosce; te proprie n’atra
cere.
Renzo – Te va bbone ste chelore? Oppure c’enga mette
n poche d’oje paglierine?
Raffaele – Aò, ma cu te sta a ffa ‘n furti’
le pisce? Mittete a cuccie i zitte. ( Renzo torna dietro il
bancone e borbotta)
Nicole – Lassa perde Raffae’ . Te recurde de quella
vote che reveniste 10 anni fa? Te recurde de quande jemme a frecà
le percoche aj’avvucate i quije sciorgne de Vincenzine pe
fa prime rumpette quasce mezza piante. J’avvucate sentette
i remmore i ce purtette tutte a la caserme? ( risata collettiva)
Raffaele – Cumme n’me recorde?! Ma mo le cose so cagnate
pe mi. J’avvucate n’ me fanne più paure. Tu pinze
che ne tenghe du che lavurene pe mì. Vaje sempre girenne
pe venne i cumprà , ngontre tanta gente, chi to frecà
i chi adà frecà. ( guardandosi in giro con aria
di superiorità) Cu vo fa’ ije sempre in gire,
i vu immece sete remaste sempre ecche.
Pietre – Vabbo’ semme remaste ecche ma pure nu viaggeme.
P’esempieije chi furgoncine mi’ ije viagge
Raffaele – I gira gire si jite pura a Tajacozze pe na pignate.
Pietre – Ije voje dice che pure ecche n’è miche
tante malamente a vvive.( a bassa voce) peresempije pe
la nepote de sor Guide vale proprie la pene de stars’ecche.
Nicole – Pietre te proprie raggione! E’ proprie fatte
a mestiere, une de quelle che vale la pene de salta j fosse. So
ne pare de vote che lancie certe ucchiate che parene dice : eccheme’,
cu aspitte?
Pietre – Ma veramente pure a mmi me pare che quella vajole
me vo fa pentì che me so spusate.
Raffaele - M’allore è une de quelle che cioppeche?
Nicole – Ma cu st’addice? È na vajola serie,
lavoratrice che n’ ze maje sentite addò steve. Stenghe
sole a dice che forze ije ce piace i me le vo fa capì ch’isguarde.
Pietre – Nicò ammi me pare che te stà a sbaja
de grosse. Quelle perché sa che so spusate n’me vo
mette mezze i guaije, ma j penze che quesse penne proprje p’mmì!
Nicole – Sa fesserie che queste vo a ti i no a mmi è
tanta grosse, che n’n la po’ manghe la pese de Trare.
Ije so convinte de quelle ch’ so ditte
Raffaele – Quante sete paisanòtte, ve stete a litigà
na femmenucce che sicuramente n’n vale nente, quesse ancore
n’ la so viste , vaju , ma a da’ tenè i baffe
arrutate cumme n’carabbigniere.
Pietre – E no! Queste n’le po dice Raffae’ perche
n’la chenusce, perché se no’ pure tu stisse ecche
a fa’ la punte a quelle! Te ne scurdisse pure d’esse
spusate cumme capete a mmì i aspettisse pure tu de magna
‘mane a ijesse cumme ne canuccije ammanzite!
Nicole – I n’te la crete che sole perché ti du
solde quelle t’jette le vraccie ’n coje. A mi, che pure
tenghe n’ poche de proprietà, n’me riesce manghe
de farme dà n’appuntamente a quacche pentone. Figuremece
abballe alla ville. I spere che prime o poije se putesse quajia’
quacch’cose fra nu ij ddu.( sospiro)
Raffaele – Paisanotte! Ije che ne so viste cente i na sporte,
n’ ce mette nente a farme da’ quelle che voje ije da
quesse. Se j voije, sta vajole me la fa ijesse la dichiarazione!
Fecetemela vedè i se proprie n’ ne nu scorfene ve faccie
vedè ije!Quesse che ne forestiere ne resite manche mezz’ore
i ve la porte ammanzite a spasse la sere de le feste. Si cane da
punte! ( guardando l’orologio) O porca miserie cumme
s’è fatte tarde ! Adeva da j pure a truvà zia
Lavrette, chi se la sente quelle se n’ce vajie. Quelle addemane
manne ne telegramme a mamme. Vabbò allore ce vedemme ecche
massere ‘mbaccie le otte. ( saluta i compagni e uscendo
rivolto alla platea) “ I discorse di quije du m’hanne
‘ntrigate, i prime che lore fanne la prima mosse ije addenga
fa casca cumma na pera cotte sta vajiole, ippò la pozze pure
lassa a lore. Se nò ‘n me chiame piu’ Raffaele
i Zelluse”
Scena XI Renze, Francische, Pietre i Nicole
Renze – ( rivolto alla platea) Certe
che certa gente ‘n te vergogne de nente. Parlene accuscì,
nanze ammì che putesse esse j frateije de Lucie. Se fusse
la me la cantine, ch’addamò j fusse sbattute fore si
ddu surgune.
Pietre – E’ Nicò tu che dice che te ne si accorte
ca Lucie te guarde ma te ne si accorte che ce stà n’atra
vajole che ogni tante t’alluschie?
Nicole – Ma chi dice tu? Annine?.Certe che me ne so accorte
i è pure belluccje, ma ije la notte me sonne sole Lucie.
E’ troppe la differernze fra le du! Vo mette cumma se move,
cumme te parle, cumme…
Pietre – Cumme te fa pagà i cunte la sere ( ride)
Recurdete ca quelle fa ijnteresse si. Sta ecche pe venne le vine
i no pe perde tempe che ti. Invece che n’ommene appusate…
Nicole – Spusate, Piè, se dice spusate! Tu si spusate
!!! Te le vo mette n’cocce?
Pietre – N’ommene che sa cu signifeche accuntentà
( facendo gesto da super uomo) na femmene i discorse cagnije
Nicole – So capite Piè ca ogge è na jurnate
che che ‘tti è meje a ‘n ce parlà, t’ha
pipate la vanterje Ce vedeme massere. ( uscendo rivolto alla
platea) Se quiste berlocche sa misse ‘ngocce quacche
fregniacce e meje ca piu’ tarde, quande ‘nce stà
nisciune, revengh’ecche i ce parle prime ije , assole assole,
che Lucie.
Pietre – Vajò sta sciocchezze mittele accunte ca massere
faceme tutte ne cunte
Renze – ( piano ) I mette accunte tutte i alla fine
i cunte i facce esse na freche salate!
Pietre – ( uscendo rivolto alla platea) Enga truvà
i curagge almine de pruvà a parlarce assole assole, i prime
che quije canucce in calore se fa annanze. Piu’ tarde revengh’ecche
i la ‘ngarre.
Renze – Ippure s’atre galantuome ha livate sa puzze
. E’ meje ch’apre la finestre pe fa cagnia’ ne
poche l’arie ca ecche dentre puzze de surgune ( e si avvia
ad aprire la finestra)
Scena XII Zi Guide , Lucie, Annine, Renze i Francisce
Rientrano Zi guide , Annina e Lucia
Zi guide – Oh n’meve accorte de cumme s’eve fatte
tarde, se remane ch’nu’ Lucie mette a coce n’poche
de paste pure p’ ti
Annine – Grazie sor Guì, s’eve n’atre jurne
pure pure ma la demeneche patreme ce vò tutte a case che
jesse Avanze na magnate da vu! ( avviandosi all’uscita,
si volta e chiama a se Lucia) a proposete de quella faccende
Lucì ije penze che la moje l’adessa sapè che
quije berlocche cumenze a scìrsene fore cumpine
Lucie – Oddì n’le sacce se feceme bbone, irce
a ‘mischià aje fatti lore…
Annine – Aje fatte lore? Aije fatti ti te stà a ‘mischià.
Se le ve a resapè d’ atra gente, chi te le dice attì
che Norme n’n pezze che si state tu a fa la jatta morte chi
marite? Chi te le dice attì che n’te mittene ‘mbiazze
cumme hanne fatte che Giuseppine , pora Criste, che n’za mai
sentite a ddò stà, dicirne che ijeve pe fratte i d’allore
nisciune la vò piu’? No no, è meje a parla’
subbete i prime che che la cose devente serie.
Lucie – Forze ti raggione tu Annì, ma cumme feceme,
ogge è demeneche, teneme pure sa cenette? Anze perché
massere n’vi pure tu a darme na mane? Ce stà pure Nicole!
Annine – Pe la cenette de massere fatte cunte che stenghe
già ecche, i pe quell’atra cose piu’ tarde ce
passe alla case. Se pozze fa gia’ massere ije penze che seme
chiarite subbete tutte.
Lucie – Vabbò faceme accuscì. Se po ‘nte
riesce fammele sapè che caso mai addemane c’jeme ‘nzieme
a parlarce.
Annine – Vabbò remaneme accuscì. Bon pranze
Sor Guì, ce vedeme Rè , bon giorne Francì .(rivolta
al pubblico) I cumma faccie a ‘n venì ecche massere?
Ce stà Nicole i je bascije la terre andò ci’ha
passate n’goppe ijsse. I mi voje spusà a tutti i coste
i se patreme fusse contrarije i mi jesse a spusà ‘ngoppe
alla Pitracquarie i ppò me scrijesse
Lucie – Ciave Annì. ( rivolta a Renze) I ttu
ve che mi a scelle du fascijle, che massere i faccie a la piscinese,
che ne bje poche de ‘ntussechelle allmine se bivene na freche
de vine i recupereme quelle che se magnene a uffe.
