dove tutto ebbe inizio

un  aiutino alla memoria

scatti a 360 °

i miei lavoretti

per condurvi presso le

se  dopo tutto vuoi contattarmi

 le vostre storie

 

Storie
 

 

Alla cantine de zi’ Guide

Commedia dialettale originale in tre atti
di Vanni & Cesidio

Atto I - Atto II - Atto III PresentazioneRingraziamenti


Personaggi:


1 - Zi Guide - Cantiniere
2 - Lucie - Nipote del cantiniere
3 - Renze - Garzone di bottega
4 - Francische i surde - Avventore della cantina, muratore
5 - Bastiane - Falegname, cliente fisso sposato con Santina
6 - Santina - Moglie Bastiane
7 - Raffaele i Zelluse - Forestiero, figlio di sambenedettesi, commerciante di prodotti agricoli
8 - Pietre - Piccolo autotrasportatore sposato con Norma
9 - Norma - Moglie di Pietre
10 - Nicole – Piccolo proprietario terriero, scapolo, invaghito di Lucie
11 – Annine - Amica di Lucie e innamorata di Nicole
12 – Finanziere 1- Graduato
13 – Finanziere 2 – Semplice
14 – Marcelle - Avventore “ canterino”
15 - Primie - Avventore “ canterino”
16 - Alfie - Barbiere emigrato in Canada
17 - Italia - Moglie di Alfie
18 – Enza - Figlia maggiore di Alfie
19 – Floriana - Figlia piccola di Alfie
20 - Bambino

San Benedetto dei Marsi , primi di settembre 1964

 

ATTO PRIMO

Scena I
Zi Guide, Bastiane i Francische

Zi Guide sta riordinando la cantina , mentre in un tavolo ci sono due avventori , Francische i Bastiane
Zi Guide - Porche la stella nere, ma me ce so’ tante raccummannate a quije ‘mbiastre de mette le damiggiane de vine bianche sgombre fore….
Bastiane – Sor Gui’, ma cu te va’ predechenne ? Cu ha risuccesse mò ?
Zi Guide – Porche la stella nera, cu m’ha successe? Ecche n’ce se capisce nente, ecche ne mette a poste nente nisciune, se n’ ce stesse ije ecche …..è tutte n’rabbeglione! Compà. La vita me è state tutte na rabbeglione! Me recorde quande venemme ecche a sammeneditte, senz’arte ne parte. Nonneme che cumenzette ecche dope i prosciugamente a fa i funare i pe furtune patreme se recumprette pe du solde stà cantine i tuttore ce campeme i ce semme campate. ( riflettendo) Ne me lamente p’j solde ma tenghe sempre na pizze ‘n goppe i core pe quella vajiole. Cu fusse se quella mo se truvesse ne bone fije i se facesse na bella famije i tutte le belle cose? Quante pozze campà ancore ije? I queste cu se metta a fa po ? La cantiniere, da sole i senza n’ommene vecine?! No no speriame a Ddije che pure pe ijesse se giresse la rote. Prime la mamme se morte quande è nate, i padre se né ‘uta ije in germanie pe lavura perché ecche i lavore ‘nce steve… Porche la stella nera. Se se spusesse , quij pore patre che se sta a fa ne vommeche de sangue , almine stesse più tranquille, qui pore fije mi!! Perché la vita me, la vita me è state sempre tribbulate, porche la stella nera, da giunotte la guerre, po’ a luvurà a la Venezuele po’ quande so revenute ecche ne nne parleme
Bastiane - Scine scine ne ‘n parleme se no tu recuminze i ne n feneme manche pe ‘demane mmatine
Francische – Cu si ditte “natre bicchiere de vine?” i va bbo! però fenemece prime quiste i ppo vedeme
Zi Guide – He, forze te raggione tu compà. Piuttoste famme ije affaccià de là a vedè s’hanne venute chieje de pratele a scarecà le vine
Bastiane – E’ sor Gui’ a mmi me pare che scarechene più vine ecche a tti che na settimane no che tutte la benzine che scarechene esse a Vulmare che n’anne
Zi Guide - E… a ti te piace sempre dde scerzà compà. Biate a tti ( esce portando fuori le damigiane vuote) Mentre esce Bastiane gli dice
Bastiane - Sor Gui’ la biade a mmi i l’avene a tti
Francische – Bastià sinte ne poche, i mo quacche parole n’la so tante afferrate: ma sor Guide cu se vo’ repija la moje? Ma n’ ne troppe vecchie pe certe cose?
Bastiane – Ma cu si recapite fischie pe fiasche? Steve a parlà de la nèpote.
Francische – Cu ? Va truvenne i vote? Ma perché già se revote?
Bastiane - (Bastiane si avvicina e gli urla all’orecchio) La nèpote!!!! Certe che a parlà chi surde è proprje fiate sprecate
Francische – Ah la nepote i nò che se revote. I fatte capì quande parle. Ma perché qu ha fatte Lucie?
Bastiane – N’le sa? Sor Guide vulesse truvà na bbona sistemazione pe quella vajole
Francische - Carjole? I ccu se ne fa Lucie de na carijole
Bastiane – Ce porte a’ccampesante a tti i se recchie puzze che te retruve. Bive i statte zitte ch’è meje. ( guardando l’orologio) Mannaggie cumme s’ha fatte tarde. Speriame che mojeme ne me jesse retruvenne, ca se no pure ogge recumenze.

Scena II
Lucie, Renze, Bastiane i Francische


Entrano in scena Lucia, Renzo
Lucia ( con la lista della spesa) Allore, queste è la lista de lla robbe c’ha da ije a cumprà aje mercate. M’arraccummane, le saraghe pijele a quije che stà arrete a le poste i n’no a quije ‘gnove che se mette sotte a sor Peppe, m’arraccummane. I lupine, le fajnelle, i ne poche de fave secche pijele a quije de capistreje che se mette ecche de qua. Si capite?
Renze – ( con aria di finta subordinazione) Si ‘gnora padrona. Sarà servita.
Lucie – Giuno’ ‘n te pare che stà a fa troppe i spirituse pi guste mi? Camine i va addò ada’ ije, i sbrigate a reveni’ c’a po ademme mette a pposte le damigiane ch’ forze chije de pratele stanne già a scarecà esse a rrete
Renzo esce

Scena III
Lucie, Santine, Bastiane i Francische

Lucie - (rivolta a Francishe i Bastiane) Ma gia stete ecche vu j ddu? Pure de demeneche matine ? ( Con un sorriso) Miche assaste venute a ffa la punte a’mmì? He, mo te si recapate Bastià! A mi me pare che mojete che stà a venì ecche!
Santine - Bongiorne Lucie, stesse ecche quella coccia sgombre de mariteme? ( vede il marito) Ma cumme te regge la cuscienze a stà esse senza fa nente? N’ m’jve ditte, viste ch’è demeneche, che ive a fenì di fissa quelle mustrine alla casa de Silvine? Che so’ sei mese che ce le si repurtate quelle porte, i se n’ va a fenì, quije n’ ce paghe!? Ma cu la jurnate te la paghesse sa votte che le cosse che sta vecine a tti? Jamme ‘nanze a mmì a muntà quelle quattre stecche almine che j solde che ce dà pozze pure j a pagà la feste, che me ne vergogne a spaccà la piazze.
Bastiane- Pure la demeneche ‘ n me da tregue ? Pinze a tti ca campe cent’anne de piu’. A fenì ce vaje quande me ne tè.
Santine - Jamme!! Mo’ te so ditte! Se nò ecche faccije restregne tutte i mercate !
Francische - A è arrivate pure zi Frate?
Bastiane – ( rivolto a Francische, con aria afflitta) Francì n’ te ce mette pure tu. Vabbò jemme a fenì di sistemà se du porte, almene mojeme po ‘repassà ‘mpiazze.
Santine - Falle pe quelle che te pare, baste che te muve, i ne remanè a parlà che se surdacchione !
Francische – Cu la Benedizione ? Ma perché ecche ce la ve’ a dà la benedizione, zi frate?
Bastiane – ( rivolto alla moglie) I va bbò, stenghe a revenì. ‘N te scallà tante! Cuminze a ije ca mo venghe.
Santine – Nonò, te so ditte c’a da’ revenì mò, ‘nanze a’mmì. ( gli prende il bavero e lo sospinge fuori) Bongiorne Lucie. Francì a tti ‘n te dice nente, tante è fiate sprecàte
Bastiane – Lucì se mezze litre signeije a ‘ mmì?
Lucie – Vabbò Bastià, bongiorne Santì.( sorridendo e riprendendo quando i due sono usciti) Mamma me quante ne succidene ecche dentre , me parene quelle scenette che fanne ajie teatre!
Francische – ( rivolto a Lucia) Pore cumpare mmane a sa jene. Che le femmene ho cummatte tu? E Lucì, ma perché cià fatte accuscj brutte? Cu se n’eve scurdate de’j alla messe? Boh! Meje accuscì, almine st’ mezze litre mi pozze fenì ije.


Scena IV
Lucie, Renze , Francische

Rientra Renzo con la spesa in mano
Lucie – Alla bon’ore. Ce la si fatte a revenì. Me credeve che ijve fatte la ite di corve ! Almine si truvate tutte?
Renze – M’ pare che so pijate tutte. So fatte n’ poche tarde perché so ‘nguntrate Evariste i m’ha ditte se la settimane dope le feste ce pozze je a da na mane a reccolle quelle 10 coppe de patane. I je ce so ditte …
Lucie – ( stizzita non lo lascia finire) Ah, mo’ ce ne jeme pure a raijute! I ammì chi me raijute ? Pussibbele che ‘n le vò capì ca tu t’adà sta ecche? Pussibbele che ogni occasione è bbone pe lassarme sole ecche? Ippò ( aprendo uno scartoccio) t’ève ditte che le saraghe l’ive pijaa a quije che stà sotte sor Peppe, guarde che zuzzije me si repurtate..
Renze – Ma veramente m’ive ditte de jerle a cumprà a quije atre …
Lucie – Ah, mò pure busciarde so deventate? Ma sinte ne poche ste magna pane a tradimente ( raccogliendo gli scartocci e uscendo) quesse è la troppa cunfidenze. “ La troppa cunfidenze è la mamme de la male creanze”


Scena V
Renze i Francische

Renze – ( rivolto a Lucia che è uscita in tono piccato) … Comunque a Evariste ce so ditte che pe le patane s’adà pruvvède, perché ije tenghe troppe da fa alla cantine!
Francische – Vajò sinte ne poche. I mo ‘nzo tante capite tutte quelle che ve sete ditte ma guardenne le facce, i cumme ve muvavate ‘n me sembreve ca quella te steve a liscià i pile a verse! Ma perché ‘n te truve n’atre lavore? Pe mmi fusse meje a j ai Belgie a laurà a le miniere piuttoste che starme a stà a farme rembunne tutte j jurne se tozze de pane che te stanne a ddà!
Renze – E’, cumme è facele a parlà. Ije so ne povere orfene. So state abbundanate da ciche ciche, ippò m’hanne purtate a Celane a j’orfanotrofie de Padre Corrade. Elloche cce so remaste bone 7 anne fine a quande ste sant’ommene de zi Guide, ca te ne core grosse cumma la Restine, me s’ha affiulate .Chi m’ha date quattre mure andò ‘n ce piove? Sole Zi Guide. Chi m’ha fatte pure studià ne poche? Sole Zi Guide. Ippò che la nèpote ce so cresciute ‘n zieme, ippure se me strille ije penze che me vò bbene cumma pure ije voje bbene a jesse. Anze se n’ la respettesse cumma na surelle, cu è mmò che ce fusse fatte la dichiarazione. Però na cose è certe, ca ije ce voje proprije bbene
Francische – Beje discorse vajò. Facemme finte che ije fusse sentite tutte, i tu te sicuramente raggione però mo’ te denche ancore più raggione se me purte ‘n atre bicchiere de vine bianche.
Renze – Meje accuscì Francì che n’zi capite , ca quelle che te so ditte n’ la dà sapè nisciune.

