'A lingua siciliana.

 

Appunti 'i grammatica e avutru.

di Sergio Di Giorgi

 

Primissa.

 

'U sicilianu havi migghiara 'i variazzioni funetichi, murfuloggici e sintattici. Nta 'sta nota cunsidiravi sulu chiddi tipici palirmitani e chiddi ca sunnu ancora nta l'usu currenti. Nta l'avutri parrati cci ponnu essiri puru, ma ponnu essiri diversi o mancari.

'I libbra ca cunsultavi sunno: Grammatica siciliana 'i Giuseppi Pitrè (c'arripigghiò n travagghiu di Wentrup) e, pi quantu arriguarda 'a parti linguisticu-atimuloggica, 'i noti linguistichi ntô dizziunariu atimuloggicu 'i Salvaturi Giarrizzu.

'A raggiuni 'i 'stu travagghiu è chidda d'aviri na basi certa (pi mia) pî reguli dû curritturi urtugraficu ca stè facennu.

 

Indici'


 

Carattiristichi funuloggici e sintattici.

 

Sandhi: È n finominu ca nni veni dû sancritu e voli diri "culligamentu, junciuta".

'U sandhi po essiri:

'U sandhi si po usari puru (ma è na sufisticazzioni):

 

Crasi: 'Na parola si funni cû sò articulu: 'a lapa e 'u lapuni (l'apa e l'apuni), 'u loppiu (l'oppiu). Si manteni puru ntê palori cumposti: allappari, alluppiari.

 

Metafunesi e dittongazzioni dî vucali debbuli: 'I vucali debbuli "e" e "o" nun esistinu s'iddu nun hannu l'accentu (sulu nta cocchi casu particulari e a principiu 'i palora) e si trasformanu ntê vucali forti "i" e "u": còrna > curnùtu, Palèrmu > palirmitanu. Quannu sunnu accintati ponnu addivintari dittonghi (dittongazzioni metafunetica) câ vucali forti rilativa: còrna > crna, Palèrmu > Palrmu. Nta cocchi parrata si "strascica" agghiuncennu 'na "i": cuòirna, Palièirmu...

'A dittongazzioni metafunetica è 'na carattiristica mpurtanti ntô sicilianu; 'i parrati vennu classificati supra a idda (parrati ca cci l'hannu e parrati ca nun cci l'hannu). Palermu cittati è zona metafunetica, ma 'a pruvincia no.

 

Metatesi: Spissu si scancianu 'i sillabbi o 'i cunsunanti vicini ntra d'iddi: parola > palora, fucularu > cufularu.

 

Epìtisi o paragòggi: È na cosa ca s'agghiunci 'a fini di palora. Nta diversi parrati s'usa agghiunciri 'a paragòggi "-ni" ntê monusillabbi ca nun sunnu atuni: èni, ccàni, hàni, sìni, nòni, vàni, fàni... e ntê palori accintati: purtòni, circòni... Ntê palori ca finiscinu cu "tà" e "tù" s'agghiunci "-ti": caritàti, viritàti, libbirtàti, juvintùti, virtùti...

 

Radduppiu dâ prima cunsunanti: Quannu na palora accumincia ppi cunsunanti e davanzi cc'è 'a pripusizzioni atuna "a" o na sillabba forti, 'a cunsunanti si radduppia: vitti lu mari, vaju a mmari; dui (o quattru...) mutura, tri mmutura. Quannu 'na palora accumincia câ "j" si radduppia cu "gghi": haju a gghiri (hè gghiri). 'Stu finominu (ca è puru talianu) è sulu funeticu e fussi giustu usallu sulu s'iddu 'a scrittura è funetica: hè jiri (leggi è gghiri).

 

Assimilazzioni: Quannu na cunsunanti s'incontra cu n'avutra cunsunanti diversa spissu si perdi e l'avutra radduppia:

Palèrmu > Palèmmu, furmaggiu > fummaggiu, mbasciata > mmasciata...

 

Rutacismu: 'U rutacismu è n finominu ca fa prununziari "r" avutri cunsunanti. Nsicilia, ma no nta tutti 'i zoni, 'u rutacismu l'attruvamu ntâ "d": vidiri veni prununziatu (ma fussi megghiu nun scrivillu) viriri, càdiri > càriri...

Cocchi vota 'u rotacismu s'afferma e si funni câ metatesi: 'i manu mi dolinu > rolinu > lorinu.

 

N'avutra cosa mpurtanti è l'ordini sintagmaticu, vali a diri l'ordini di comu vennu scritti i cumpunenti di na frasi. Ntô talianu l'ordini nurmali e chiddu dittu SVO (suggettu, verbu, uggettu): Giuvanni è bravu. Ntô sicialianu si prifirisci usari chiddu latinu SOV (suggettu, uggettu, verbu): Giuvanni bravu è.

 

Indici


 

Sustantivi.

 

Gèniri e nummaru: Nsicilianu 'i nomi singulari ponnu essiri maschili e fimminili, ntô plurali cc'è 'n geniri sulu. S'iddu s'havi a fari diffirenza, s'havi a spicificari: 'u figghiu, 'a figghia, 'i figghi (masculi o fimmini).