Renze – Ecchemè , lave sti ddu bicchiere i venghe a
la cucine.
Lucie – Vabbò, j cumenze a je. N’ fa cumme sa
fa tu, sbrighete, n’te c’iaddurnì ‘ncoppe
a se lavandine. ( esce)
Renze – Zi Gui cu dice pozze ije de ‘llà a da
na mane a Lucie?
Zi guide – Vabbò tante a quest’ore c’stanne
( rivolgendosi a Francische) sole quije de famije. (Renze
esce)
Scena XIII Zi Guide i Francische
Zi Guide andandosi a sede con Francische portando
con se un bicchiere d’acqua Zi guide – Finalmente n’ poche de pace , ( beve
un sorso d’acqua) cu dice Francì j vò ne
bicchiere de vine?
Francische – Le vò se dice aje ammalate! Purtemeje
i’bbaste.
Zi guide – Francì ma tu n’ive surde cumme ne
campanare? Oppure tu si surde cumme j cumpare che ‘nce sente
quante ce pare?
Francische - Cu vò dice, se quijste anne so state aije mare
?
Zi guide – So capite che te s’anne rechiuse le recchie.
Arrivederce alla prosseme morte de pape pe resentirce.
(alzando il bicchiere) alla salute Francì - SIPARIO
Renzo riassetta e parla fra se e se
Renze – Tutte attorne a jesse. Giunotte, spusate i mmò
pure j forestiere! Ecche m’adenga da na mosse sennò
remane chi j cule rutte ….
Entrano i canadesi e si guardano intorno con aria interrogativa
Alfie – Ità me le recorde bbone. Te dice che ecche
ce steve la cantine de Sor Guide, ma me stà a venì
quacche dubbje
Italie – P’ esse na cantine queste è na cantine,
( con disprezzo) è certamente na cantine. Forze
hanne cagniate sole i patrone, addummannele a quije vajole. (Rivolta
alla figlia magiore) Enza statte ferme almine tu che si grosse,
ne’n tuccà nente ca me pare n’ poche attrassate
ste locale
Alfie – Giovanotto. Ecche, vint’anni fa ce steve la
cantine de Sor Guide. I nonne feceve j funare mo è d’assegnerì
ste bisnisse?
Renze- N’ zacce cu vo dice bissonisse ma se va truvenne j
patrone j mo ti vaje a chiamà, che sta dellà . ( esce)
Italie - (rivolta alla figlia piccola) Florià lasse
perde s’ommene che podarse te na brutte malatie, da quande
seme ‘ntrate n’ha arrizzate maje la coccie. ( poi
si precipita a fermare l’altra figlia) Enze lassa stà
i bicchiere ca n’ voje scumpagna’ i servizie bbone de
sta cantine i po so tutte ‘nzivite i quacche malatie sicuramente
te la po’ reccolle. Mo baste !( le prende e le obbliga
a sedere) Asciteteve ecche i guaje a chi fa ne fiate.
Floriane – Mami tengo fame!
Italie – ( tirando fuori un bicchiere da viaggio dalla
borsetta) Tho! Bive all’acque ( e gli riempie il
bicchiere)
Floriane – Ma Mami ho detto che ho fame
Italie – Bive all’acque! Zitte i bive.
Scena II Zi Guide, Renze, Alfie, Italie,fija i fije
Rientra Renzo con zi Guide
Renze – Essije zi Gui’ chi te j’eve truvenne
Zi guide – Bongiorne assignerì, desidera
Alfie – Cumme ne me rechenusce sor Guì? I so Alfie
i fije de Pacitte quje che teneve la butteghe da barbiere elloche,
vecine a Ciccione.
Zi Guide - Ah, mo te stenghe a rechenosce! Alfiucce i barbiere!
Te trove bbone ma cu fine si fatte?
Alfie - Me ne so jite in Canada a Winnipeg alla Manitoba andò
stivene i siux. I elloche so remisse na bella barbershop i ce vinne
tutta gente che sta bbone in quartine, inzomme tenghe ne beje bisnisse,
ne bbone jobb ca me permette de tenè pure du carre, une pe
mi i une pe mojeme
Renze – Ecche i traijne ni tè piu’ niscijune,
ecche mo’ la ggente se fanne la machene
Alfie – ( risentito) Vajo ma cu stà a capì:
j carre è quije che vu chiamete autobbile. Te steve a ddice,
sor Gui che me so fatte pure na bella casette tutte in legne con
larie “condiscionet”, na stanze petune, i bagne in case
i ogne comodità.
Zi Guide – Alfiù però pure ecche le cose mo
so cagniate. Chi te bbona voja de pigà la schine la casette
se la fa pur’ecche. Oddije certe vote miche tutte le ciambelle
rejescene chi busce. Perchè, ti recurde quije ch’abbiteve
vecine i furne de Germinje? I pore Canziuccie?
Alfie – I pore Canziuccie? O porca miserie s’ha morte
Canziucce?
Zi Guide - No, te steva a dice che Canziucce uleve apri ne negozie
ma le banche c’sanne magnate tutte, i mo a deventate povere.
Alfie – Me si fatte pija na paure, pe Canziuccie. I cu fine
a fatte Enzine, quisse de Trancanelle, quije che s’è
sparteve i sonne che mmì? M’ha scritte che se ne jeve
a la Maremme, cu dice che pe ste feste j pozze revedè?
Zi Guide – I cu te pozze dice. Chisse ch’hanne jete
a la Maremme è cumme se fussere jete ‘n gule a la lune.
Piu ‘ reviste ne sentite. Revinne piu’ spisse quije
dall’Austraglie.
Alfie – Addiritture! Allore, sor Guì cumma và
ecche la vite? Nu elloche a parte j jobb, i lavore, ogni tante jeme
a truvà jatre emigrate, tante pe reparlà tra de nu,
remagniarce ne poca paste cumma ‘Ddijee cummanne specialmente
s’hanne arrivate quacche pacche dall’Itaglie. Cert’atre
vote ce ne jeme fore a fa ne picnik ’inzomme a fa na magnata
fore, cumma certe vote feciavame nu ecche ‘n ferragoste, i
ce ne jeme a certe beje lache: Ontarie, Eire .Winnipeg …
Renze – ( lo interrompe, stizzito) I nu jeme a la
Restine, a la peschiere de Camillucce
Enza – Che essere peschiera Camillucce?
Italie – Statte zitte ca se no che ne scuppelone te faccie
casca i dente ‘nanze.
Zi guide – Sinte a mmi Alfiu, te recurde cu cce steve arrete
i prate?
Alfie – Certe che me recorde. Nente!
Zi guide – Be mo ce stanne tutte case. I a la mulette, te
recurde cu ce steve?
Alfie – Certe che me recorde. Con rispette parlenne, na file
de cacate.
Zi guide – Ibbi, pure elloche mo ce stanne le case de la ggente,
i le cacate le vanne a fa a casa lore, sempe con rispetto parlande.
Alfie – Allore tu dice che so sbajate a jrmene subbete doppe
la guerre?
Zi guide – Ma cu sbajate?! Sete ite sperze pi munne a sudà
i sputà sangue ; i sete pure jte a dice a tutte i munne che
nu seme gente serie, oneste i ch’Itagliani so grandi lavoaratore.
La guerre n’ la semme vulute nu. Che se ce semme retruvate
mezze a qeije rattattuje n’eve colpe de la pora gente che
sgobbe , sgubbeve i adà sempre sgubbà
Floriana – Mami che essere sbobbare?
Italia – ( dando uno schiaffo in testa) La prossema
vote ve lasse a case inzieme aje cane
Alfie – Scusele Gui, so vajole.
Zi guide – No! Meje accusci..I vajule più addummannene
i più s’mparene. A ecche Lucie
Scena III Lucie, Zi Guide,Renze, Alfie, Italie, 2 figlie i Francische
Zi guide – Lucì vi ecche ne poche ch
te voije presentà Alfie quje amiche mi che se ne jette in
Canadà quascie 20 anni fa. Te recurde? Te ne so parlate spisse.
Elloche po s’e spusate, te ne bije giobbe
Lucia – ( Guardando le bambine) A te pure ne fije
maschie che se chiame Giobbe? ? Cummè, n’n vi sete
purtate?
Alfie – No! Nisciune fije maschje. Nu elloche i lavore ji
chiameme job.
Lucie – A mò so capite. I cumm’è che sete
revenute?
Alfie – Mo le steve a dice a nonnete. Teneve tanta nostalgie
d’j paese, de sta’ ggente, de queste magnà !
Vulavame reparlà cumme avame abbituate a parlà. I
putè capi’ , capiscjeme ‘n corpe, pure da n’
sguarde quelle che la ggente vò dice. I prime che fusse state
troppe tarde p’ nu’, vulaveme vedè pure la feste
de Santa Maria Goretti i la precessione che le motociclette. Mo,
dope na decina d’anne da quande è cumenzate, almine
da cumme me scrivene, è deventate na cose grosse, che ve’
la gente pure da ecche vecine. Ippo’ vuleve vedè in
perzone i frateje i la surelle de la Sante. Chi sa quante me recapete
de vedè n frateje de na Sante. Steteme a sentì. Ma
è le vere ch’i prete n’vo fa fa la precessione
che le motociclette?