Scena VI
Renze, Francische, Raffaele, Pietre i Nicole

Renze – (Guardando dalla finestra vede arrivare gli spasimanti) – Ah, ecche quije ddu che stanne sempre ecche i fanne i sceme attorne a Lucie. Me faccie meravije non tante de Nicole ca ‘n te famije ma quije rodolfevalentine de Pietre ca te la moje i na crijaturelle de pochi mese!! Cu ce dice la coccie a la ’gente ?! I chi è quije che sta che ‘llore? ‘N me pare na faccia cunusciute.
Entrano Raffaele, Pietre i Nicole

Pietre – Vajò va ‘chiamà sor Guide ca so viste i finanziere che ivene ‘ntrenne pe le cantine
Renze – Ecchè mo ce vaje subbete. ( esce e va a chiamare il cantiniere)
Zi Guide – ( entra tutto trafelato) Cu stà a dice Pie’? N’zo' capite bone quelle che Renze m’ha ‘n gianfregnate.
Pietre – Sor Gui’ passenne ‘mbiazze so viste du finanziere ca stivene a ‘ntrà a quelle de Gorizie. Non crete ca se stive a je a fa ne mezze litre.
Zi Guide – I finanziere ! Pure ogge ch’è demeneche, n’te lassene maije in pace, senze ne mumente de tregue. Ogge queste n’ce vuleve. Ije tenghe tutte a poste ma quije so cumme i vampire, se ne vanne sole quande è scurte le sangue. Mittete a ricontrollà tutte le licenze i robbe varie! ... ( ricordandosi improvvisamente della libretta) Oh porche la stella nere!, Rè live subbete i quaderne addò segneme
Scusete tante ma p’ogge è meje ch’ chiude prime e meje….( scorgendo entrare i due finanzieri) Eve meje! Mo è troppe tarde, ecchijè satanne a’n trà..


Scena VII
2 Finanzieri, Zi Guide, Renze, Francische, Raffaele, Pietre i Nicole

1° finanziere – Buon giorno, chi è il titolare
Francische – Me fa piacere che tu si j compare, ma i compare de chi?
Il finanziere da segno di non aver gradito l’intrusione
Zi Guide - Piè fa sta zitte quisse prime che cumbine ne sbiste.
1° finanziere – Chiedevamo ( riprende con tono più deciso) chi è il proprietario di questo esercizio
Zi Guide –Appuntà, n’t n’gazza’ ma i proprijetarie s’è morte. I proprijetarie eve nonneme bonalme.
1° finanziere – Non sono appuntato! ( scocciato ) Ma questo locale chi lo gestisce, chi è intestatario delle licenze?
Zi Guide – Brigadije, le licenze stanne ‘mbaccia a mmì.
2° finanziere – Non è un brigadiere. Ci fornisca le licenze , i libri contabili di carico, scarico, i registri IGE .
Zi Guide – Subbete marescià, mo ti pije subbete
1° finanziere – Non sono maresciallo !! ( verificando i libri che gli porge) Occorrerebbero anche quelli del 1963
Zi Guide – (rivolto a Renzo ) Va dellà i va a pija quije quaderne verde che ce sta scritte ‘n goppe 1963
1° finanziere – Veramente questi libri dovrrebbero essere tenuti sempre qui a disposizione per qualche eventuale verifica e o riscontro
Zi Guide – Signore tenete i j so livate pe n’ni fa panogne. Ecche dentre currene brutti rischi, tenemme le mane sempre zozze, avoje a pulirte
2° finanziere – Non è un tenente e questa è una grossa irregolarità, anche se fatta a fin di bene
Rientra Renzo e Lucia quasi correndo
Lucie – ( trafelata ) O nò! N’ze punne propije retruvà!
1° finanziere – O perbacco! Bene , bene. Ma che dico. Male, molto male. Qui si rischiano le grosse sanzioni amministrative previste dall'’articolo 234 lettera G comma 33 e articolo 455 del Testo Unico. Non ci sono dubbi.
Lucie – ( cercando di rabbonirlo) Ma sicuramente a giugne je semme purtate aije ragioniere che stà all’Inacase, i ni semme repijate. (Avvicinandosi ancora un poco di piu’ e facendola la voce suaddente) Cu ne dice s’addemane matine t’i je porte prpoprje ije a la Brigate d’ Avezzane? Almine (pausa) tenghe pure l’occasione de puterte revedè!
1° finanziere – Ma veramente non si potrebbe ( guarda il 2° finanziere ) l’articolo 234 lettera G comma 33 e articolo 455 del Testo Unico … ( guarda ancora il 2° finanziere ) il regolamento…
Lucice – I jamme su, cu ve coste. Ogge è pure demeneche i jie addemane che la corriere de le nove stenghe a Avezzane.
1° finanziere – ( categorico guardando l’altro finanziere) Ma non piu’ tarde delle nove ( poi quasi a confermare un appuntamento galante) T’aspette!
Pietre - Sor Guì mo te si recapate! Mo semme accise j porche!
2° finanziere – Chi di voi ha ammazzato il maiale? Ha pagato l’IGE?
Zi Guide - Vaju smettetela de scherzà ca se no ecche me fanne passà nu guaje Oppure v’adenga caccià fore?. J’a dà scusà signor capità. Quelle de je porche è ne mode de dì nostre quande te st’ha pe’capitate na cosa brutte
1° finanziere – Non sono nemmeno capitano. Fate silenzio è lasciateci consultare i libri contabili
Si siedono e cominciano a controllare, gli altri in scena restano in silenzio e continuano lentamente quello che stavano facendo. Ogni volta che i finanzieri indicano un dato tutti in vario modo cercano di sbirciare tornando improvvisamente al posto quando i finanzier si voltano.
I finanzieri si alzano
1° finanziere – Va bene sembra dai libri contabili che sia tutto a posto. Mica vendete merce a debito? Voglio dire vendete merce che segnate sulla “libretta”
Zi Guide – Signor no signor maggiorre. Me puzzene ciejcà mani i pete se teneme i quaderne pe segnà,
1° finanziere – (Arrabbiatissimo si avvia verso la porta) Non sono nemmeno maggiore!!! ( poi sulla soglia rivolto a Lucia) N’n perde la corriere addimane.
Pietre – Scuse ne poche. Ma allore se po’ sapè cu grade tì?
2° finanziere – ( con sussiego) Guardia scelta!( Escono impettiti )
Renze - ( sbotta) Azz !! Pure quisse!!!!

Scena VIII
Zi Guide, Renze, Francische, Raffaele, Pietre i Nicole

Dal tavolo del terzetto si alza Raffaele
Raffaele- Bongiorne Sor Gui’ te recurdedde mì ? so Raffaele, i fije de Minicuccie de Basciane quije che se ne jte a Napele i che commercieve che le rane!
Zi Guide – Cumme ‘n me recorde de ti i dde Minicuccie? Mo, ascise elloche arrete i qujie ddu mezze i pete n’te steve a vedè ! Cumma và? Più tempe passe i più te ressemije a patte! Quante vote j so duvute repurtà Minicuccie a la case quande ‘n ce la faceve manghe a salle ‘n goppe a la biciclette. Beje tempe quije, porche la stella nera! I tu cumme che te truve ecche vajò? Cu si revenute pe la feste de S.Maria Gorette?
Raffaele – Pure. Ma ije mò commerce che le patane i ecche ‘natre poche le cumenzete a cavà. Vulesse vedè de cumprarme quacche bella partite.
Zi Guide - I brave, so cuntente pe ti i pure p’ patte
Pietre – Sor Gui’ pe festeggià st’amiche nostre c’ha revenute, mo’ accite ne cunellucce i vulassemme fa ecche na cenette, è pussibble?
Zi guide – Ma ci mancherebbe! Anze me pare n’ occasione bbone pe festeggià stà scita franche da quella visite di quiji du cleon. Purtete sole la carne che l’atra robbe ce la mette ije i massere alle otte “tutti presenti”


Scena IX
Annine, Zi Guide, Renze, Francische, Raffaele, Pietre i Nicole

Entra Annina
Annina – Bongiorn’ sor Gui’, m ‘ammatteve a passà ecche ‘nanze ( lanciando sguardi a Nicole) i so ditte, famme ije a salutà Luccie ch’è ne pezze che n’ la vede
Nicole – ( rivolto a Pietre a bassa voce ) O dovunque vaje me la retrove sempre ‘mezze aje pete. a cu vo’ sta vajulette questa da mi?
Zi guide – (rispondendo ad Annine ) Ma’n zi venute l’atra jere che mammete?
Annine – Inzomme, vuleve da n’sguarde ( lanciando sguardi a Nicole) pe vedè se ce stesse quacche novità
Zi guide – Ah so capite! Comunque Lucie stà dellà, aspitte ca venghe pur’ije pe dicce de sta cenette c’ademma fa massere. Almine po ij accunprà quelle ch’amanghe


Scena X
Renze, Francische, Raffaele, Pietre i Nicole

Pietre – ( rivolgendosi a Renzo ) Vajo purte ne mezze litre de quelle bone, n’ purtà quelle battizzate
Raffaele – Cu è le vine battizzate? Quelle che se beve j prete a la sagrestije?
Pietre – N le sa? È le vine allungate che l’acque che vinnene a si pore ‘mbriacune. Certe vote, quande quije de Pratele ‘n po’ venì a scarecà, ce vaije ije chi lupette mì a la cantine sociale i ce pije ne vinucce beje toste i che ne beje culurite, ma quande le revede ‘n coppe a sti taveline n’ le rechenosce; te proprie n’atra cere.
Renzo – Te va bbone ste chelore? Oppure c’enga mette n poche d’oje paglierine?
Raffaele – Aò, ma cu te sta a ffa ‘n furti’ le pisce? Mittete a cuccie i zitte. ( Renzo torna dietro il bancone e borbotta)
Nicole – Lassa perde Raffae’ . Te recurde de quella vote che reveniste 10 anni fa? Te recurde de quande jemme a frecà le percoche aj’avvucate i quije sciorgne de Vincenzine pe fa prime rumpette quasce mezza piante. J’avvucate sentette i remmore i ce purtette tutte a la caserme? ( risata collettiva)
Raffaele – Cumme n’me recorde?! Ma mo le cose so cagnate pe mi. J’avvucate n’ me fanne più paure. Tu pinze che ne tenghe du che lavurene pe mì. Vaje sempre girenne pe venne i cumprà , ngontre tanta gente, chi to frecà i chi adà frecà. ( guardandosi in giro con aria di superiorità) Cu vo fa’ ije sempre in gire, i vu immece sete remaste sempre ecche.
Pietre – Vabbo’ semme remaste ecche ma pure nu viaggeme. P’esempieije chi furgoncine mi’ ije viagge
Raffaele – I gira gire si jite pura a Tajacozze pe na pignate.
Pietre – Ije voje dice che pure ecche n’è miche tante malamente a vvive.( a bassa voce) peresempije pe la nepote de sor Guide vale proprie la pene de stars’ecche.
Nicole – Pietre te proprie raggione! E’ proprie fatte a mestiere, une de quelle che vale la pene de salta j fosse. So ne pare de vote che lancie certe ucchiate che parene dice : eccheme’, cu aspitte?
Pietre – Ma veramente pure a mmi me pare che quella vajole me vo fa pentì che me so spusate.
Raffaele - M’allore è une de quelle che cioppeche?
Nicole – Ma cu st’addice? È na vajola serie, lavoratrice che n’ ze maje sentite addò steve. Stenghe sole a dice che forze ije ce piace i me le vo fa capì ch’isguarde.
Pietre – Nicò ammi me pare che te stà a sbaja de grosse. Quelle perché sa che so spusate n’me vo mette mezze i guaije, ma j penze che quesse penne proprje p’mmì!
Nicole – Sa fesserie che queste vo a ti i no a mmi è tanta grosse, che n’n la po’ manghe la pese de Trare. Ije so convinte de quelle ch’ so ditte
Raffaele – Quante sete paisanòtte, ve stete a litigà na femmenucce che sicuramente n’n vale nente, quesse ancore n’ la so viste , vaju , ma a da’ tenè i baffe arrutate cumme n’carabbigniere.
Pietre – E no! Queste n’le po dice Raffae’ perche n’la chenusce, perché se no’ pure tu stisse ecche a fa’ la punte a quelle! Te ne scurdisse pure d’esse spusate cumme capete a mmì i aspettisse pure tu de magna ‘mane a ijesse cumme ne canuccije ammanzite!
Nicole – I n’te la crete che sole perché ti du solde quelle t’jette le vraccie ’n coje. A mi, che pure tenghe n’ poche de proprietà, n’me riesce manghe de farme dà n’appuntamente a quacche pentone. Figuremece abballe alla ville. I spere che prime o poije se putesse quajia’ quacch’cose fra nu ij ddu.( sospiro)
Raffaele – Paisanotte! Ije che ne so viste cente i na sporte, n’ ce mette nente a farme da’ quelle che voje ije da quesse. Se j voije, sta vajole me la fa ijesse la dichiarazione! Fecetemela vedè i se proprie n’ ne nu scorfene ve faccie vedè ije!Quesse che ne forestiere ne resite manche mezz’ore i ve la porte ammanzite a spasse la sere de le feste. Si cane da punte! ( guardando l’orologio) O porca miserie cumme s’è fatte tarde ! Adeva da j pure a truvà zia Lavrette, chi se la sente quelle se n’ce vajie. Quelle addemane manne ne telegramme a mamme. Vabbò allore ce vedemme ecche massere ‘mbaccie le otte. ( saluta i compagni e uscendo rivolto alla platea) “ I discorse di quije du m’hanne ‘ntrigate, i prime che lore fanne la prima mosse ije addenga fa casca cumma na pera cotte sta vajiole, ippò la pozze pure lassa a lore. Se nò ‘n me chiame piu’ Raffaele i Zelluse”

