ALLA CANTINA SOCIALE



Venticinqu'anne ammézze a lle buttijje,
tra botte, damigiane i vine guaste,
la pinze te tenéve sémpre svijje
tutte 'ste témpe si' purtate i' mmaste.

Pasticche,cannelétte sémpre pronte
p' raccuncià le vine fatte acite,
si' state forte cumme 'na sepponte
sennò l'azziènte éve già fallite.

Truvà i' témpe sémpre a 'na cert'ore
tutte acchitiate che 'na cérta cure,
tu deventive il gran conquistatore,
ive girenne addò éve più scure.

Ive ballénne p' l' discotéche,
un vero e proprie grosso don Giovanni,
pare che stive d' case i d' buttéche
tutte le notte da cape appéte j'anne.

Quéste si' raccuntate i fatte créte,
ma tutte sanne ca l' si' ammentate,
perché chi t'é venute arréte arréte
t'ha viste sémpre afflitte i scunzelate.

Sténghe a scherzà,n' nn'é le vére nente
quélle che stéme a ddice nu' massére.
E' ì' témpe che camine cumme i' vénte.
Quést'é la realtà,quést'é le vére.

Pe farce du' patane sotte i' coppe,
magnartele vecine a jj' camine
che 'n bicchjére accuscì nz' 'ntoppe
ch' i fijje che la mojje i nipotine.

1987




inizio -libri editi -parlato pulito - sposi -politica- amici - altre rime -immagini -giochi- nomi - prosa - novità
© 2004 by Duilio De Vincentis- tutti i diritti delle immagini usate sono dei rispettivi titolari s.l.

 

Webdesigner:weball - curato e messo in rete da