Renze – Zi Gui ce pozze responne je ? I’anne passate,
Amedeje la guardje i j brigattiere hanne fermate tutte le motociclette
i hanne pijate i nome de tutte quje che tenevine le motociclette
perché fecivene troppe remmore i cj’ulivene fa na bella
contravenzione. Jurne apprresse, Don Domeneche ha jete ‘n
goppe a la caserme i ha fatte straccia’ tutte. Quist’anne
n’le saccie cumme va a fenì, a repijarle forze ce vanne
ma la precessione di jurne n’è sicure che la fanne.
Alfie – Speriam e a Ddij che se putesse fa. Però strane
cu è i munne: elloche ogni jurne le vije so piene de carre
che fanne na freche de cummedie i de fume, ippure nisciune carabbigniere
ce fa la contravenzione. Pe ne jurne ‘n ze fije miche la mule.
( guardando Lucia) E’ Gui’ ma sta vajole sta
sempre ecche dentre che ti? Te na faccia bianche che pare ne cince?
Zi guide – Be veramente ije ce le dice che ha da sci di piu’,
che ha da ij che quelle dell’età se ma queste è
cuccelone, se crete che senza dde jesse ecche se fenisce i munne
Alfie - Bella me, ma ecche dentre chi te se pije a tti ? Na bella
vajole cumme attì!. Revutt’esse ( indicando Francische)
quesse è la gente che va pe le cantine. Te pare ne bone partite
pe tì?, ammenochè , viste ca ecche a cagnate tutte,
è cagnate pure quesse !
Renze – (rivolto agli spettatori ) Pure quesse è
cagnate! Mo ecche ce ve pure certa ggente che fusse meje che jesse
aje bar de Nunziatepalumbe. Ma se quacche jurne me scappe la pacenzie
de quiste ne faccie na stragge.
Scena IV Bambino, Lucie, Zi Guide,Renze, Alfie, Italie,fija i fije i
Francische
Bambino entra con una bottiglia vuota in mano
Bambino ( davanti al bancone) – Ha ditte patreme
che me disse mezze litre comprese de vine bianche Renzo serve il bambino
Enza - Perché mezzo litrocompreso?
Italia – Ma proprije ne la smitte?
Zi Guide – No Ità, mo ce le spieghe ije. (mentre
zi Guide parla Renzo fa vedere gestualmente la spiegazione)
Mezze litre comprese perché dentre a ne mezze litre ce metteme
na poca gazzose ippò le vine. Mezze litre “compresa”
la gazzose. Capite?
Alfie – Praticamente, fija me, allunghene acque all’acque
Zi Guide – ( fingendosi risentito) Mo Alfiu’?
Cu st’a’ddì?
Alfie – Diceve , quelle che fanne j’atre cantiniere.
Zi Guide – A, mo sci ( ridono)
Bambino – ( estraendo una libretta) – M’a
ditte de segnarle ecche Renzo appunta con una matita la spesa sulla libretta e sul proprio
quaderno, e mentre fa questa operazione si rivolge a Zi Guide Renze - E’ zi Guì? Te l’immaggene se ste
vajulitte veneve mentre ce steve la finanze. Quije ddu ce fecivene
rembonne Sante Marie Gorette!!
Alfie – Certe ch’ecche senza libbrette ‘nze po
campà!
Enze – Mami posso chiedere?
Italie – Vabbò. Ma è l’ultema vote.
Enze – Zio Guido che essere libretta.
Alfie – Queste le saccie pure ije, Enzì. E cumme ne
schecche che paghene a dicembre quande ce danne ij rifirimente pe
le barbabbijetele.
Lucie – (salutando il bambino che esce ) Dicce a
mammete che addemane c’e vnghe a repurtà quije linzole
di correde mi. Ci ‘je so fatte i punte aggiorne che m’ha
ditte de fa, i mmo ijesse ja da fenì.
Bambino – Vabbò mo che revaje ce le dice subbete
Alfie – Mo te salute Sor Gui c’adenga j a purtà
ne piccole presente a Sergie i fije d’Ulderiche. Ci ha mannate
i frateje che sta a Toronte. A proposete ma a ’ddo remane
la case? Miche me saccje più orizzontà bone ecche!
Zi Guide – Ma tu sta a dice frateme cuggine? Quije ch’alleve
i porche? Ma te ce accumpagne ije, ch’è na freche de
tempe che ni vede. (Alzandosi) Stenghe sempre ficcate ecche
dentre i stenghe a perde la fisionomije de le persone! Anze perché
massere n’vi ecchce ca steme n’atre poche ‘nzieme.
Stenghe a preparà na bella cenette pe certa ggente che ve
ecche i che tu sicuramente chenusce. Pietre, i fije de Faustine,
ti recurde? Tenivene la bighe i j patre purteve la gente a la stazione
de Pescine, ippò Nicole i fije de Palminucce quije che tinne
le terre ‘ngambriane, i vè pure ne giunotte forestiere.
Se vi me fa proprie piacere, almine passeme na mezz’ora ‘nzieme.
Alfie – Cumme n’mi recorde tutte quisse! Chi patre javame
spisse alla chiusette a a chiappà j’ambere, le ranocchie.
Ah beje tempe! So cuntente de st’invite, tante mojeme massere
adeve ji a la cuggine. Vabbò allore, ce vedemme massere.
(salutando Renzo) Giunò piacere de la conoscenze,
( rivolto a Lucia) vajo pinzece a quelle che te so ditte:
isce chiu’ spisse a pija nn’ poche d’arie
Renze – ( tra se ) Forze fecesse mene danne
Italie e le bambine – Bongiorne
Alfie –( uscendo rivolto a Zi Guide e indicando Francische)
– Ma cu se fusse morte quije?
Zi guide – No Alfiu’, fa parte de la mubbiglie.
Scena V Lucie i Renze Francische
Lucie – Allore Re’ vide se quije fasciule
stanne a volle ca doppe ademme..
Renze – Luci’ sinte ne poche. Steve a penzà a
quelle ch’a ditte quije canadese. N’è le vere
che ecche tu n’ po truva ne partite. Anze, ti putisse scelle
a la piadene. Tu ‘nce fa case a cumme se muvene, a cumme abbuttene
i pette cumme j pavone quande videne a tti ma a mmi me mannene le
sangue ‘n gocce.
Lucie - Mannene le sangue ‘n goccie? A tti? I se po sapè
perché?
Renze – Ma, semme cresciute ‘nzieme , ce semme sempre
rajutate …
Lucie – Prime eve prime, mo è mo.
Renze – Allore se j n’ pozze fa nente, ha fatte bbone
quije forestiere che ja sternicate, ci’ha fatte fa na figure
da pisciasotte, i lore zitte i mosche. Taràtanchéte
a la catana vecchije . Ciò piacére. I se n’
pozze mette becche a sa storie allore vol’dì che ne
me vo manghe dentre sta case.
Lucie – Rè smittele ne poche i ne recumenzà
che le saccie ije quelle c’adenga fa. Che ce stanne certi
muscune che me girene attorne me ne so accorte pure ije ma me crete
c’all’età me le mosche me le saccie sciucca da
sole.
Scena VI Nicole, Lucie i Renze Francische
Renzo vede Nicole che si avvicina
Renze – Oh ‘n te danne manghe n’atteme de tregue,
cumma gire gire s’ammattene sempre a passà ecche. E’
proprje le vere ca tutte le vie purtene a Rome
Nicole - Ciave Luci, ( guardando nell’angolo) M’angore
ecche sta Francische?.
Renze –N’ stà a penzà a quisse ca n’
da n’ogne de fastidie, immece ….
Lucie – Rè ma n’adiva j’ a vedè
quije fasciule? Sbighete sennò se scucene i massere ‘nzi
po magnà nisciune
Renze – Vabbò, vabbò. ( quasi borbottando)
so bone sole pe scula i fasciule, lava’ le damigiane. I vvabbone.
Ma massere doppe la cenetta ademma mette le cose in chiare , na
vote pe’ tutte….
Scena VII Nicole, Lucie Francische
Nicole – Ma cel’avesse che mi quije?
Quande parle che’mi te na prosopopeje
Lucie - Cu ce vo fa, ( per stuzzicarlo) Ne beje vajole ( pausa)
‘ngontre sempre la gelusie di jatre
Nicole – (Assicurandosi che Francische dorma ) Cu
vulisse dice che Renze se cumporte accuscì sole perchè
ije …
Lucie – Sole perché ne beje vojole putesse fa girà
la coccie a na vajole!
Nicole – I sa vajole cu ne penze de mi? Se se po dice.
Lucie – Oh quella vajole pe cumma sa cotte, la notte venesse
a starse sotte le finestre te, sole pe putèrte ‘ntravedè
da na sfischije de la perziane
Renze – Addiritture! Ije n’me neve accorte d’esse
vulute uccuscì. Penzeve che puteve esse vulute , forze pe
quella poca robbe che tenghe, ma no fine a se punte.