Scena XI
Renze, Francische, Pietre i Nicole

Renze – ( rivolto alla platea) Certe che certa gente ‘n te vergogne de nente. Parlene accuscì, nanze ammì che putesse esse j frateije de Lucie. Se fusse la me la cantine, ch’addamò j fusse sbattute fore si ddu surgune.
Pietre – E’ Nicò tu che dice che te ne si accorte ca Lucie te guarde ma te ne si accorte che ce stà n’atra vajole che ogni tante t’alluschie?
Nicole – Ma chi dice tu? Annine?.Certe che me ne so accorte i è pure belluccje, ma ije la notte me sonne sole Lucie. E’ troppe la differernze fra le du! Vo mette cumma se move, cumme te parle, cumme…
Pietre – Cumme te fa pagà i cunte la sere ( ride) Recurdete ca quelle fa ijnteresse si. Sta ecche pe venne le vine i no pe perde tempe che ti. Invece che n’ommene appusate…
Nicole – Spusate, Piè, se dice spusate! Tu si spusate !!! Te le vo mette n’cocce?
Pietre – N’ommene che sa cu signifeche accuntentà ( facendo gesto da super uomo) na femmene i discorse cagnije
Nicole – So capite Piè ca ogge è na jurnate che che ‘tti è meje a ‘n ce parlà, t’ha pipate la vanterje Ce vedeme massere. ( uscendo rivolto alla platea) Se quiste berlocche sa misse ‘ngocce quacche fregniacce e meje ca piu’ tarde, quande ‘nce stà nisciune, revengh’ecche i ce parle prime ije , assole assole, che Lucie.
Pietre – Vajò sta sciocchezze mittele accunte ca massere faceme tutte ne cunte
Renze – ( piano ) I mette accunte tutte i alla fine i cunte i facce esse na freche salate!
Pietre – ( uscendo rivolto alla platea) Enga truvà i curagge almine de pruvà a parlarce assole assole, i prime che quije canucce in calore se fa annanze. Piu’ tarde revengh’ecche i la ‘ngarre.
Renze – Ippure s’atre galantuome ha livate sa puzze . E’ meje ch’apre la finestre pe fa cagnia’ ne poche l’arie ca ecche dentre puzze de surgune ( e si avvia ad aprire la finestra)


Scena XII
Zi Guide , Lucie, Annine, Renze i Francisce

Rientrano Zi guide , Annina e Lucia
Zi guide – Oh n’meve accorte de cumme s’eve fatte tarde, se remane ch’nu’ Lucie mette a coce n’poche de paste pure p’ ti
Annine – Grazie sor Guì, s’eve n’atre jurne pure pure ma la demeneche patreme ce vò tutte a case che jesse Avanze na magnate da vu! ( avviandosi all’uscita, si volta e chiama a se Lucia) a proposete de quella faccende Lucì ije penze che la moje l’adessa sapè che quije berlocche cumenze a scìrsene fore cumpine
Lucie – Oddì n’le sacce se feceme bbone, irce a ‘mischià aje fatti lore…
Annine – Aje fatte lore? Aije fatti ti te stà a ‘mischià. Se le ve a resapè d’ atra gente, chi te le dice attì che Norme n’n pezze che si state tu a fa la jatta morte chi marite? Chi te le dice attì che n’te mittene ‘mbiazze cumme hanne fatte che Giuseppine , pora Criste, che n’za mai sentite a ddò stà, dicirne che ijeve pe fratte i d’allore nisciune la vò piu’? No no, è meje a parla’ subbete i prime che che la cose devente serie.
Lucie – Forze ti raggione tu Annì, ma cumme feceme, ogge è demeneche, teneme pure sa cenette? Anze perché massere n’vi pure tu a darme na mane? Ce stà pure Nicole!
Annine – Pe la cenette de massere fatte cunte che stenghe già ecche, i pe quell’atra cose piu’ tarde ce passe alla case. Se pozze fa gia’ massere ije penze che seme chiarite subbete tutte.
Lucie – Vabbò faceme accuscì. Se po ‘nte riesce fammele sapè che caso mai addemane c’jeme ‘nzieme a parlarce.
Annine – Vabbò remaneme accuscì. Bon pranze Sor Guì, ce vedeme Rè , bon giorne Francì .(rivolta al pubblico) I cumma faccie a ‘n venì ecche massere? Ce stà Nicole i je bascije la terre andò ci’ha passate n’goppe ijsse. I mi voje spusà a tutti i coste i se patreme fusse contrarije i mi jesse a spusà ‘ngoppe alla Pitracquarie i ppò me scrijesse
Lucie – Ciave Annì. ( rivolta a Renze) I ttu ve che mi a scelle du fascijle, che massere i faccie a la piscinese, che ne bje poche de ‘ntussechelle allmine se bivene na freche de vine i recupereme quelle che se magnene a uffe.
Renze – Ecchemè , lave sti ddu bicchiere i venghe a la cucine.
Lucie – Vabbò, j cumenze a je. N’ fa cumme sa fa tu, sbrighete, n’te c’iaddurnì ‘ncoppe a se lavandine. ( esce)
Renze – Zi Gui cu dice pozze ije de ‘llà a da na mane a Lucie?
Zi guide – Vabbò tante a quest’ore c’stanne ( rivolgendosi a Francische) sole quije de famije. (Renze esce)


Scena XIII
Zi Guide i Francische

Zi Guide andandosi a sede con Francische portando con se un bicchiere d’acqua
Zi guide – Finalmente n’ poche de pace , ( beve un sorso d’acqua) cu dice Francì j vò ne bicchiere de vine?
Francische – Le vò se dice aje ammalate! Purtemeje i’bbaste.
Zi guide – Francì ma tu n’ive surde cumme ne campanare? Oppure tu si surde cumme j cumpare che ‘nce sente quante ce pare?
Francische - Cu vò dice, se quijste anne so state aije mare ?
Zi guide – So capite che te s’anne rechiuse le recchie. Arrivederce alla prosseme morte de pape pe resentirce.
(alzando il bicchiere) alla salute Francì - SIPARIO

         

Atto I - Atto II - Atto III PresentazioneRingraziamenti

ATTO SECONDO

 

Scena I
Renze, Alfie, Italie,fija i fije

Renzo riassetta e parla fra se e se
Renze – Tutte attorne a jesse. Giunotte, spusate i mmò pure j forestiere! Ecche m’adenga da na mosse sennò remane chi j cule rutte ….
Entrano i canadesi e si guardano intorno con aria interrogativa
Alfie – Ità me le recorde bbone. Te dice che ecche ce steve la cantine de Sor Guide, ma me stà a venì quacche dubbje
Italie – P’ esse na cantine queste è na cantine, ( con disprezzo) è certamente na cantine. Forze hanne cagniate sole i patrone, addummannele a quije vajole. (Rivolta alla figlia magiore) Enza statte ferme almine tu che si grosse, ne’n tuccà nente ca me pare n’ poche attrassate ste locale
Alfie – Giovanotto. Ecche, vint’anni fa ce steve la cantine de Sor Guide. I nonne feceve j funare mo è d’assegnerì ste bisnisse?
Renze- N’ zacce cu vo dice bissonisse ma se va truvenne j patrone j mo ti vaje a chiamà, che sta dellà . ( esce)
Italie - (rivolta alla figlia piccola) Florià lasse perde s’ommene che podarse te na brutte malatie, da quande seme ‘ntrate n’ha arrizzate maje la coccie. ( poi si precipita a fermare l’altra figlia) Enze lassa stà i bicchiere ca n’ voje scumpagna’ i servizie bbone de sta cantine i po so tutte ‘nzivite i quacche malatie sicuramente te la po’ reccolle. Mo baste !( le prende e le obbliga a sedere) Asciteteve ecche i guaje a chi fa ne fiate.
Floriane – Mami tengo fame!
Italie – ( tirando fuori un bicchiere da viaggio dalla borsetta) Tho! Bive all’acque ( e gli riempie il bicchiere)
Floriane – Ma Mami ho detto che ho fame
Italie – Bive all’acque! Zitte i bive.


Scena II
Zi Guide, Renze, Alfie, Italie,fija i fije

Rientra Renzo con zi Guide
Renze – Essije zi Gui’ chi te j’eve truvenne
Zi guide – Bongiorne assignerì, desidera
Alfie – Cumme ne me rechenusce sor Guì? I so Alfie i fije de Pacitte quje che teneve la butteghe da barbiere elloche, vecine a Ciccione.
Zi Guide - Ah, mo te stenghe a rechenosce! Alfiucce i barbiere! Te trove bbone ma cu fine si fatte?
Alfie - Me ne so jite in Canada a Winnipeg alla Manitoba andò stivene i siux. I elloche so remisse na bella barbershop i ce vinne tutta gente che sta bbone in quartine, inzomme tenghe ne beje bisnisse, ne bbone jobb ca me permette de tenè pure du carre, une pe mi i une pe mojeme
Renze – Ecche i traijne ni tè piu’ niscijune, ecche mo’ la ggente se fanne la machene
Alfie – ( risentito) Vajo ma cu stà a capì: j carre è quije che vu chiamete autobbile. Te steve a ddice, sor Gui che me so fatte pure na bella casette tutte in legne con larie “condiscionet”, na stanze petune, i bagne in case i ogne comodità.
Zi Guide – Alfiù però pure ecche le cose mo so cagniate. Chi te bbona voja de pigà la schine la casette se la fa pur’ecche. Oddije certe vote miche tutte le ciambelle rejescene chi busce. Perchè, ti recurde quije ch’abbiteve vecine i furne de Germinje? I pore Canziuccie?
Alfie – I pore Canziuccie? O porca miserie s’ha morte Canziucce?
Zi Guide - No, te steva a dice che Canziucce uleve apri ne negozie ma le banche c’sanne magnate tutte, i mo a deventate povere.
Alfie – Me si fatte pija na paure, pe Canziuccie. I cu fine a fatte Enzine, quisse de Trancanelle, quije che s’è sparteve i sonne che mmì? M’ha scritte che se ne jeve a la Maremme, cu dice che pe ste feste j pozze revedè?
Zi Guide – I cu te pozze dice. Chisse ch’hanne jete a la Maremme è cumme se fussere jete ‘n gule a la lune. Piu ‘ reviste ne sentite. Revinne piu’ spisse quije dall’Austraglie.
Alfie – Addiritture! Allore, sor Guì cumma và ecche la vite? Nu elloche a parte j jobb, i lavore, ogni tante jeme a truvà jatre emigrate, tante pe reparlà tra de nu, remagniarce ne poca paste cumma ‘Ddijee cummanne specialmente s’hanne arrivate quacche pacche dall’Itaglie. Cert’atre vote ce ne jeme fore a fa ne picnik ’inzomme a fa na magnata fore, cumma certe vote feciavame nu ecche ‘n ferragoste, i ce ne jeme a certe beje lache: Ontarie, Eire .Winnipeg …
Renze – ( lo interrompe, stizzito) I nu jeme a la Restine, a la peschiere de Camillucce
Enza – Che essere peschiera Camillucce?
Italie – Statte zitte ca se no che ne scuppelone te faccie casca i dente ‘nanze.
Zi guide – Sinte a mmi Alfiu, te recurde cu cce steve arrete i prate?
Alfie – Certe che me recorde. Nente!
Zi guide – Be mo ce stanne tutte case. I a la mulette, te recurde cu ce steve?
Alfie – Certe che me recorde. Con rispette parlenne, na file de cacate.
Zi guide – Ibbi, pure elloche mo ce stanne le case de la ggente, i le cacate le vanne a fa a casa lore, sempe con rispetto parlande.
Alfie – Allore tu dice che so sbajate a jrmene subbete doppe la guerre?
Zi guide – Ma cu sbajate?! Sete ite sperze pi munne a sudà i sputà sangue ; i sete pure jte a dice a tutte i munne che nu seme gente serie, oneste i ch’Itagliani so grandi lavoaratore. La guerre n’ la semme vulute nu. Che se ce semme retruvate mezze a qeije rattattuje n’eve colpe de la pora gente che sgobbe , sgubbeve i adà sempre sgubbà
Floriana – Mami che essere sbobbare?
Italia – ( dando uno schiaffo in testa) La prossema vote ve lasse a case inzieme aje cane
Alfie – Scusele Gui, so vajole.
Zi guide – No! Meje accusci..I vajule più addummannene i più s’mparene. A ecche Lucie

Scena III
Lucie, Zi Guide,Renze, Alfie, Italie, 2 figlie i Francische

Zi guide – Lucì vi ecche ne poche ch te voije presentà Alfie quje amiche mi che se ne jette in Canadà quascie 20 anni fa. Te recurde? Te ne so parlate spisse. Elloche po s’e spusate, te ne bije giobbe
Lucia – ( Guardando le bambine) A te pure ne fije maschie che se chiame Giobbe? ? Cummè, n’n vi sete purtate?
Alfie – No! Nisciune fije maschje. Nu elloche i lavore ji chiameme job.
Lucie – A mò so capite. I cumm’è che sete revenute?
Alfie – Mo le steve a dice a nonnete. Teneve tanta nostalgie d’j paese, de sta’ ggente, de queste magnà ! Vulavame reparlà cumme avame abbituate a parlà. I putè capi’ , capiscjeme ‘n corpe, pure da n’ sguarde quelle che la ggente vò dice. I prime che fusse state troppe tarde p’ nu’, vulaveme vedè pure la feste de Santa Maria Goretti i la precessione che le motociclette. Mo, dope na decina d’anne da quande è cumenzate, almine da cumme me scrivene, è deventate na cose grosse, che ve’ la gente pure da ecche vecine. Ippo’ vuleve vedè in perzone i frateje i la surelle de la Sante. Chi sa quante me recapete de vedè n frateje de na Sante. Steteme a sentì. Ma è le vere ch’i prete n’vo fa fa la precessione che le motociclette?
Renze – Zi Gui ce pozze responne je ? I’anne passate, Amedeje la guardje i j brigattiere hanne fermate tutte le motociclette i hanne pijate i nome de tutte quje che tenevine le motociclette perché fecivene troppe remmore i cj’ulivene fa na bella contravenzione. Jurne apprresse, Don Domeneche ha jete ‘n goppe a la caserme i ha fatte straccia’ tutte. Quist’anne n’le saccie cumme va a fenì, a repijarle forze ce vanne ma la precessione di jurne n’è sicure che la fanne.
Alfie – Speriam e a Ddij che se putesse fa. Però strane cu è i munne: elloche ogni jurne le vije so piene de carre che fanne na freche de cummedie i de fume, ippure nisciune carabbigniere ce fa la contravenzione. Pe ne jurne ‘n ze fije miche la mule. ( guardando Lucia) E’ Gui’ ma sta vajole sta sempre ecche dentre che ti? Te na faccia bianche che pare ne cince?
Zi guide – Be veramente ije ce le dice che ha da sci di piu’, che ha da ij che quelle dell’età se ma queste è cuccelone, se crete che senza dde jesse ecche se fenisce i munne
Alfie - Bella me, ma ecche dentre chi te se pije a tti ? Na bella vajole cumme attì!. Revutt’esse ( indicando Francische) quesse è la gente che va pe le cantine. Te pare ne bone partite pe tì?, ammenochè , viste ca ecche a cagnate tutte, è cagnate pure quesse !
Renze – (rivolto agli spettatori ) Pure quesse è cagnate! Mo ecche ce ve pure certa ggente che fusse meje che jesse aje bar de Nunziatepalumbe. Ma se quacche jurne me scappe la pacenzie de quiste ne faccie na stragge.


Scena IV
Bambino, Lucie, Zi Guide,Renze, Alfie, Italie,fija i fije i Francische

Bambino entra con una bottiglia vuota in mano
Bambino ( davanti al bancone) – Ha ditte patreme che me disse mezze litre comprese de vine bianche
Renzo serve il bambino
Enza - Perché mezzo litrocompreso?
Italia – Ma proprije ne la smitte?
Zi Guide – No Ità, mo ce le spieghe ije. (mentre zi Guide parla Renzo fa vedere gestualmente la spiegazione) Mezze litre comprese perché dentre a ne mezze litre ce metteme na poca gazzose ippò le vine. Mezze litre “compresa” la gazzose. Capite?
Alfie – Praticamente, fija me, allunghene acque all’acque
Zi Guide – ( fingendosi risentito) Mo Alfiu’? Cu st’a’ddì?
Alfie – Diceve , quelle che fanne j’atre cantiniere.
Zi Guide – A, mo sci ( ridono)
Bambino – ( estraendo una libretta) – M’a ditte de segnarle ecche
Renzo appunta con una matita la spesa sulla libretta e sul proprio quaderno, e mentre fa questa operazione si rivolge a Zi Guide
Renze - E’ zi Guì? Te l’immaggene se ste vajulitte veneve mentre ce steve la finanze. Quije ddu ce fecivene rembonne Sante Marie Gorette!!
Alfie – Certe ch’ecche senza libbrette ‘nze po campà!
Enze – Mami posso chiedere?
Italie – Vabbò. Ma è l’ultema vote.
Enze – Zio Guido che essere libretta.
Alfie – Queste le saccie pure ije, Enzì. E cumme ne schecche che paghene a dicembre quande ce danne ij rifirimente pe le barbabbijetele.
Lucie – (salutando il bambino che esce ) Dicce a mammete che addemane c’e vnghe a repurtà quije linzole di correde mi. Ci ‘je so fatte i punte aggiorne che m’ha ditte de fa, i mmo ijesse ja da fenì.
Bambino – Vabbò mo che revaje ce le dice subbete
Alfie – Mo te salute Sor Gui c’adenga j a purtà ne piccole presente a Sergie i fije d’Ulderiche. Ci ha mannate i frateje che sta a Toronte. A proposete ma a ’ddo remane la case? Miche me saccje più orizzontà bone ecche!
Zi Guide – Ma tu sta a dice frateme cuggine? Quije ch’alleve i porche? Ma te ce accumpagne ije, ch’è na freche de tempe che ni vede. (Alzandosi) Stenghe sempre ficcate ecche dentre i stenghe a perde la fisionomije de le persone! Anze perché massere n’vi ecchce ca steme n’atre poche ‘nzieme. Stenghe a preparà na bella cenette pe certa ggente che ve ecche i che tu sicuramente chenusce. Pietre, i fije de Faustine, ti recurde? Tenivene la bighe i j patre purteve la gente a la stazione de Pescine, ippò Nicole i fije de Palminucce quije che tinne le terre ‘ngambriane, i vè pure ne giunotte forestiere. Se vi me fa proprie piacere, almine passeme na mezz’ora ‘nzieme.
Alfie – Cumme n’mi recorde tutte quisse! Chi patre javame spisse alla chiusette a a chiappà j’ambere, le ranocchie. Ah beje tempe! So cuntente de st’invite, tante mojeme massere adeve ji a la cuggine. Vabbò allore, ce vedemme massere. (salutando Renzo) Giunò piacere de la conoscenze, ( rivolto a Lucia) vajo pinzece a quelle che te so ditte: isce chiu’ spisse a pija nn’ poche d’arie
Renze – ( tra se ) Forze fecesse mene danne
Italie e le bambine – Bongiorne
Alfie –( uscendo rivolto a Zi Guide e indicando Francische) – Ma cu se fusse morte quije?
Zi guide – No Alfiu’, fa parte de la mubbiglie.


Scena V
Lucie i Renze Francische

Lucie – Allore Re’ vide se quije fasciule stanne a volle ca doppe ademme..
Renze – Luci’ sinte ne poche. Steve a penzà a quelle ch’a ditte quije canadese. N’è le vere che ecche tu n’ po truva ne partite. Anze, ti putisse scelle a la piadene. Tu ‘nce fa case a cumme se muvene, a cumme abbuttene i pette cumme j pavone quande videne a tti ma a mmi me mannene le sangue ‘n gocce.
Lucie - Mannene le sangue ‘n goccie? A tti? I se po sapè perché?
Renze – Ma, semme cresciute ‘nzieme , ce semme sempre rajutate …
Lucie – Prime eve prime, mo è mo.
Renze – Allore se j n’ pozze fa nente, ha fatte bbone quije forestiere che ja sternicate, ci’ha fatte fa na figure da pisciasotte, i lore zitte i mosche. Taràtanchéte a la catana vecchije . Ciò piacére. I se n’ pozze mette becche a sa storie allore vol’dì che ne me vo manghe dentre sta case.
Lucie – Rè smittele ne poche i ne recumenzà che le saccie ije quelle c’adenga fa. Che ce stanne certi muscune che me girene attorne me ne so accorte pure ije ma me crete c’all’età me le mosche me le saccie sciucca da sole.


Scena VI
Nicole, Lucie i Renze Francische

Renzo vede Nicole che si avvicina
Renze – Oh ‘n te danne manghe n’atteme de tregue, cumma gire gire s’ammattene sempre a passà ecche. E’ proprje le vere ca tutte le vie purtene a Rome
Nicole - Ciave Luci, ( guardando nell’angolo) M’angore ecche sta Francische?.
Renze –N’ stà a penzà a quisse ca n’ da n’ogne de fastidie, immece ….
Lucie – Rè ma n’adiva j’ a vedè quije fasciule? Sbighete sennò se scucene i massere ‘nzi po magnà nisciune
Renze – Vabbò, vabbò. ( quasi borbottando) so bone sole pe scula i fasciule, lava’ le damigiane. I vvabbone. Ma massere doppe la cenetta ademma mette le cose in chiare , na vote pe’ tutte….