Lucie – (ammiccando) Di piu’, na freche di
piu’
Nicole – (rivolto agli astanti)- Oh freghete, massere
a la cenette ce la faccie vedè ije a quije i due chi l’ha
spuntate che Lucie
Lucie – ( rivolta al pubblico) Jesse penze ca parleve
de mj. Lassemecele crete.Ce sta bbone a su paijaccione accusci quande
po ce presente Annine n’te più rije pe la coccije.
Lucie vede passare sotto la finestra Annine e Norme dirette alla
cantina
Lucie – Sinte Nicò me po fa ne favore grosse? St’avvenì
na perzone che è meje che ‘n te vete ecche perché
(breve pausa) doppe ce voje fa na sorprese. Putisse scj
da st’atra parte?
Nicole – Lucì pe’tti fecesse tutte i senza addummannà
maji perché.
Lucie – Vabbò so capite, so capite. Ma mo passe da
esse . Ce vedeme massere. Nicole esce dalla porta che da all’appartamento
Scena VIII Lucie, Norme i Annine Francische
Lucie – Bona sere No’, ciave Annì
Norme – Bona sere? Ma ti na faccia toste cumme i matune de
la furnace de Vennere, doppe quelle ch’ so sapute tu te n’isce
che bona sere? ( avventandosi contro) Ma ij te caccje jocchie
i ti mette mmane, brutta svergognate che ‘n zi atre ( cercando
di raggiungere Lucie ) Che se ne va in gire freghénne
i marite a la ggente oneste che se fa i fatti si a casa se. Vi ecche
che te voje da n’acciurrate cumma si deve, ti voje cavà
tutti si quattri zirvele che tti.
Lucie – ( difendendosi, rivolta ad Annina ) Ma cu
ce si ditte?
Annina – (frapponendosi ancora fra le due) Nente,
n’ce so putute dice nente. Cumma so cumenzate addi, ch’je
marite alla cantinr de zi Guide che la nepote…. jesse ha cumenzate
a strillà i a vulute veni subbete ecche. Anze pe farla sta
zitte pe la vije, so avute accu’ ffa
Lucie – (rivolta ad Annina) – Eh Annì?
Ce si ijete proprje che l’accette! N’ putive cumenzà
d’natre mode, no?
Norma - I cu penzive che me steve zitte! Certe m’adeva sta
zitte j aspettà che sta cijuette i feneve d’addurmì
bone bone quella vocche aperte de mariteme. Apposte quije curnute
n’teneve piu’ i tempe pe ij a lavurà. Adeva sta
ecche, appresse a le suttane de sta…. Ve’ecche, fammete
acciurrà. (non riuscendo a prendere Lucia prende isuoi
capelli) Oddije!!! Se massere ne’ squadre sta cosa brutte..
Lucie - Annì, rigge ne poche quesse. No’ me vo a sta’
a sentì ne poche? Tu sta a ffa na freche de cummedie pe senza
nente. Cu me n’enga fa de maritte? Tenghe atre a cu penza’.
So state ije che so ditte a Annine de venirte a parlà perché
so state ije che me so accorte ca maritte steve a perde ne poche
troppe tempe dentre a sta cantine. Allore so addummanate a Annine
cu ne penzeve, i pure jesse m’ha ditte ch’eve ne poche
troppe suspette la cose .Allore ‘nzieme seme penzate de parlà
che ti, prime che quacche d’une putesse malepenzà.
Norme – ( rivolta ad Annina) E’ le vere quelle
che st’addice?
Annina – Scine , cumme te l’enga dice in francese? Se
tu, a caste, me fecive fenì de parlà tutte sta rabbeglione
n‘n succedeve. Jsse, maritte, ancore n’ze n’ha
scite manche che mezza parole, però tu le sa cumma so stupete
j’ommene: pe vantarse de ne sguarde ‘mmentate so capace
de ruvinà na famije, anze tre famije: la se’, quelle
de Lucie i quelle di chi vo Lucie
Norme - ( calmata e incuriosita del fatto che ci sia un pretendente
per Lucia, chiede) A finalmente quacche d’une se fatte
‘nanze! Alla bonore, i cumm’è? È ricche
beje j pazziareje?
Lucie – Po’ te recconte, ma mo a‘nascunneteve
arrete aje bancone che forze maritte stà a venì propri’ecche.
Elliè, sta a gira proprie alla ruelle de la cantine. ( sospingendo
le due donne verso il bancone) sbrigheteve che sta p’ndrà.
Oh tutt'ogge!!
Scena IX Pietre i Lucie
Pietre – ( rivolto al pubblico) Ma
denga sbrigà . Prime teneve sole Nicole ‘mezze i pete,
i viste che ‘n te i curagge d’addummannà manghe
cu ore è, me puteve pure tricà, ma mo è arrivate
pure quella faccia de .. bhe vu me sete capite! De Raffaele i zelluse
le cose so cagnene. E’ Meje che ce prove subbete che queste.
Ah eccalè! Lucia esce da dietro il bancone
Lucie – Ciave Pie’
Pietre – O Lucì, ‘n za viste nisciune de la canaje?
So state ‘mbiazze i ce steve sole Zi Luigge i m’ha ditte
che ije eve i prime che vedeve da sta’mmatine, allore so penzate
fammi ije a affaccià a la cantine
Lucie – ( acertatasi che le due si siano ben nascoste)
Si fatte bbone Piè. Sta cantine e sempre aperte ( calcando
la voce) p’ tutte!
Pietre – Lucì i n’te le so maje ditte ma ecche
ije me sente cumme a casa me. Ce trove j’amice , ce sta Sor
Guide che te da sempre quacche cusije, ce sta tu …
Lucie – ( non lasciandolo finire ) Che te mette a
bbeve quande le cummanne
Pietre – Eh’, proprje quesse steve a dice ije.! N’zomme
stenghe proprje bbone.
Lucie – Nonneme te rengrazie de tutte quesse che si ditte,
ma n’ te pare che sta’ a trascurà ne poche troppe
j lavore i la famije pe stàrt’ ecche?
Pietre – La famije sta bbone andò stà i j lavore
po’ aspettà. Mo tenghe n’atr’urgenze.
Tu n’te ne si accorte Luci, ma ije pe ti stravede, so na frecha
d’anne che me te sonne tutte le notte. Me ne stenga a scj
de cocce pe l’amora te. Pruvemme a sta ‘n poche de tempe
‘nzieme Lucì so ancore ne beje vajole i m’ulesse
affaccia’ a quacch’atra … “finestre”
prime che Cesere me jette na palate de terra ‘mabaccije.
Lucie – Piè ma chi te dice che tutte le “finestre”
stanne spalancate a’aspettà ch’arrive tu? Ippò
mojete le sa che cumma seconde lavore te si misse a fa j vetrare?
Pitre – Mojeme, sempre mojeme, ma parleme na vote de mì.
Lucie – I cu tenga dice Piè?! A scj! Mo ma venute ‘mente
quelle che te pozze dice. Pie’ ( indicando il nascondiglio
della moglie) so fatti ti, ecche ce sta mojete!
Scena X Pietre , Lucie, Norme i Annine Francische
Norme – (Uscendo arrabbiatissima)
- Allore n’ne ch’ivene diminuite j vijaje, ivene aumentate
le finestre da sistemà! A case ‘nze vete più
na lire j qijste se ne va “ affacciennese”. Brutte curnute!
Affacciete na vote pure a caste i te faccie vedè che quella
crijature se n’ce steve i portazecchine de mamme mò
s’eve morte de fame. I ‘no’ che te ne va girenne
sputtanenete che l’atre femmene, brute zuzzone.
Pietre – Ma cu si capite No’. Ije steve sole a scherzà…
Norme – A stive a sccherzà? Che n’n puzza avè
n’ore de bbene. Ijemme a case che pure je voje scherzà
ne poche. Me stanne a pizzicà le dete i me voje sfugà
ne poche che quije cannere ‘gnove che so cumprate sta ‘mmatine
aje mercate
Annine – Marraccummane No’! Mo n’te mette ‘mbiazze
pe senza nente. Recurdete ca na successe nente
Pietre – Le stà a sentì ca na successe nente?
Norme – Camine , isce i jemme a quell’atra case che
ti aperte. (Rivolta a Lucie per sottolineare i controllo sul
marito )– Se Bastiane i falegniame jesse truvenne quacche
d’une che ce va a remette i vetre rutte , dicce che ‘ngoppe
a mariteme n’ce cuntesse. Mariteme s’ha tajate, s’ha
fatte na brutte sfessa, i mo’ te paure pure d’avvicinarse…
a le finestre di’jatre. Camine, c’a case feceme i cunte.
Scena XI Raffaele, Annine i Lucie Francische
Lucie - Si viste ch’avame viste bone? Quije
se steva a muntà cumme n’ove sbattute
Annine – I ce mancheve sole na vuttele de liquore i ppo eve
beje j pronte da beve. Andì, ma Nicole ‘nza viste veramente?
Lucie – S’affacciate ne minute, ha viste che ce steve
sole se ciocche che dorme tutte i jurne i se na jte.
Annine - Allore ‘n ce si putute parlà pe nente?
Lucie – N’ te stà a preoccupà. Te le so
ditte, quje n’ scappe. La dichiarazione la vè a ffa
a tì
Raffaele - (entra) Bona sere a ste belle vajole . Chi de
vu ddu è la nèpote de Sor Guide?
Lucie - So ije.
Raffaele - Oh Mo me despiace che tutte j core ch’ecche dentre
ce stete du’belle vajole perché so purtate ne regaluccje
sole a ti, pe ringraziarte dell’ospitalità che me stete
a da’. So purtate ne fazzulette pe ‘ncoccie, da mette
quande se va a la chiese. Jeve pijate pe mamme ma non crete che
sbaje s’i denghe a la nepote de na perzone che , da subbete,
ma fatte sentì cumme a casa me ippò, mo che te vede,
so piu’ cuntente perché da cumme te so viste m’si
misse, cumme se po dice, na specie de “benessere”
Annine – ( sarcastica) La prossema vote che te resinte
accuscì scifrecate, pinzeme perché pure ammì
me servesse ne fazzulette gnove! ( piano rivolta a Lucia)
Lucì quisse è quije merle forestiere che t’adà
fa la feste
Lucie – ( piano) Me n’eve accorte da cumme
ha misse i pede ecche dentre che quisse è quije smargiasse.
(rivolta e Faffaele quasi a mo di sfottò) Grazie,
veramete n’ beje penziere che nisciune de sti cafune ha maje
tenute.( pavoneggiandosi) Quande j 12 vaje a rèpija
i Braccije tutte se revutarranne a guardà a mmì i
nisciune penzarrà aje Braccije. Chisà quant’atre
cose na perzone de guste cumma a ti sapesse da’ a na pora
vajole de campagne. Cu dice Annì, ce ne stanne a sammeneditte
perzone accuscì “fini”?
Annine – Cu fine i fine. Ecche so tutte paccute i n’z
mittene la mane ‘nzaccoccie manghe pe livarce la polvere.
Raffaele – Ne dipende mica da mi, ma a forze de viaggià,
de vedè cumma j’atre vivene, une s’mpare a vive.
Se la cose n’ te fa truvà ‘mabazzate massere
me piacesse pagarte n’ gelatuccie a quelle de Gemmine!
Lucie – A chi Gemmine , quelle che stà abballe a la
ville?
Raffaele – Proprie quelle. Nonnete se fide de mì sa
che so na perzona serie, appusate ( con un filo di doppio senso)
Almine se doppe ci' adesse venì sete ci jemme a fa na bella
bevete d’acqua fresche a le fonte Vecchje, sotte a quije piantone.
Lucie – Massere doppe la cenette , se n’ze fa troppe
tarde, penze che ce pozze venì. Però m’adenga
purtà Annine, perché da sole n’pozze sci doppe
na cert’ore. ( Annina ammicca) Comunque ‘nta
da’ preoccupà perché pe mì è più
sicure dell’ombra me.
Raffaele – Cumma vo tu. Ce vedemme più tarde pe la
cene i doppe….
Lucie – I doppe se Ddi vò!
Renzo ( uscendo, rivolto ad Annina) Enga vedè bbone
se Parsidije te n’atre fazzulette. I massere , se fa la brave,
ti je regale pure attì.
Annine - ( sempre sarcastica) Troppo buono!
Scena XII Annine, Lucie i Francische
Annine – Brutte presentuse! Ma cu se crete
che basste svintilà n’ fazzulettije i tutte le femmene
caschene longhe longhe ‘nanze a jsse? Lucì se ‘nce
fa sbatte i musse i ce fa rompe tutte j dente, vengh’ecche
i te faccie vedè ije.
Lucie – N’te preoccupà. A mi si mammuccije ne
me fanne ne calle ne fridde. Quije a massere manghe c’arrive.
La scurdenate che ce denghe massere ce fa abbassà la creste
pe ne beje pezze.
Annine – Vabbò mo me ne vaje, ce vedemme più
tarde p’apparecchià i pe darte na mane a servì.
Recurdete che Nicole j voje servì ije ( ride).
Lucie – Ce vedeme dope, ‘n fa tarde me raccummanne.
Ah! Viste che revì repurteme quije pellicce che te so prestate
che se me rijesce addemane, che i fasciule che facemme avanzà,
ce voje fa du taccuzzelle .
Lucie – (si avvicina a Francische e quasi gli urla nelle
orecchie) Oh Francì te vò svijà sci o
no? Ma ‘n ce vò rejì manche ne mumente a caste?
Quelle, sorde, sicuramente te va arretruvenne. Si scite sta’mmatine
i ‘nte si fatte più revedè.
Francische - ( menzo intontito dal sonno e dal vino) Ma
cu or’è ? Cu è fenite la funzione alla chiese?
(Senza aspettare risposta, sbirciando dalla finestra) O
frechete cumm’è tarde. Mo quelle, sorme, sicuramente
me va arretruvenne,. So scite sta’mmatine i ‘ne me so
fatte più revedè. Ecche dentre ‘n succede mai
nente. Pace j silenzje, silenzije i pace. Tutte zitt’i mosche!
Se ne pore Criste se n’essa passà, i chi te sveje ecche?
I accuscì una fa tarde. Ce vedemme doppe Lucì.
Lucie – Sbrighete a rrevenì. Ca vedè quella
seggia sgombre me se stregne i core.
Francische – (Si gira prima di uscire) Le saccie
che si de boncore, i sole p’ quesse che vengh’ecche
i ‘n vaje alla Pelligrine o a sor Antognjie, però mò
me n’enga proprja je . Famme j a mette quacc’cose mocche
- Lucia non replica alza le spalle e si allontana. Francische
esce, Lucie esce dalla porta dell’appartamento. Scena vuota.
Scena I Lucie , Annine alcuni avventori che canticchiano
Lucie i Annine sono intente a finire di preparare
in un angolo un gruppetto canticchia accompagnandosi con strumenti
improvvisati
Primio – Luci purtece ne mazze de carte, ma ne me reda’
quelle de jeri sere ch’ivene talmente zozze che doppe le mane
me puzzivene de sarache
Lucie – ( porgendo un mazzo di carte) Assegnerì
vide se queste so bbone pe se mane gentile Tornata verso Annina
Lucie – Te piace quella canzone gnove de Rita Pavone?
Annine – Quale quelle che vo’ ne marteje? Sci è
belle ma a mi me piace deppiù quelle de Modugne “ tu
si na cosa grande pe ‘mme” , ( canticchia un piccolo
pezzo) me fa penzà a Nicole mì, i me s’arrizzene
tutte i pile de le vracce.
Lucie – Annì ma sempre elloche va a refenì!
Jie parle de canzone i tu retuzzeche. I pinze a quacch’atra
cose!
Annine – Cumme è beje a parla’, ulesse vedè
a tti aje poste mi. Ma tu si toste eh? Ippure, me pare che pure
tu ogni tante , da ne poche a sta parte …
Lucie – ( tagliente) Ogni tante, nente. Tenghe stà
cantine da manna’nanze, nonneme da starce appresse cumme na
crijature i quell’atra crijature ( si ferma un attimo)
che pure ijsse me da da penza’.
Anine – Qual’atre crijature?
Lucie – Quije sturdellite de Renze
Annine – Ah mo quije che te mittene “penziere”se
chiamene sturdellite?
Lucie – Annì cu vo dice?
Annine – Nente nente. M’eve parute che…ma forze
me sbaje jie
Lucie – Sicuramente te sbaje ! Primio intanto riprende a canticchiare
Scena II Lucie , Annine, Raffaele, Nicole, Pietre, Alfie
Alfie – Bona sera signorì, cu so i prime?
A no’, ce stanne pure si giunotte che se la cantene i se la
ballene! Fecete bbone vaju’perché “cuor contento
il ciel l’aiuta” I musici ricambiano il saluto ( con uno stornellino) poi riprendono
le carte
Lucie – Buona sere, veramente stavame ancore a fenì
de preparà, comunque te po cumenzà a ascitte. Capete
tu i poste, che massere si la perzone de riguarde.
Alfie – Abbasse i titele j aumente la paghe ( ride)
Se vede che si tajate pe stà ‘mezze aje commercie.
Se venisse elloche i mettisse ne bisnisse te fecisse i solde a palate.
Ippò la bella presenze n’te manghe
Lucie – Mò si tu che me vò fa vergugnà.
Annine – Ecche mò se remette a fà la modestine
Alfie – Accuscì adà esse. Quande te spuse fammele
sapè che te manne ne beje prèsente.
Annine – Ne j cumenzà a preparà troppe subbete
perchè se matrimonje più che ne presente e ne future.(
ride) (Lucie risponde con mossaccie della bocca)
Entrano Raffaele, Nicole e Pietre
Raffaele – ( molto contento e con fare ilare) Buona
sere a tutte la cumpagnie, mene ch’a une. Oh sor Alfie già
si arrivate? Proprie esse fore ce steve addummannà a Nicole
s’eve i case de passà a caste pe te chiamà,
meje accuscì . Vedeme de sbrigarce che massere tenghe ne
poche de furje. Ma senza farcele rembunne ( sorride) Doppe
sta cumbinelle engha j a na parte d’urgenze, inzomme ‘n
pozze propèrije mancà . Piè ma cu si fatte?
Te na faccie che manghe te se fusse morte la jatte! E’ Nicò
cu si viste j i prete che l’oje sante verse la case de Pietre?