Scena VII
Nicole, Lucie Francische

Nicole – Ma cel’avesse che mi quije? Quande parle che’mi te na prosopopeje
Lucie - Cu ce vo fa, ( per stuzzicarlo) Ne beje vajole ( pausa) ‘ngontre sempre la gelusie di jatre
Nicole – (Assicurandosi che Francische dorma ) Cu vulisse dice che Renze se cumporte accuscì sole perchè ije …
Lucie – Sole perché ne beje vojole putesse fa girà la coccie a na vajole!
Nicole – I sa vajole cu ne penze de mi? Se se po dice.
Lucie – Oh quella vajole pe cumma sa cotte, la notte venesse a starse sotte le finestre te, sole pe putèrte ‘ntravedè da na sfischije de la perziane
Renze – Addiritture! Ije n’me neve accorte d’esse vulute uccuscì. Penzeve che puteve esse vulute , forze pe quella poca robbe che tenghe, ma no fine a se punte.
Lucie – (ammiccando) Di piu’, na freche di piu’
Nicole – (rivolto agli astanti)- Oh freghete, massere a la cenette ce la faccie vedè ije a quije i due chi l’ha spuntate che Lucie
Lucie – ( rivolta al pubblico) Jesse penze ca parleve de mj. Lassemecele crete.Ce sta bbone a su paijaccione accusci quande po ce presente Annine n’te più rije pe la coccije.
Lucie vede passare sotto la finestra Annine e Norme dirette alla cantina
Lucie – Sinte Nicò me po fa ne favore grosse? St’avvenì na perzone che è meje che ‘n te vete ecche perché (breve pausa) doppe ce voje fa na sorprese. Putisse scj da st’atra parte?
Nicole – Lucì pe’tti fecesse tutte i senza addummannà maji perché.
Lucie – Vabbò so capite, so capite. Ma mo passe da esse . Ce vedeme massere.
Nicole esce dalla porta che da all’appartamento


Scena VIII
Lucie, Norme i Annine Francische

Lucie – Bona sere No’, ciave Annì
Norme – Bona sere? Ma ti na faccia toste cumme i matune de la furnace de Vennere, doppe quelle ch’ so sapute tu te n’isce che bona sere? ( avventandosi contro) Ma ij te caccje jocchie i ti mette mmane, brutta svergognate che ‘n zi atre ( cercando di raggiungere Lucie ) Che se ne va in gire freghénne i marite a la ggente oneste che se fa i fatti si a casa se. Vi ecche che te voje da n’acciurrate cumma si deve, ti voje cavà tutti si quattri zirvele che tti.
Lucie – ( difendendosi, rivolta ad Annina ) Ma cu ce si ditte?
Annina – (frapponendosi ancora fra le due) Nente, n’ce so putute dice nente. Cumma so cumenzate addi, ch’je marite alla cantinr de zi Guide che la nepote…. jesse ha cumenzate a strillà i a vulute veni subbete ecche. Anze pe farla sta zitte pe la vije, so avute accu’ ffa
Lucie – (rivolta ad Annina) – Eh Annì? Ce si ijete proprje che l’accette! N’ putive cumenzà d’natre mode, no?
Norma - I cu penzive che me steve zitte! Certe m’adeva sta zitte j aspettà che sta cijuette i feneve d’addurmì bone bone quella vocche aperte de mariteme. Apposte quije curnute n’teneve piu’ i tempe pe ij a lavurà. Adeva sta ecche, appresse a le suttane de sta…. Ve’ecche, fammete acciurrà. (non riuscendo a prendere Lucia prende isuoi capelli) Oddije!!! Se massere ne’ squadre sta cosa brutte..
Lucie - Annì, rigge ne poche quesse. No’ me vo a sta’ a sentì ne poche? Tu sta a ffa na freche de cummedie pe senza nente. Cu me n’enga fa de maritte? Tenghe atre a cu penza’. So state ije che so ditte a Annine de venirte a parlà perché so state ije che me so accorte ca maritte steve a perde ne poche troppe tempe dentre a sta cantine. Allore so addummanate a Annine cu ne penzeve, i pure jesse m’ha ditte ch’eve ne poche troppe suspette la cose .Allore ‘nzieme seme penzate de parlà che ti, prime che quacche d’une putesse malepenzà.
Norme – ( rivolta ad Annina) E’ le vere quelle che st’addice?
Annina – Scine , cumme te l’enga dice in francese? Se tu, a caste, me fecive fenì de parlà tutte sta rabbeglione n‘n succedeve. Jsse, maritte, ancore n’ze n’ha scite manche che mezza parole, però tu le sa cumma so stupete j’ommene: pe vantarse de ne sguarde ‘mmentate so capace de ruvinà na famije, anze tre famije: la se’, quelle de Lucie i quelle di chi vo Lucie
Norme - ( calmata e incuriosita del fatto che ci sia un pretendente per Lucia, chiede) A finalmente quacche d’une se fatte ‘nanze! Alla bonore, i cumm’è? È ricche beje j pazziareje?
Lucie – Po’ te recconte, ma mo a‘nascunneteve arrete aje bancone che forze maritte stà a venì propri’ecche. Elliè, sta a gira proprie alla ruelle de la cantine. ( sospingendo le due donne verso il bancone) sbrigheteve che sta p’ndrà. Oh tutt'ogge!!


Scena IX
Pietre i Lucie

Pietre – ( rivolto al pubblico) Ma denga sbrigà . Prime teneve sole Nicole ‘mezze i pete, i viste che ‘n te i curagge d’addummannà manghe cu ore è, me puteve pure tricà, ma mo è arrivate pure quella faccia de .. bhe vu me sete capite! De Raffaele i zelluse le cose so cagnene. E’ Meje che ce prove subbete che queste. Ah eccalè!
Lucia esce da dietro il bancone
Lucie – Ciave Pie’
Pietre – O Lucì, ‘n za viste nisciune de la canaje? So state ‘mbiazze i ce steve sole Zi Luigge i m’ha ditte che ije eve i prime che vedeve da sta’mmatine, allore so penzate fammi ije a affaccià a la cantine
Lucie – ( acertatasi che le due si siano ben nascoste) Si fatte bbone Piè. Sta cantine e sempre aperte ( calcando la voce) p’ tutte!
Pietre – Lucì i n’te le so maje ditte ma ecche ije me sente cumme a casa me. Ce trove j’amice , ce sta Sor Guide che te da sempre quacche cusije, ce sta tu …
Lucie – ( non lasciandolo finire ) Che te mette a bbeve quande le cummanne
Pietre – Eh’, proprje quesse steve a dice ije.! N’zomme stenghe proprje bbone.
Lucie – Nonneme te rengrazie de tutte quesse che si ditte, ma n’ te pare che sta’ a trascurà ne poche troppe j lavore i la famije pe stàrt’ ecche?
Pietre – La famije sta bbone andò stà i j lavore po’ aspettà. Mo tenghe n’atr’urgenze.
Tu n’te ne si accorte Luci, ma ije pe ti stravede, so na frecha d’anne che me te sonne tutte le notte. Me ne stenga a scj de cocce pe l’amora te. Pruvemme a sta ‘n poche de tempe ‘nzieme Lucì so ancore ne beje vajole i m’ulesse affaccia’ a quacch’atra … “finestre” prime che Cesere me jette na palate de terra ‘mabaccije.
Lucie – Piè ma chi te dice che tutte le “finestre” stanne spalancate a’aspettà ch’arrive tu? Ippò mojete le sa che cumma seconde lavore te si misse a fa j vetrare?
Pitre – Mojeme, sempre mojeme, ma parleme na vote de mì.
Lucie – I cu tenga dice Piè?! A scj! Mo ma venute ‘mente quelle che te pozze dice. Pie’ ( indicando il nascondiglio della moglie) so fatti ti, ecche ce sta mojete!

Scena X
Pietre , Lucie, Norme i Annine Francische

Norme – (Uscendo arrabbiatissima) - Allore n’ne ch’ivene diminuite j vijaje, ivene aumentate le finestre da sistemà! A case ‘nze vete più na lire j qijste se ne va “ affacciennese”. Brutte curnute! Affacciete na vote pure a caste i te faccie vedè che quella crijature se n’ce steve i portazecchine de mamme mò s’eve morte de fame. I ‘no’ che te ne va girenne sputtanenete che l’atre femmene, brute zuzzone.
Pietre – Ma cu si capite No’. Ije steve sole a scherzà…
Norme – A stive a sccherzà? Che n’n puzza avè n’ore de bbene. Ijemme a case che pure je voje scherzà ne poche. Me stanne a pizzicà le dete i me voje sfugà ne poche che quije cannere ‘gnove che so cumprate sta ‘mmatine aje mercate
Annine – Marraccummane No’! Mo n’te mette ‘mbiazze pe senza nente. Recurdete ca na successe nente
Pietre – Le stà a sentì ca na successe nente?
Norme – Camine , isce i jemme a quell’atra case che ti aperte. (Rivolta a Lucie per sottolineare i controllo sul marito )– Se Bastiane i falegniame jesse truvenne quacche d’une che ce va a remette i vetre rutte , dicce che ‘ngoppe a mariteme n’ce cuntesse. Mariteme s’ha tajate, s’ha fatte na brutte sfessa, i mo’ te paure pure d’avvicinarse… a le finestre di’jatre. Camine, c’a case feceme i cunte.


Scena XI
Raffaele, Annine i Lucie Francische

Lucie - Si viste ch’avame viste bone? Quije se steva a muntà cumme n’ove sbattute
Annine – I ce mancheve sole na vuttele de liquore i ppo eve beje j pronte da beve. Andì, ma Nicole ‘nza viste veramente?
Lucie – S’affacciate ne minute, ha viste che ce steve sole se ciocche che dorme tutte i jurne i se na jte.
Annine - Allore ‘n ce si putute parlà pe nente?
Lucie – N’ te stà a preoccupà. Te le so ditte, quje n’ scappe. La dichiarazione la vè a ffa a tì
Raffaele - (entra) Bona sere a ste belle vajole . Chi de vu ddu è la nèpote de Sor Guide?
Lucie - So ije.
Raffaele - Oh Mo me despiace che tutte j core ch’ecche dentre ce stete du’belle vajole perché so purtate ne regaluccje sole a ti, pe ringraziarte dell’ospitalità che me stete a da’. So purtate ne fazzulette pe ‘ncoccie, da mette quande se va a la chiese. Jeve pijate pe mamme ma non crete che sbaje s’i denghe a la nepote de na perzone che , da subbete, ma fatte sentì cumme a casa me ippò, mo che te vede, so piu’ cuntente perché da cumme te so viste m’si misse, cumme se po dice, na specie de “benessere”
Annine – ( sarcastica) La prossema vote che te resinte accuscì scifrecate, pinzeme perché pure ammì me servesse ne fazzulette gnove! ( piano rivolta a Lucia) Lucì quisse è quije merle forestiere che t’adà fa la feste
Lucie – ( piano) Me n’eve accorte da cumme ha misse i pede ecche dentre che quisse è quije smargiasse. (rivolta e Faffaele quasi a mo di sfottò) Grazie, veramete n’ beje penziere che nisciune de sti cafune ha maje tenute.( pavoneggiandosi) Quande j 12 vaje a rèpija i Braccije tutte se revutarranne a guardà a mmì i nisciune penzarrà aje Braccije. Chisà quant’atre cose na perzone de guste cumma a ti sapesse da’ a na pora vajole de campagne. Cu dice Annì, ce ne stanne a sammeneditte perzone accuscì “fini”?
Annine – Cu fine i fine. Ecche so tutte paccute i n’z mittene la mane ‘nzaccoccie manghe pe livarce la polvere.
Raffaele – Ne dipende mica da mi, ma a forze de viaggià, de vedè cumma j’atre vivene, une s’mpare a vive. Se la cose n’ te fa truvà ‘mabazzate massere me piacesse pagarte n’ gelatuccie a quelle de Gemmine!
Lucie – A chi Gemmine , quelle che stà abballe a la ville?
Raffaele – Proprie quelle. Nonnete se fide de mì sa che so na perzona serie, appusate ( con un filo di doppio senso) Almine se doppe ci' adesse venì sete ci jemme a fa na bella bevete d’acqua fresche a le fonte Vecchje, sotte a quije piantone.
Lucie – Massere doppe la cenette , se n’ze fa troppe tarde, penze che ce pozze venì. Però m’adenga purtà Annine, perché da sole n’pozze sci doppe na cert’ore. ( Annina ammicca) Comunque ‘nta da’ preoccupà perché pe mì è più sicure dell’ombra me.
Raffaele – Cumma vo tu. Ce vedemme più tarde pe la cene i doppe….
Lucie – I doppe se Ddi vò!
Renzo ( uscendo, rivolto ad Annina) Enga vedè bbone se Parsidije te n’atre fazzulette. I massere , se fa la brave, ti je regale pure attì.
Annine - ( sempre sarcastica) Troppo buono!


Scena XII
Annine, Lucie i Francische

Annine – Brutte presentuse! Ma cu se crete che basste svintilà n’ fazzulettije i tutte le femmene caschene longhe longhe ‘nanze a jsse? Lucì se ‘nce fa sbatte i musse i ce fa rompe tutte j dente, vengh’ecche i te faccie vedè ije.
Lucie – N’te preoccupà. A mi si mammuccije ne me fanne ne calle ne fridde. Quije a massere manghe c’arrive. La scurdenate che ce denghe massere ce fa abbassà la creste pe ne beje pezze.
Annine – Vabbò mo me ne vaje, ce vedemme più tarde p’apparecchià i pe darte na mane a servì. Recurdete che Nicole j voje servì ije ( ride).
Lucie – Ce vedeme dope, ‘n fa tarde me raccummanne. Ah! Viste che revì repurteme quije pellicce che te so prestate che se me rijesce addemane, che i fasciule che facemme avanzà, ce voje fa du taccuzzelle .
Lucie – (si avvicina a Francische e quasi gli urla nelle orecchie) Oh Francì te vò svijà sci o no? Ma ‘n ce vò rejì manche ne mumente a caste? Quelle, sorde, sicuramente te va arretruvenne. Si scite sta’mmatine i ‘nte si fatte più revedè.
Francische - ( menzo intontito dal sonno e dal vino) Ma cu or’è ? Cu è fenite la funzione alla chiese? (Senza aspettare risposta, sbirciando dalla finestra) O frechete cumm’è tarde. Mo quelle, sorme, sicuramente me va arretruvenne,. So scite sta’mmatine i ‘ne me so fatte più revedè. Ecche dentre ‘n succede mai nente. Pace j silenzje, silenzije i pace. Tutte zitt’i mosche! Se ne pore Criste se n’essa passà, i chi te sveje ecche? I accuscì una fa tarde. Ce vedemme doppe Lucì.
Lucie – Sbrighete a rrevenì. Ca vedè quella seggia sgombre me se stregne i core.
Francische – (Si gira prima di uscire) Le saccie che si de boncore, i sole p’ quesse che vengh’ecche i ‘n vaje alla Pelligrine o a sor Antognjie, però mò me n’enga proprja je . Famme j a mette quacc’cose mocche - Lucia non replica alza le spalle e si allontana. Francische esce, Lucie esce dalla porta dell’appartamento. Scena vuota.

Sipario

         

Atto I - Atto II - Atto III PresentazioneRingraziamenti

ATTO TERZO

 

Scena I
Lucie , Annine alcuni avventori che canticchiano

Lucie i Annine sono intente a finire di preparare in un angolo un gruppetto canticchia accompagnandosi con strumenti improvvisati
Primio – Luci purtece ne mazze de carte, ma ne me reda’ quelle de jeri sere ch’ivene talmente zozze che doppe le mane me puzzivene de sarache
Lucie – ( porgendo un mazzo di carte) Assegnerì vide se queste so bbone pe se mane gentile
Tornata verso Annina
Lucie – Te piace quella canzone gnove de Rita Pavone?
Annine – Quale quelle che vo’ ne marteje? Sci è belle ma a mi me piace deppiù quelle de Modugne “ tu si na cosa grande pe ‘mme” , ( canticchia un piccolo pezzo) me fa penzà a Nicole mì, i me s’arrizzene tutte i pile de le vracce.
Lucie – Annì ma sempre elloche va a refenì! Jie parle de canzone i tu retuzzeche. I pinze a quacch’atra cose!
Annine – Cumme è beje a parla’, ulesse vedè a tti aje poste mi. Ma tu si toste eh? Ippure, me pare che pure tu ogni tante , da ne poche a sta parte …
Lucie – ( tagliente) Ogni tante, nente. Tenghe stà cantine da manna’nanze, nonneme da starce appresse cumme na crijature i quell’atra crijature ( si ferma un attimo) che pure ijsse me da da penza’.
Anine – Qual’atre crijature?
Lucie – Quije sturdellite de Renze
Annine – Ah mo quije che te mittene “penziere”se chiamene sturdellite?
Lucie – Annì cu vo dice?
Annine – Nente nente. M’eve parute che…ma forze me sbaje jie
Lucie – Sicuramente te sbaje !
Primio intanto riprende a canticchiare

Scena II
Lucie , Annine, Raffaele, Nicole, Pietre, Alfie

Alfie – Bona sera signorì, cu so i prime? A no’, ce stanne pure si giunotte che se la cantene i se la ballene! Fecete bbone vaju’perché “cuor contento il ciel l’aiuta”
I musici ricambiano il saluto ( con uno stornellino) poi riprendono le carte
Lucie – Buona sere, veramente stavame ancore a fenì de preparà, comunque te po cumenzà a ascitte. Capete tu i poste, che massere si la perzone de riguarde.
Alfie – Abbasse i titele j aumente la paghe ( ride) Se vede che si tajate pe stà ‘mezze aje commercie. Se venisse elloche i mettisse ne bisnisse te fecisse i solde a palate. Ippò la bella presenze n’te manghe
Lucie – Mò si tu che me vò fa vergugnà.
Annine – Ecche mò se remette a fà la modestine
Alfie – Accuscì adà esse. Quande te spuse fammele sapè che te manne ne beje prèsente.
Annine – Ne j cumenzà a preparà troppe subbete perchè se matrimonje più che ne presente e ne future.( ride) (Lucie risponde con mossaccie della bocca)

Entrano Raffaele, Nicole e Pietre
Raffaele – ( molto contento e con fare ilare) Buona sere a tutte la cumpagnie, mene ch’a une. Oh sor Alfie già si arrivate? Proprie esse fore ce steve addummannà a Nicole s’eve i case de passà a caste pe te chiamà, meje accuscì . Vedeme de sbrigarce che massere tenghe ne poche de furje. Ma senza farcele rembunne ( sorride) Doppe sta cumbinelle engha j a na parte d’urgenze, inzomme ‘n pozze propèrije mancà . Piè ma cu si fatte? Te na faccie che manghe te se fusse morte la jatte! E’ Nicò cu si viste j i prete che l’oje sante verse la case de Pietre? I jamme Piè, se vi a na cenette che sa faccie m’immaggene cumma ce va a n’ funerale. Ah mò te racconte na bella barzellette almine te fa na risate. Allore. Stivene a fa la nuttate a la case di morte, na stanza piene de ggente che suspirivene i piagnivene, a ne certe mumente s’arrizze Pasquale che doppe c’ha guardate j’orlogge dicette forte : ippure massere, ridenne j scherzenne, semme fatte mezzanotte ( lui ride, Pietro accenna un sorriso)
Nicole - La sapeve
Alfie – I cu vo dice sa storielle?
Raffaele – Lassa perde, se n’n la si capite ‘nzerve che te la spieghe.


Scena III
Lucie, Raffaele, Nicole, Pietre, Alfie

Intanto che servono Lucie ha modi gentili per Raffaele e la cosa lascia sempre di piu’ sgomento Nicole
Nicole – Cumm’è state i vijaje sor Alfie? (Tanto per distrarsi dal guardare Lucie)
Alfie – Certe c’arrevenì ecche è state na bella scarpinate, tutte qujie jurne ‘ngoppe a quella nave. Mojeme sempre appujate che la coccia fore a vumitarse l’aneme, le crijature che stivene sempre a piagne, troppi jurne ‘ngoppe a quije piroschefe ma mo che stenghe ecche me la voje proprje gudè. Prima cose enga j a Rome aje Pape. Vu che stete ecche cumm’è quiste Pape gnove, cumme che se chiame? Paolino..
Nicole – ( Scocciato dalle moine di Lucia nei confronti di Raffaele) Paolo seste, se chiame
Annine - ( piano) O sa proprie tutte ( continuando ad esserre premurosa nei suoi confronti)
Alfie – He, proprie quje. Diceteme ,cumm’è? vu che j vedete tutte i jurne
Pietre – ( sarcastico) Infatte jeme a magnà n’ jurne scì i natre pure a Rome che jsse.
Alfie – Ma sicuramente i vedete più de nu aje Canadà.
Raffaele – Lassije perde sti du ca massere tinne jove schiorte. Oddì a prieme acchitte a mì me piaceve di più quije che ce steve prime, più paciuccone, più bbone, na faccie più da Pape. Quiste quande parle ‘nze capisce bbone, cumme se se remagnesse le parole, ma dicene , chije poche che i capiscene, ca quiste è na freca meje. A proposete de le cose ‘mbortante c’hanne successe j’anza d’anne, andì tu te ce si ammattute quande hanne accise i presidente chennedi?
Alfie – Ammattute? Ma tu le sa addò stenghe abbità ije i addò hanne accise Kennedy? Migliaie de miglie!
Pietre - Di più da ecche a Popele?
Nicole – Cu c’entre mo Popele?
Pietre – Pe farme n’idee, viste c’a Popele ce vaje spisse a carecà la birre!
Alfie - Ma na freche più luntane!!
Pietre – ( sbalordito) Allore ha da esse na freche, ma na freche, ma na freche luntane.
Raaffaele – Sinte Alfiu, parlemme de cose serie, ma elloche le femmene cumma so?
Pietre - ( a disagio per la lite recente) Mò perché ademma parlà de femmene? Cumm’anna esse, che tre cosse i quattre sese
Alfie – A parte i scherze, so diverse.
Nicole – ( cercando la reazione di Lucie) Cumma dicette quelle d’Aschie : Ce ne steme de belle ma ce stanne pure le brutte
Alfie – E’ le vere ce stanne belle i brutte, ma comunque so diverse. Vanne girenne che j cavezune, purtene la machene cumme le bersagliere i fumene piu’ di j’ommene.
Raffaele – Ne Lucì, ma Sor Guide n’n ve a magnà che nu? Me pare brutte nu ecche i jesse ‘n ce stà.
Lucie – No massere n’n cene perchè n’ze sente tante bbone, prime sa fatte scallà ne poche de latte i ha ditte c’appena fenite ve pur’isse ecche a passà n’ poche de tempe ‘ncumpagnjie


Scena IV
Raffaele, Nicole, Pietre, Alfie, Francische i Bastiane

Appena cominciato a servire arrivano anche Francische i Bastiane
Niole – Francì te vo ascite che nu’ tante sorde t’avrà stramate alla malinpeggie, vi ecche i fatte ne bicchiere che nu’, Bastià piejete ne seggie pure tu ca ecche hanne preparate troppa robbe pe nu quattre. Senza cumplimente
Bastiane – Chi non accette non merite. ( urlando verso Francissche) To ecche na seggie pure pe tì almine po fenì de ‘mbi sa panza mezza sgombre.
Pietre – Ma perché? n’c le danne a magnà a la case?
Bastiane – Quisse pe ‘n’esse troppe d’incomete a la surelle, ce dice sempre che ‘nte tanta fame, ( urlando) è le vè? Ste pore Francische!
Francische – Sci pe mì è meje quelle frische.
Mentre cennano i musici canticchiano , Lucie e Annine servono