I jamme Piè, se vi a na cenette che sa faccie m’immaggene
cumma ce va a n’ funerale. Ah mò te racconte na bella
barzellette almine te fa na risate. Allore. Stivene a fa la nuttate
a la case di morte, na stanza piene de ggente che suspirivene i
piagnivene, a ne certe mumente s’arrizze Pasquale che doppe
c’ha guardate j’orlogge dicette forte : ippure massere,
ridenne j scherzenne, semme fatte mezzanotte ( lui ride, Pietro
accenna un sorriso)
Nicole - La sapeve
Alfie – I cu vo dice sa storielle?
Raffaele – Lassa perde, se n’n la si capite ‘nzerve
che te la spieghe.
Scena III Lucie, Raffaele, Nicole, Pietre, Alfie
Intanto che servono Lucie ha modi gentili per
Raffaele e la cosa lascia sempre di piu’ sgomento Nicole Nicole – Cumm’è state i vijaje sor Alfie?
(Tanto per distrarsi dal guardare Lucie)
Alfie – Certe c’arrevenì ecche è state
na bella scarpinate, tutte qujie jurne ‘ngoppe a quella nave.
Mojeme sempre appujate che la coccia fore a vumitarse l’aneme,
le crijature che stivene sempre a piagne, troppi jurne ‘ngoppe
a quije piroschefe ma mo che stenghe ecche me la voje proprje gudè.
Prima cose enga j a Rome aje Pape. Vu che stete ecche cumm’è
quiste Pape gnove, cumme che se chiame? Paolino..
Nicole – ( Scocciato dalle moine di Lucia nei confronti
di Raffaele) Paolo seste, se chiame
Annine - ( piano) O sa proprie tutte ( continuando
ad esserre premurosa nei suoi confronti)
Alfie – He, proprie quje. Diceteme ,cumm’è? vu
che j vedete tutte i jurne
Pietre – ( sarcastico) Infatte jeme a magnà
n’ jurne scì i natre pure a Rome che jsse.
Alfie – Ma sicuramente i vedete più de nu aje Canadà.
Raffaele – Lassije perde sti du ca massere tinne jove schiorte.
Oddì a prieme acchitte a mì me piaceve di più
quije che ce steve prime, più paciuccone, più bbone,
na faccie più da Pape. Quiste quande parle ‘nze capisce
bbone, cumme se se remagnesse le parole, ma dicene , chije poche
che i capiscene, ca quiste è na freca meje. A proposete de
le cose ‘mbortante c’hanne successe j’anza d’anne,
andì tu te ce si ammattute quande hanne accise i presidente
chennedi?
Alfie – Ammattute? Ma tu le sa addò stenghe abbità
ije i addò hanne accise Kennedy? Migliaie de miglie!
Pietre - Di più da ecche a Popele?
Nicole – Cu c’entre mo Popele?
Pietre – Pe farme n’idee, viste c’a Popele ce
vaje spisse a carecà la birre!
Alfie - Ma na freche più luntane!!
Pietre – ( sbalordito) Allore ha da esse na freche,
ma na freche, ma na freche luntane.
Raaffaele – Sinte Alfiu, parlemme de cose serie, ma elloche
le femmene cumma so?
Pietre - ( a disagio per la lite recente) Mò perché
ademma parlà de femmene? Cumm’anna esse, che tre cosse
i quattre sese
Alfie – A parte i scherze, so diverse.
Nicole – ( cercando la reazione di Lucie) Cumma dicette
quelle d’Aschie : Ce ne steme de belle ma ce stanne pure le
brutte
Alfie – E’ le vere ce stanne belle i brutte, ma comunque
so diverse. Vanne girenne che j cavezune, purtene la machene cumme
le bersagliere i fumene piu’ di j’ommene.
Raffaele – Ne Lucì, ma Sor Guide n’n ve a magnà
che nu? Me pare brutte nu ecche i jesse ‘n ce stà.
Lucie – No massere n’n cene perchè n’ze
sente tante bbone, prime sa fatte scallà ne poche de latte
i ha ditte c’appena fenite ve pur’isse ecche a passà
n’ poche de tempe ‘ncumpagnjie
Scena IV Raffaele, Nicole, Pietre, Alfie, Francische i Bastiane
Appena cominciato a servire arrivano anche Francische
i Bastiane
Niole – Francì te vo ascite che nu’ tante sorde
t’avrà stramate alla malinpeggie, vi ecche i fatte
ne bicchiere che nu’, Bastià piejete ne seggie pure
tu ca ecche hanne preparate troppa robbe pe nu quattre. Senza cumplimente
Bastiane – Chi non accette non merite. ( urlando verso
Francissche) To ecche na seggie pure pe tì almine po
fenì de ‘mbi sa panza mezza sgombre.
Pietre – Ma perché? n’c le danne a magnà
a la case?
Bastiane – Quisse pe ‘n’esse troppe d’incomete
a la surelle, ce dice sempre che ‘nte tanta fame, ( urlando)
è le vè? Ste pore Francische!
Francische – Sci pe mì è meje quelle frische. Mentre cennano i musici canticchiano , Lucie e Annine servono
Scena V Nicole, i musicanti
Nicole – ( alzandosi e avvicinandosi ai
musici) – Vaju’, dope vulete venì elloche
ch’nnu a farce na bella passatelle cumma Ddije cummanne?
Primio – Certe che ce venemme, ma a beve chi le paghe?
Nicole – P’abbeve n’ce penzà, però
ogni passatelle che se respette adà tenè chi va a
olme i chi immece se n’ada passa che j bicchiere.
Primie – Baste che j’olme n’zeme nu se po fa tutte
e le ve’ Marcè? ( ridacchiano).
Nicole - Veramente nu avame penzate de mannà olme Alfie i
Canadese, che se n’è scurdate cumm’è brutte
finì a olme j de fa beve Raffaele i zelluse, quije forestiere
che sta che nu. Almine quande re và a Napele se recorde pe
ne beje pezze de sta cenette fra amice. Ecchè fenemme de
magnià sa stupidaggene i cumenzeme
Primio – Nu stemme ecche, quande vulete vu ce chiamete
Nicole – Vabbò ( torna a sedersi) I musici riprendono a canticchiare
Scena VI Zi Guide,Raffaele, Nicole, Pietre, Alfie, Francische , Bastiane
e i musicanti
Entra zi Guide
Zi Guide - Allore vajù, cumm'eve la cene? Speriame ch’è
bastute!
Raffaele – Eve pure troppe
Pietre – Cumme j fa’ tu i cunije ni fa nisciune. Enga
dice a mojeme de venì a farze ‘mabarà
Zi Guide – A disposizione. I stenghe sempre ecche.
Nicole – Veramente mo vulassemme fa na passatelle i pe farl’esse
piu’ affollate so ditte a Primie i Marcelle de venì
che nu. Vajo’ avvicineteve che mo cumenzeme na bella passatelle Primie i Marcelle si portano la sedia e nel sedersi salutano
tutti
Pietre – Mo pe n’fa scij cummeddije repetemme n’
poche cumma la feceme nu.la passatelle (rivolto a Lucie)
Purtece ne mazze de carte, brave quesse. Demme na carta pe d’une
, la carta piu’ avete cape i sotte i je padrone, se c’issen’a
stà du carte uguale rejjughene sole quije du. I patrone cummanne
tre bicchiere i j bicchiere passate n ‘ze po refiutà
la bevute.
Alfie – Allore se me recorde bone , se j patrone m’offre
ne bicchiere i je sotte n’ me fa beve ma me dice de passarje
a quacche d’une atre, je se nen voje, pozza remette i bicchijere
o la buttije pe farje renfrescà oppure redarje aji padrone?
Pietre – Proprje acuscì
Francische – Ao’ sete fenite dde de ciavela’,
lu vulete da scì o no se carte? Ca tenghe sete!
Pietre – Sor Gui’ le denghe pure a ti le carte ?
Zi Guide – No grazie, ogge me sente n’ poche ‘nbarazzate,
steng’eche sole pe stà n’ poche n’cumpagnje.
Fecete vu.
Vengono date una carta a testa e la piu’ alta viene data a
Nicole
Nicole –Allore per fa ‘onore aje forestiere fecemme
padrone Raffaele i sotte Alfie .
Raffaele –I prime bicchiere mi faccie j che so i patrone (
beve) j seconde j’offre a chi ci’ha fatte del
bene, a Nicole.
Nicole – ( alzando il bicchiere) Sotte?
Alfie – Passele ammì.
Nicole – ( dopo averci pensato un poco) – No,
aije padrone
Raffaele –Grazje ( e beve)
Raffaele - J’ulteme i denghe a Francische
Francische ( Alzando il bicchiere) – Sotte?
Alfie – Passeje a mmi
Francische – Cu si ditte? Fatte capì. Parle forte
Alfie – ( urlando) So ditte. Passele a mmì
Francische – A tì? A n’ mo fa bbeve? Allore :
aje padrone! Raffaele beve anche il terzo bicchiere
Raffaele – Accuscì me piace la passatelle.
Alfie – ( un poco contrariato) Reda’ l’atre
carte, sbrichete. Dalla smazzata la carta piu’alta vine data ad Alfio
Alfie – O mò mi cape ije ne bone sotte i ne bone patrone.
Patrone ste vajole bionde i sotte qujist’atre. Cumma ve chiamete?