Scena V
Nicole, i musicanti

Nicole – ( alzandosi e avvicinandosi ai musici) – Vaju’, dope vulete venì elloche ch’nnu a farce na bella passatelle cumma Ddije cummanne?
Primio – Certe che ce venemme, ma a beve chi le paghe?
Nicole – P’abbeve n’ce penzà, però ogni passatelle che se respette adà tenè chi va a olme i chi immece se n’ada passa che j bicchiere.
Primie – Baste che j’olme n’zeme nu se po fa tutte e le ve’ Marcè? ( ridacchiano).
Nicole - Veramente nu avame penzate de mannà olme Alfie i Canadese, che se n’è scurdate cumm’è brutte finì a olme j de fa beve Raffaele i zelluse, quije forestiere che sta che nu. Almine quande re và a Napele se recorde pe ne beje pezze de sta cenette fra amice. Ecchè fenemme de magnià sa stupidaggene i cumenzeme
Primio – Nu stemme ecche, quande vulete vu ce chiamete
Nicole – Vabbò ( torna a sedersi)
I musici riprendono a canticchiare


Scena VI
Zi Guide,Raffaele, Nicole, Pietre, Alfie, Francische , Bastiane e i musicanti


Entra zi Guide
Zi Guide - Allore vajù, cumm'eve la cene? Speriame ch’è bastute!
Raffaele – Eve pure troppe
Pietre – Cumme j fa’ tu i cunije ni fa nisciune. Enga dice a mojeme de venì a farze ‘mabarà
Zi Guide – A disposizione. I stenghe sempre ecche.
Nicole – Veramente mo vulassemme fa na passatelle i pe farl’esse piu’ affollate so ditte a Primie i Marcelle de venì che nu. Vajo’ avvicineteve che mo cumenzeme na bella passatelle
Primie i Marcelle si portano la sedia e nel sedersi salutano tutti
Pietre – Mo pe n’fa scij cummeddije repetemme n’ poche cumma la feceme nu.la passatelle (rivolto a Lucie) Purtece ne mazze de carte, brave quesse. Demme na carta pe d’une , la carta piu’ avete cape i sotte i je padrone, se c’issen’a stà du carte uguale rejjughene sole quije du. I patrone cummanne tre bicchiere i j bicchiere passate n ‘ze po refiutà la bevute.
Alfie – Allore se me recorde bone , se j patrone m’offre ne bicchiere i je sotte n’ me fa beve ma me dice de passarje a quacche d’une atre, je se nen voje, pozza remette i bicchijere o la buttije pe farje renfrescà oppure redarje aji padrone?
Pietre – Proprje acuscì
Francische – Ao’ sete fenite dde de ciavela’, lu vulete da scì o no se carte? Ca tenghe sete!
Pietre – Sor Gui’ le denghe pure a ti le carte ?
Zi Guide – No grazie, ogge me sente n’ poche ‘nbarazzate, steng’eche sole pe stà n’ poche n’cumpagnje. Fecete vu.
Vengono date una carta a testa e la piu’ alta viene data a Nicole

Nicole –Allore per fa ‘onore aje forestiere fecemme padrone Raffaele i sotte Alfie .
Raffaele –I prime bicchiere mi faccie j che so i patrone ( beve) j seconde j’offre a chi ci’ha fatte del bene, a Nicole.
Nicole – ( alzando il bicchiere) Sotte?
Alfie – Passele ammì.
Nicole – ( dopo averci pensato un poco) – No, aije padrone
Raffaele –Grazje ( e beve)
Raffaele - J’ulteme i denghe a Francische
Francische ( Alzando il bicchiere) – Sotte?
Alfie – Passeje a mmi
Francische – Cu si ditte? Fatte capì. Parle forte
Alfie – ( urlando) So ditte. Passele a mmì
Francische – A tì? A n’ mo fa bbeve? Allore : aje padrone!
Raffaele beve anche il terzo bicchiere
Raffaele – Accuscì me piace la passatelle.
Alfie – ( un poco contrariato) Reda’ l’atre carte, sbrichete.
Dalla smazzata la carta piu’alta vine data ad Alfio
Alfie – O mò mi cape ije ne bone sotte i ne bone patrone. Patrone ste vajole bionde i sotte qujist’atre. Cumma ve chiamete?
Marcelle- Me chiame Marcelle
Primie – I je so Primie
Alfie ––Me parete proprje du bravi vajule (rivolto a Nicole) Vabbo ‘mbisce n’arti tre bicchiere. Sotte faccije Marcelle i padrone Primie.
Primio – ( offrendo il bicchiere e parlando in rima ) Ste prime bicchiere, j’offre a quije c’ha venute jere ( e lo porge a Raffaele)
Raffaele – (dando i primi segni di troppo vino) Sotte?
Marcelle – Bive!
Primie - J seconde a se vajole, che me pare tutte sole. A Nicole
Nicole – Sotte?
Marcelle – Pe ti è troppe. Passele a Raffaele.
Nicola fingendo un po di rammarico lo cede a Raffaele che sempre piu’ aalticcio alza il bicchiere saluta il sotto e il padrone e beve
Primie – A chi c’ia fatte del bene , ste vine ci’arrive a le vene A Alfie
Alfie – Sotte?
Marcelle – Se vine n’me pare abbastanza bone pe ne canadese. E’ meje darle a ne Napeletane. Passele a Raffaele.


Scena VII
Alfie e i musicanti

Alfie si alza di scatto e arrabbiatissimo comincia a urlare
Alfie – Mo baste. I ccu me sete misse a gire? Ma te pare che n’affronte accuscì j’adavata fa proprie a mmì?
Primio – Ma quale affronte, tu le sa che la passatelle è accuscì , se cumenze a giucà i po capità ca une , non volente, remane senza beve.
Alfie – Non volente? Manne fatte, ma cu dice? Me sete fatte sotte, i n’nzò bevute! So state chi ha capate i sotte i je padrone i manche allore me sete fatte beve, almine, tho! pe riconoscenze. Ma cu tenghe la rogne? Sti quattre…ciarfuse.
Marcelle – Sor Alfie, n’te ‘ngazzà. Recurdete che si venute ecche pe devertirte, pe ne mumente de svaghe.
Alfie – I cu ‘tto svagà ecche. Sciammalditte quande so decise de revenì all’Itaglie. Me se stà a rempunne pure quelle che me sò magnate l’atra jere
Primio – Alfiu’ sceme fore da ecche, vi che nu che mo’ ce ne jeme sotte a la case d’Ernestine i ce jemme a purtà na bella serenate. Da quant’è tempe che ‘nte fa na serenate?
Alfie - ( calmandosi) I chi se le recorde piu’. Elloche quande ji po’ truvà nu mumente pe fa’ se cose belle ? Homme end Job , case i lavore
Marcelle – Homme and job! È proprie i titele pe na bella canzone. Ja che la jemme a ccurdà. (rivolto a tutti) bona sere, ce vedemme addemane
Primio – Ne ve preoccupete ca Alfie quante s’a calmate bbone je r’accumpagneme nu. Bon proseguimente
Raffaele - Ma cu ci’o dice a sta bella passatelle? Certe che quije è proprije ‘ngazzuse.

Scena VIII
Santine, Raffaele, Lucie, Renze, zi Guide, Nicole, Bastiane, Francische

Entra Santine richiamata dal trambusto
Santine – Bastià cu sta a resuccede ecche? Steve ascise nanze a case, nzieme ch’ Tresine i me pareve che stivene accite i porche.
Bastiane – Sempre esaggerate tu. Stavame a parlà ne poche forte.
Santine – Ippò n’t’eve ditte che pe ogge la cantine puteve bastà? Te si remisse a paja sciote! Jamme subbete a case che massere de j a la caserme pe na passatelle proprije n’me ne tè
Bastiane – Ma cu enga fa che ti. Tu me fa scì pazze
Francische – Brave , che la mazze! Almine se sta aje poste sì
Bastiane – ( rivolto a Francische) Certe che tu si bbone sole a ajutà a la discese! ( Esce insieme alla moglie)
ZiGuide – Adeva esse na serata accuscj belle, quije che revè daje Canadà quist’atre capete ecche da Napele immece…
Raffaele – Le belle serate se le sanne gode sole la gente che stà bbone. Immece sta pora gente, sti cafune, ivene povere i mo so deventate pezzente
Zi Guide – Raffaè pise se parole!
Raffaele - Cu vo pesà ecche? Sta gente ecche dentre vale mene de nente, sole une se salve. Sole une sa cumpurtate cumma s’addice a na perzone perbene. Stenghe a parlà de ti Sor Guì. I ‘nzieme a ti ce voje mette pure nepotte. Ije fine ammò so sempre penzate che ‘nce steve na femmene capace de farme dice quelle che mò stenghe a dice. Luci’ se tu vo, addemane te porte a Napele che mi, te presente a mamme i a papà. Fisseme la date i v’anne o n’atr’anne ce spuseme.
Zi Guide – Ma cu sta a dice Raffaè?
Renze – Oddì, reggeteme se no quisse je scacchie cumme na ranocchie! ( Zi Guide lo trattiene)
Lucie – Lasseteje parlà. Quisse se n’è passate che ne bicchiere i mo n’ze rende conte de quelle che dice, ha aperte la vocche i sta a fa scì l’arie
Raffaele – Cu vulisse dice che stenghe ‘mriache? Cu po fa ne poche de vine a une cumma a mi? Lucì chi parle n’né mbiache.Già da ogge, appene te so viste, so penzate che tu ive sprecate pe quiste.
Renze – E’ arrivate cascine! Quiste va proprie truvenne na vattuta d’osse
Nicole – Calmete Rè che se quisse se n’esce che quacch’atra parole, quant’è vere…
Raffaele - Quije i ddu parlivene sotta sotte de ti i s’accuntentivene de guardarte, n’tenivene la pussibilità de pijartese. Ma ije da subbete, d’appene te so viste te so vulute p’mì. Ije so n’ommene i n’tenghe paure de parlà: Spuseme! Ma no n’atranne!! Mo’. O addemane o po’demane ma spusemete. Subbete!
Lucie – Accuscì secondo te ije eve troppe pe sti ….morte de fame. Immece arrive “ il giramondo” quije che sa vive, quije ch’j solde ‘nzaccoccie, che sa fà ij regaluccie i penze: mò a queste abbaste che me presente che ne pacchitte i sta purelle, cioè sta’ morte de fame che pò fusse ije , me casche ‘mbraccije. Sa cu te dice Raffaè? Chi solde ti puliscetece i ..
Zi Guide – Luci’ frine sa lengue.
Renze – Zi Gui’ ma quande ce vo, ce vo
Raffaele – Ma j’appuntamente che m’ive date pe massere? J la passiggiate a le fonte vecchje?
Lucie – Vocc’apè.Quante si ciolle. A bastate che une sbattesse dde piu’ j’occhie, te fecesse ne poche de mavele i tu ce casche che tutte j stivale. L’uomo di mondo. Me se vuleve recumprà che ne gelatuccie. Ma manche che tutta la gelaterie de Gemmine me te po recumprà. Le saccije jie che chi m’enga spusa’. Mi saccie capà da mì ne bone marite. I senza ji a Napele!!
Raffaele – Accuscì la pinze? Tu t’isse cretute che la ti sole tu (breve pausa).. tutta sa virtu’? Addemane matine pije la corriere i vaje a parlà chi padre de na vajole d’Aschie che st’aspettà sole ca busse a quella porte.
Renze – (rivolto a Raffaele) Mò te vo recuprì i cule che le chiorte ?
Nicole – Cape bbone ca elloche ce stanne le belle ippure le brutte ( risata)
Raffaele – A! Mo cumenzete pure a refrecà? I allore me ne vaje i ne’n pache manche la quota me de la cenette
Nicole – ( rivolto a Raffaele che esce) Raffaè mo’ capisce perché te recacciene “I zelluse” ( risata generale) la quota te la paghe ije i forze m’attocche pure quell’atra cose c’a tì ogge te s’è remposte


Scena IX
Lucie, Nicole i Annine

Lucie si avvicina a Nicole, mentre Annina è seduta in un angolo
Lucie – Viste che semme scite in discorse, Nicò è meje che ce parleme franche. Prime, ogge pomeriggje quante parlavame de na vajole che s’è ‘mpazzite pe tì, miche te si cretute ch’eve ije quella ‘nnammurate?
Nicole – Bhe, ce mancheve sole che mi dicive i nome i je cognome Ive proprie tu !
Lucie – Immece te ja deva dice quije nome.Tutte quelle che te so’ ditte è le vere . Sa vajole vive sole penzenne a ti. La’mmatine scappe abballe aje casone pe vedè a ti quande passe chi landine i certe vote, quande n’fa a tempe s’accuntente de sentì sole i remmore di trattore. Me si viste maje abballe aje casone?
Nicole – Bhe … veramente… no
Lucie - Ippo ije n’ lassesse mai sta cantine i nonneme pe venì appresse a ti a darte na mane ‘ncampagne. No Nicò ije mò te chenosce bbone i se te denghe n’ cusije accitteje. Pe ti ce vò na vajole energeche, che na santa pacenzie ( perché tu certe vote si ne poche strebbuteche, fatte servì) che n’n vede l’ore d’accasarse che ti. Ippò è pure na bella vajole che j’atre ni ha fatte mai avvecinà pe lassà la vie sgombre a tti
Nicole – Mo m’la da dice. Chi è sa vajole?
Lucie – ( andando a prendere Annine) Brutte cecate è Annine! Pussibbele ca vu ommene quande guardete n’n vedete quelle che ve stà ’nanze ma vedete sole quelle che l’immagginazione vostre ve fa vedè?
Nicole – M’ha dà scusà Anni’. Ije n’ te vedeve cumma na femmene. Te chenosce praticamente da quande te ne jve ‘ngnattune i pe mi si remaste na vajulette ne poche despettose che se pijeve, certe vote, ne poche de libbertà . Mò che Lucie ma ditte accuscì, i repenzennece bbone, so state nu fesse. Jeve sperze cerchenne , cumma dicette Petruccie quante se spusette quelle de strade 31 “… So girate Trente i Trieste i ne le sapeve che la bella me steve a trentune”. Me po scusà Annì?
Annine - Alla ‘bonore! Ce si viste cecatò? I cu è mò che steve aspettà sa dichiarazione. Se fanne millanne j millore che steve ‘mpiccate a ‘spettarte. Ippò cumma dicene, ca ije de ste cose n’zo tante prateche, n’ommene che ne poche de prateche è pure meje, andì ( rivolta a Zi Guide) ma perché se dice accuscì?
Zi Guide – ( taglia corto) Lassema perde, cagneme argumente
Annine – Te raggione sor Guì. N’n vede l’ore di dirle a mamme, i tu Nicò, quacche sere de queste vi a parlà che patreme. Ippure se jesse ne vo ce jemme a spusa’ ‘ngoppe a la Pietracqurje ( e felice si stringe a Nicole)


Scena X
Zi Guide , Renze i Lucie

Zi guide – So cuntente pe si du bone fije. Finalmente ce cumenzeme a magnà quacche cumpette
Lucie – O nò n’n stà a penzà aje cumpette ca tu ti n’ poche de diabbete i troppe doce te pò fa male.
Zi Guide – I cu me punne fa du cumpette, casomaje n’me magne le malecompette che so grosse . Me magne sole i cannellini..
Lucie – Te repete ca troppi cumpette te punne fa male, percè che du matrimonije girene na freche de cumpette
Zi Guide – Ddu’ matrimonije?
Lucie – ( rivolta a Renzo) Certe che sti jurne te so misse a la sprescije. Prime che quije du che me girivene attorne, i finanziere i ppo’ è arrivate pure Raffaele i Zelluse. I tu che te cretive ca ije steve già a preparà le valiscje pe j a Napele . Immece me steve sole a livà n’ sfizije, julteme sfizije, prime de decideme i d’accasarme pure ije.
Renze – ( un poco preoccupato) A finalmente te si decise. Se me le fa sapè che ne poche d’anticipe vaje a la Bacchine i ve faccije ne regaluccije..
Lucie – Ije penze c’a la Bacchine c’ja dà proprje je, perché tocche aj marite a cumprà le fete.
Renze – Le fete? Ij Marite? Ma Lucì famme capì bone. Ecche me so perdute quacc’cose! Prime fa la cijuette che chi te capete a tire, i je de là a sculà i fasciule. Po’ da na scurdenate a si pavone jppò a la fine engha cumprà le fete. Spijeghete bone.
Lucie – Rè cumm’a solite te s’ha da pijà la mane i te s’adà accumpagnà. Pussibbele che n’ze vedeve ca ije steve sempre che la coccie sempre ‘ngoije a ti? Miche me piaceve farte brutte accuscì sole pe farte brutte. Le feceve percè me ne ‘mpurteve troppe de ti. Avesse vulute pure ca tu scurdennete che seme cresciute praticamente ‘nzieme te ne fusse scite c’ na mezza parole. Immece te vedeve che arrutive ma n’ fecive nente fore , tutte dentre. I cu ha da fa na pora vajole? T’ha da mette che le spalle aje mure, mettete na bbona paure, accuscj si costrette a fa se passe. Ippò ije n’n faccie la ciuette: faccie la cantiniere, chi sorrise m’baccije se venne più vine.
Renze – Tu n’te po immaggina quante suffreve ma j rispette p’ ti e pe Zi Guide me fecivene fa ‘ncorpe. Quante vote avesse vulute da na strapazzate a quije che se pijevene quacche libbertà, ma sempre zitte pe rispette.Immece sbajeve: sbajeve a n’te venì a di ca te voje i so pronte a penzà ije a ttì. Casomaije pure jenne all’estere a cercà ne lavore.

Scena XI
Zi Guide , Renze i Lucie

Zi Guide – Ecche de gente che stanne all’estere pe lavurà ce ne stanne pure troppe. A sa vajole già ce sta i patre a la Germanie che pe n’ livarme la cantine a mmi se n’ha jete all’estere a lavurà. I mo c’ se n’adessa j pure i marite? ‘Nze ne parle proprije.
I so vecchje, quant’anne pozze regge ancore i sterze? Ogni nonne vulesse pe la proprija nepote le meje che se pozza truvà i maje me puteve crete ca le meje pe ijesse steve ecche dentre ste quattre mure che ne bone fije che semme vedute cresce . Se v’accuntentete, sta cantine j la lasse subbete a vu. Ecche doppe patreme i a mi, viste che fijeme n’ce stà, è giuste che nepoteme i j marite l’adanna purtà ‘nanze. Rè a ti n’t adenga fa nisciuna raccomandazione perché te chenosce troppe bbone i sacce che piuttoste che fa ne torte a Lucie tu te facisse arde vive, ma na cose te voje dice ugualmente. Quande arrivene i mumente brutte, perché sta sicure che arrivene cumme è certe c’addemane matine nasce i sole, recurdete de sta cantine i de la ggente che c’ija passate dentre, recurdete de le bene che si viste dà i che si viste receve. Perché a la fine le bene vence. Adà vence. Sempre !
Renze – Grazie zi Gui’
Zi Guide – E no! Da ogge Nonne Guì. ( stringendosi a se Lucia) A ti Lucì che si state tutte la vita me. Si state mojeme che se morte giunotte, si state quella pora norme che purtroppe ci’ha lassate quande tu si nate. I si state pure quije bone fije , juneche fije che tenghe, perdute in Germanie pe putè campà, te vojie sole dice: allinte n’poche le redene che tante st’ bone fije la chenosce la via bbone.
Lucie - ( un poco commossa) Te premette che ce prove
Zi Guide - I allore a mì cu me remane da dice se no: Vuleteve sempre bbene i la benedizziona me ve pozza sempre accumpagnà !


Scena XII
Francische i tutti

Finalmente si alza Francische che aveva assistito a tutto
Francische – Faceteme capì na cose pure a mi. Da quelle poche che so putute capi’ : Pietre ha misse la coccia a poste i sta che la moje, Nicole se spose ch’Annine , Renze s’accasate o meje s’accantinate che Lucie. Ce so remaste sole ije scumpagnate.Ve pare beje? Cu enga fa’
Tutti – TRUVETE NA BADANTE

SIPARIO

Fine

 

Atto I - Atto II - Atto III PresentazioneRingraziamenti

Presentazione


Marie Pilligrine-deventate Cerase
Gorizie
Sor’Antonie
Biciclette
Coprativa roscie
Lupone ( Adua)
Ulghitte ( Marie Gaetanine)
Galileje
Guide Morfè
Luardille i vecchije, deventate doppe
Alberte Luardille
La jenche
Attilie Togliatte
Babbitte ( Quattrocchie)
Trapanese (Cepellitte)
Pantalone
Scingiapaje
Sciapite ( i vecchie a quelle d’Ulmare)
Minicucce Sciapite – a casa sè

Questi i nomi. Quanti nomi. Un mondo che è scomparso, e con esso le sue forme ibride

Guiduccie Pizzicotte ( già Alberte luardille)
Angelinette Lacimine
Partenze
Gemmine
Nunziata Palumbe


Piccoli spazi , spesso una stanza di casa adibita alla mescita e al consumo di bevande, quasi sempre vino con pochissime eccezioni per la birra. Queste erano le nostre "cantine", quelle che per altri sono le osterie. Giorno dopo giorno per gli stessi avventori diventava una seconda casa.
Uomini stanchi che spesso ritornavano direttamente dalla campagna e si fermavano “a la cantine” per l’ultimo bicchiere, stramaledire il lavoro e il raccolto che non era come sperato e dei soldi che non bastano mai, prima di rientrare, definitivamente per quella giornata, sfiniti, a casa.
Gli autori di questa commedia hanno voluto, con questo lavoro, rivolgere uno sguardo affettuoso e commosso per quel mondo che vive ormai solo nei ricordi di chi ha passato gli ... Anta.

Però anche con un pizzico di rammarico per tutte le cose scomparse che avevano il ritmo lento delle cose genuine , vere. Il ritmo della VITA.

Di un nostro caro indimenticato poeta, Umberto Sclocchi, ormai da tempo non più con noi, vi proponiamo la sua personale visione della cantina che Lui chiama "bettola".


LA BETTOLA

All'insegna del Morrone
sulla strada principale
sta la bettola.
Dalle grate si spande
il forte odore del vino
mescolato da lungi
allo stallatico e al concime.
Vi sostano i bifolchi:
volti cotti dal sole,
molli di sudore,
irsuti a stanchi:
colle mani callose
portono alle labbra
il rosso bicchiere
e con l'avambraccio
s'asciugano il mento.
A breve distanza mi osservano
ed io li osservo:
di chi è più grama la vita?
Poi uno di essi
alla mia direzione
leva il bicchiere
e da lontano grida:
Non prendertela!
Infame è per tutti!
Allude certo alla vita.
Gli altri assentono
col dondolio lieve
dei capi!

Umberto Sclocchi
( N. 26-08-1927 / M. 08-01-1976 )

 

Atto I - Atto II - Atto III PresentazioneRingraziamenti

Ringraziamenti

Corre l'obbligo ringraziare:


Tonino Malandra per la consulenza amichevolmente concessaci per i Finanzieri;

Venanzio e Elena per l'enco delle "Cantine" antecedenti alla nostra nascita;

La Misericordia di S.Benedetto dei Marsi che ci ha ospitato mentre "partorivamo" cotanta opera;

E un grazie a tutti quelli che hanno dato spunti, correzioni e ... fastidio!

Cesidio & Vanni



Atto I - Atto II - Atto III PresentazioneRingraziamenti










This site is © Copyright VanniOnLine 2007, All Rights Reserved.
Free web templates