Marcelle- Me chiame Marcelle
Primie – I je so Primie
Alfie ––Me parete proprje du bravi vajule (rivolto
a Nicole) Vabbo ‘mbisce n’arti tre bicchiere. Sotte
faccije Marcelle i padrone Primie.
Primio – ( offrendo il bicchiere e parlando in rima
) Ste prime bicchiere, j’offre a quije c’ha venute jere
( e lo porge a Raffaele)
Raffaele – (dando i primi segni di troppo vino) Sotte?
Marcelle – Bive!
Primie - J seconde a se vajole, che me pare tutte sole. A Nicole
Nicole – Sotte?
Marcelle – Pe ti è troppe. Passele a Raffaele. Nicola fingendo un po di rammarico lo cede a Raffaele che sempre
piu’ aalticcio alza il bicchiere saluta il sotto e il padrone
e beve Primie – A chi c’ia fatte del bene , ste vine ci’arrive
a le vene A Alfie
Alfie – Sotte?
Marcelle – Se vine n’me pare abbastanza bone pe ne canadese.
E’ meje darle a ne Napeletane. Passele a Raffaele.
Scena VII Alfie e i musicanti
Alfie si alza di scatto e arrabbiatissimo comincia
a urlare
Alfie – Mo baste. I ccu me sete misse a gire? Ma te pare che
n’affronte accuscì j’adavata fa proprie a mmì?
Primio – Ma quale affronte, tu le sa che la passatelle è
accuscì , se cumenze a giucà i po capità ca
une , non volente, remane senza beve.
Alfie – Non volente? Manne fatte, ma cu dice? Me sete fatte
sotte, i n’nzò bevute! So state chi ha capate i sotte
i je padrone i manche allore me sete fatte beve, almine, tho! pe
riconoscenze. Ma cu tenghe la rogne? Sti quattre…ciarfuse.
Marcelle – Sor Alfie, n’te ‘ngazzà. Recurdete
che si venute ecche pe devertirte, pe ne mumente de svaghe.
Alfie – I cu ‘tto svagà ecche. Sciammalditte
quande so decise de revenì all’Itaglie. Me se stà
a rempunne pure quelle che me sò magnate l’atra jere
Primio – Alfiu’ sceme fore da ecche, vi che nu che mo’
ce ne jeme sotte a la case d’Ernestine i ce jemme a purtà
na bella serenate. Da quant’è tempe che ‘nte
fa na serenate?
Alfie - ( calmandosi) I chi se le recorde piu’. Elloche
quande ji po’ truvà nu mumente pe fa’ se cose
belle ? Homme end Job , case i lavore
Marcelle – Homme and job! È proprie i titele pe na
bella canzone. Ja che la jemme a ccurdà. (rivolto a tutti)
bona sere, ce vedemme addemane
Primio – Ne ve preoccupete ca Alfie quante s’a calmate
bbone je r’accumpagneme nu. Bon proseguimente
Raffaele - Ma cu ci’o dice a sta bella passatelle? Certe che
quije è proprije ‘ngazzuse.
Scena VIII Santine, Raffaele, Lucie, Renze, zi Guide, Nicole, Bastiane,
Francische
Entra Santine richiamata dal trambusto
Santine – Bastià cu sta a resuccede ecche? Steve ascise
nanze a case, nzieme ch’ Tresine i me pareve che stivene accite
i porche.
Bastiane – Sempre esaggerate tu. Stavame a parlà ne
poche forte.
Santine – Ippò n’t’eve ditte che pe ogge
la cantine puteve bastà? Te si remisse a paja sciote! Jamme
subbete a case che massere de j a la caserme pe na passatelle proprije
n’me ne tè
Bastiane – Ma cu enga fa che ti. Tu me fa scì pazze
Francische – Brave , che la mazze! Almine se sta aje poste
sì
Bastiane – ( rivolto a Francische) Certe che tu si
bbone sole a ajutà a la discese! ( Esce insieme alla
moglie)
ZiGuide – Adeva esse na serata accuscj belle, quije che revè
daje Canadà quist’atre capete ecche da Napele immece…
Raffaele – Le belle serate se le sanne gode sole la gente
che stà bbone. Immece sta pora gente, sti cafune, ivene povere
i mo so deventate pezzente
Zi Guide – Raffaè pise se parole!
Raffaele - Cu vo pesà ecche? Sta gente ecche dentre vale
mene de nente, sole une se salve. Sole une sa cumpurtate cumma s’addice
a na perzone perbene. Stenghe a parlà de ti Sor Guì.
I ‘nzieme a ti ce voje mette pure nepotte. Ije fine ammò
so sempre penzate che ‘nce steve na femmene capace de farme
dice quelle che mò stenghe a dice. Luci’ se tu vo,
addemane te porte a Napele che mi, te presente a mamme i a papà.
Fisseme la date i v’anne o n’atr’anne ce spuseme.
Zi Guide – Ma cu sta a dice Raffaè?
Renze – Oddì, reggeteme se no quisse je scacchie cumme
na ranocchie! ( Zi Guide lo trattiene)
Lucie – Lasseteje parlà. Quisse se n’è
passate che ne bicchiere i mo n’ze rende conte de quelle che
dice, ha aperte la vocche i sta a fa scì l’arie
Raffaele – Cu vulisse dice che stenghe ‘mriache? Cu
po fa ne poche de vine a une cumma a mi? Lucì chi parle n’né
mbiache.Già da ogge, appene te so viste, so penzate che tu
ive sprecate pe quiste.
Renze – E’ arrivate cascine! Quiste va proprie truvenne
na vattuta d’osse
Nicole – Calmete Rè che se quisse se n’esce che
quacch’atra parole, quant’è vere…
Raffaele - Quije i ddu parlivene sotta sotte de ti i s’accuntentivene
de guardarte, n’tenivene la pussibilità de pijartese.
Ma ije da subbete, d’appene te so viste te so vulute p’mì.
Ije so n’ommene i n’tenghe paure de parlà: Spuseme!
Ma no n’atranne!! Mo’. O addemane o po’demane
ma spusemete. Subbete!
Lucie – Accuscì secondo te ije eve troppe pe sti ….morte
de fame. Immece arrive “ il giramondo” quije che sa
vive, quije ch’j solde ‘nzaccoccie, che sa fà
ij regaluccie i penze: mò a queste abbaste che me presente
che ne pacchitte i sta purelle, cioè sta’ morte de
fame che pò fusse ije , me casche ‘mbraccije. Sa cu
te dice Raffaè? Chi solde ti puliscetece i ..
Zi Guide – Luci’ frine sa lengue.
Renze – Zi Gui’ ma quande ce vo, ce vo
Raffaele – Ma j’appuntamente che m’ive date pe
massere? J la passiggiate a le fonte vecchje?
Lucie – Vocc’apè.Quante si ciolle. A bastate
che une sbattesse dde piu’ j’occhie, te fecesse ne poche
de mavele i tu ce casche che tutte j stivale. L’uomo di mondo.
Me se vuleve recumprà che ne gelatuccie. Ma manche che tutta
la gelaterie de Gemmine me te po recumprà. Le saccije jie
che chi m’enga spusa’. Mi saccie capà da mì
ne bone marite. I senza ji a Napele!!
Raffaele – Accuscì la pinze? Tu t’isse cretute
che la ti sole tu (breve pausa).. tutta sa virtu’?
Addemane matine pije la corriere i vaje a parlà chi padre
de na vajole d’Aschie che st’aspettà sole ca
busse a quella porte.
Renze – (rivolto a Raffaele) Mò te vo recuprì
i cule che le chiorte ?
Nicole – Cape bbone ca elloche ce stanne le belle ippure le
brutte ( risata)
Raffaele – A! Mo cumenzete pure a refrecà? I allore
me ne vaje i ne’n pache manche la quota me de la cenette
Nicole – ( rivolto a Raffaele che esce) Raffaè
mo’ capisce perché te recacciene “I zelluse”
( risata generale) la quota te la paghe ije i forze m’attocche
pure quell’atra cose c’a tì ogge te s’è
remposte
Scena IX Lucie, Nicole i Annine
Lucie si avvicina a Nicole, mentre Annina è
seduta in un angolo
Lucie – Viste che semme scite in discorse, Nicò è
meje che ce parleme franche. Prime, ogge pomeriggje quante parlavame
de na vajole che s’è ‘mpazzite pe tì,
miche te si cretute ch’eve ije quella ‘nnammurate?
Nicole – Bhe, ce mancheve sole che mi dicive i nome i je cognome
Ive proprie tu !
Lucie – Immece te ja deva dice quije nome.Tutte quelle che
te so’ ditte è le vere . Sa vajole vive sole penzenne
a ti. La’mmatine scappe abballe aje casone pe vedè
a ti quande passe chi landine i certe vote, quande n’fa a
tempe s’accuntente de sentì sole i remmore di trattore.
Me si viste maje abballe aje casone?
Nicole – Bhe … veramente… no
Lucie - Ippo ije n’ lassesse mai sta cantine i nonneme pe
venì appresse a ti a darte na mane ‘ncampagne. No Nicò
ije mò te chenosce bbone i se te denghe n’ cusije accitteje.
Pe ti ce vò na vajole energeche, che na santa pacenzie (
perché tu certe vote si ne poche strebbuteche, fatte servì)
che n’n vede l’ore d’accasarse che ti. Ippò
è pure na bella vajole che j’atre ni ha fatte mai avvecinà
pe lassà la vie sgombre a tti
Nicole – Mo m’la da dice. Chi è sa vajole?
Lucie – ( andando a prendere Annine) Brutte cecate
è Annine! Pussibbele ca vu ommene quande guardete n’n
vedete quelle che ve stà ’nanze ma vedete sole quelle
che l’immagginazione vostre ve fa vedè?
Nicole – M’ha dà scusà Anni’. Ije
n’ te vedeve cumma na femmene. Te chenosce praticamente da
quande te ne jve ‘ngnattune i pe mi si remaste na vajulette
ne poche despettose che se pijeve, certe vote, ne poche de libbertà
. Mò che Lucie ma ditte accuscì, i repenzennece bbone,
so state nu fesse. Jeve sperze cerchenne , cumma dicette Petruccie
quante se spusette quelle de strade 31 “… So girate
Trente i Trieste i ne le sapeve che la bella me steve a trentune”.
Me po scusà Annì?
Annine - Alla ‘bonore! Ce si viste cecatò? I cu è
mò che steve aspettà sa dichiarazione. Se fanne millanne
j millore che steve ‘mpiccate a ‘spettarte. Ippò
cumma dicene, ca ije de ste cose n’zo tante prateche, n’ommene
che ne poche de prateche è pure meje, andì ( rivolta
a Zi Guide) ma perché se dice accuscì?
Zi Guide – ( taglia corto) Lassema perde, cagneme
argumente
Annine – Te raggione sor Guì. N’n vede l’ore
di dirle a mamme, i tu Nicò, quacche sere de queste vi a
parlà che patreme. Ippure se jesse ne vo ce jemme a spusa’
‘ngoppe a la Pietracqurje ( e felice si stringe a Nicole)
Scena X Zi Guide , Renze i Lucie
Zi guide – So cuntente pe si du bone fije.
Finalmente ce cumenzeme a magnà quacche cumpette
Lucie – O nò n’n stà a penzà aje
cumpette ca tu ti n’ poche de diabbete i troppe doce te pò
fa male.
Zi Guide – I cu me punne fa du cumpette, casomaje n’me
magne le malecompette che so grosse . Me magne sole i cannellini..
Lucie – Te repete ca troppi cumpette te punne fa male, percè
che du matrimonije girene na freche de cumpette
Zi Guide – Ddu’ matrimonije?
Lucie – ( rivolta a Renzo) Certe che sti jurne te
so misse a la sprescije. Prime che quije du che me girivene attorne,
i finanziere i ppo’ è arrivate pure Raffaele i Zelluse.
I tu che te cretive ca ije steve già a preparà le
valiscje pe j a Napele . Immece me steve sole a livà n’
sfizije, julteme sfizije, prime de decideme i d’accasarme
pure ije.
Renze – ( un poco preoccupato) A finalmente te si
decise. Se me le fa sapè che ne poche d’anticipe vaje
a la Bacchine i ve faccije ne regaluccije..
Lucie – Ije penze c’a la Bacchine c’ja dà
proprje je, perché tocche aj marite a cumprà le fete.
Renze – Le fete? Ij Marite? Ma Lucì famme capì
bone. Ecche me so perdute quacc’cose! Prime fa la cijuette
che chi te capete a tire, i je de là a sculà i fasciule.
Po’ da na scurdenate a si pavone jppò a la fine engha
cumprà le fete. Spijeghete bone.
Lucie – Rè cumm’a solite te s’ha da pijà
la mane i te s’adà accumpagnà. Pussibbele che
n’ze vedeve ca ije steve sempre che la coccie sempre ‘ngoije
a ti? Miche me piaceve farte brutte accuscì sole pe farte
brutte. Le feceve percè me ne ‘mpurteve troppe de ti.
Avesse vulute pure ca tu scurdennete che seme cresciute praticamente
‘nzieme te ne fusse scite c’ na mezza parole. Immece
te vedeve che arrutive ma n’ fecive nente fore , tutte dentre.
I cu ha da fa na pora vajole? T’ha da mette che le spalle
aje mure, mettete na bbona paure, accuscj si costrette a fa se passe.
Ippò ije n’n faccie la ciuette: faccie la cantiniere,
chi sorrise m’baccije se venne più vine.
Renze – Tu n’te po immaggina quante suffreve ma j rispette
p’ ti e pe Zi Guide me fecivene fa ‘ncorpe. Quante vote
avesse vulute da na strapazzate a quije che se pijevene quacche
libbertà, ma sempre zitte pe rispette.Immece sbajeve: sbajeve
a n’te venì a di ca te voje i so pronte a penzà
ije a ttì. Casomaije pure jenne all’estere a cercà
ne lavore.
Scena XI Zi Guide , Renze i Lucie
Zi Guide – Ecche de gente che stanne all’estere
pe lavurà ce ne stanne pure troppe. A sa vajole già
ce sta i patre a la Germanie che pe n’ livarme la cantine
a mmi se n’ha jete all’estere a lavurà. I mo
c’ se n’adessa j pure i marite? ‘Nze ne parle
proprije.
I so vecchje, quant’anne pozze regge ancore i sterze? Ogni
nonne vulesse pe la proprija nepote le meje che se pozza truvà
i maje me puteve crete ca le meje pe ijesse steve ecche dentre ste
quattre mure che ne bone fije che semme vedute cresce . Se v’accuntentete,
sta cantine j la lasse subbete a vu. Ecche doppe patreme i a mi,
viste che fijeme n’ce stà, è giuste che nepoteme
i j marite l’adanna purtà ‘nanze. Rè a
ti n’t adenga fa nisciuna raccomandazione perché te
chenosce troppe bbone i sacce che piuttoste che fa ne torte a Lucie
tu te facisse arde vive, ma na cose te voje dice ugualmente. Quande
arrivene i mumente brutte, perché sta sicure che arrivene
cumme è certe c’addemane matine nasce i sole, recurdete
de sta cantine i de la ggente che c’ija passate dentre, recurdete
de le bene che si viste dà i che si viste receve. Perché
a la fine le bene vence. Adà vence. Sempre !
Renze – Grazie zi Gui’
Zi Guide – E no! Da ogge Nonne Guì. ( stringendosi
a se Lucia) A ti Lucì che si state tutte la vita me.
Si state mojeme che se morte giunotte, si state quella pora norme
che purtroppe ci’ha lassate quande tu si nate. I si state
pure quije bone fije , juneche fije che tenghe, perdute in Germanie
pe putè campà, te vojie sole dice: allinte n’poche
le redene che tante st’ bone fije la chenosce la via bbone.
Lucie - ( un poco commossa) Te premette che ce prove
Zi Guide - I allore a mì cu me remane da dice se no: Vuleteve
sempre bbene i la benedizziona me ve pozza sempre accumpagnà
!
Scena XII Francische i tutti
Finalmente si alza Francische che aveva assistito
a tutto
Francische – Faceteme capì na cose pure a mi. Da quelle
poche che so putute capi’ : Pietre ha misse la coccia a poste
i sta che la moje, Nicole se spose ch’Annine , Renze s’accasate
o meje s’accantinate che Lucie. Ce so remaste sole ije scumpagnate.Ve
pare beje? Cu enga fa’
Tutti – TRUVETE NA BADANTE
Piccoli spazi , spesso una stanza di casa adibita alla mescita e
al consumo di bevande, quasi sempre vino con pochissime eccezioni
per la birra. Queste erano le nostre "cantine", quelle
che per altri sono le osterie. Giorno dopo giorno per gli stessi
avventori diventava una seconda casa.
Uomini stanchi che spesso ritornavano direttamente dalla campagna
e si fermavano “a la cantine” per l’ultimo bicchiere,
stramaledire il lavoro e il raccolto che non era come sperato e
dei soldi che non bastano mai, prima di rientrare, definitivamente
per quella giornata, sfiniti, a casa.
Gli autori di questa commedia hanno voluto, con questo lavoro, rivolgere
uno sguardo affettuoso e commosso per quel mondo che vive ormai
solo nei ricordi di chi ha passato gli ... Anta.
Però anche con un pizzico di rammarico per tutte le cose
scomparse che avevano il ritmo lento delle cose genuine , vere.
Il ritmo della VITA.
Di un nostro caro indimenticato poeta, Umberto Sclocchi, ormai
da tempo non più con noi, vi proponiamo la sua personale
visione della cantina che Lui chiama "bettola".
LA BETTOLA
All'insegna del Morrone
sulla strada principale
sta la bettola.
Dalle grate si spande
il forte odore del vino
mescolato da lungi
allo stallatico e al concime.
Vi sostano i bifolchi:
volti cotti dal sole,
molli di sudore,
irsuti a stanchi:
colle mani callose
portono alle labbra
il rosso bicchiere
e con l'avambraccio
s'asciugano il mento.
A breve distanza mi osservano
ed io li osservo:
di chi è più grama la vita?
Poi uno di essi
alla mia direzione
leva il bicchiere
e da lontano grida:
Non prendertela!
Infame è per tutti!
Allude certo alla vita.
Gli altri assentono
col dondolio lieve
dei capi!
Umberto Sclocchi
( N. 26-08-1927 / M. 08-01-1976 )