'A disinenza nurmali dû maschili è -u, chidda dû fimminili è -a e chidda dû plurali è -i.

Ccizzioni e particularità:

 

 

Indici


 

Articuli.

 

L'articulu po essiri:

 Ditirminativu.

 

Maschili singulari

Fimminili singulari

Plurali

Talianu

Nurmali

Abbriviatu

Talianu

Nurmali

Abbriviatu

Talianu

Nurmali

Abbriviatu

il, lo

lu, l'

'u

la

la, l'

'a

gli, i, le

li, l'

'i

 

Nota: Davanzi a na palora c'accumincia pi vucali s'hav'a usari a furma nurmali apustrufata: l'amicu, l'uva. Ntâ furma abbriviata l'apostrufu si putissi livari s'iddu nun si putissi fari cunfusioni ntra 'a (articulu) e a (pripusizzioni).

 

Nditirminativu.

 

Maschili

Fimminili

Talianu

Nurmali

Abbriviatu

Talianu

Nurmali

Abbriviatu

un, uno un, unu, un' n, nu, n' una una, un'

na

 

Nota: Davanzi a na palora c'accumincia pi vucali s'usa 'a furma nurmali apustrufata (o sicutari 'a regula taliana ca dici ca s'hav'a usari "un, n"  s'iddu è n sustantivu maschili: un/n amicu; e "un', n' " s'iddu è fimminili: un'/n'amica). Davanzi 'i palori c'accumincianu pi "z", "s mpura" e "x" s'usa sulu "nu/na"

 

Indici


 

Pripusizzioni.

 

Attinzioni: Davanzi 'i palori c'accumincianu pi vucali nun s'usanu 'i formi abbriviati dî pripusizzioni articulati, ma chiddi nurmali apostrufannu l'articulu: ntê jammi, nta l'occhi. Quannu si vidi na palora c'accumincia pi vucali s'havi a stari accura s'iddu è veru vucali; (')amma e (')urpi pari c'accumincianu pi vucali, ma accumincianu "funeticamenti" pi cunsunanti: (j/g)amma e (v)urpi fannu  ntê 'ammi e â 'urpi.

 

Pripusizzioni semplici e articulati.

Maschili singulari

Fimminili singulari

Plurali

Talianu

Nurmali

Abbriviati

Talianu

Nurmali

Abbriviati

Talianu

Nurmali

Abbriviati

a, al, allo (*) a, a lu (a' 'u), ô alla a la (a' 'a), â agli, ai, alle a li (a' 'i), ê
di, del, dello da, dal,dallo di, di lu (d' 'u) dû della, dalla di la (d' 'a), dâ degli, dei, delle dagli, dai, dalle di li (d' 'i) dî
in, nel, nello       (**)

nni (nn),

nni/nta lu

(nni 'u), nnô,  ntô

nella

nni la

nta la

(nni'a),nnâ

ntâ

negli, nei, nelle

nni li

nta li

(nni 'i), nnî

(nta 'i), ntê

con, col,collo

cu, cu lu

(c' 'u) cû

colla

cu la

(c' 'a) câ

cogli, coi, colle

cu li

(c' 'i) chî

per, per il/lo

pi, pi lu

(p' 'u) pû

per la

pi la

(p' 'a) pâ

per i/gli, per le

pì li

(p' 'i) pî

su, sul, sullo

supra lu

(supr' 'u)   supr'ô

colla

supra la

(supr' 'a) supr'â

sugli, sui, sulle

supra li

(supra 'i) supr'ê

tra, tra il/lo

ntra, ntra lu

(ntra 'u) ntrô

tra la

ntra la

(ntra 'a) ntrâ

tra gli, i, le

ntra li

(ntra 'i) ntrê

di un, uno

di unu

---

di una

di 'na

---

 

a un, uno

a unu

a 'nu

a una

a 'na

---

 

(*) 'A pripusizzioni "a" veni usata davanzi n cumplementu uggettu quannu chistu s'arrifirisci a na pirsuna (usu spagnolu): vasu a la mè zita, ma vasu la tò manu; ammuttu a mè figghiu, ma ammuttu 'u carrettu.

(**) 'A pripusizzioni semplici "in" è quasi sempri "prostetica"; voli diri ca si funni câ palora pirdennu 'a "i" arrispittannu 'a funetica: in chiesa > nchiesa, ma in Palermu > Mpalermu, in bagnu > mbagnu

 

Indici


 

Aggittivi.

 

L'aggittivu servi pi spicificari 'i carattistichi dî sustantivi. Ponnu essiri "difiniti" s'iddu spicificanu na carattiristica pricisa o "ndefiniti" s'iddu nun spicificanu nenti (n'omu qualunqui). Chiddi difiniti si classificanu secunnu 'i zoccu spicificanu. Avemu accussì ('i cchiù mpurtanti:

 

 

 L'aggittivu po aviri diversi gradi sprissivi e po essiri:

 

 

Aggittivi e prunomi dimustrativi

Maschili singulari

Fimminili singulari

Plurali

Talianu

Nurmali

Abbriviati

Talianu

Nurmali

Abbriviati

Talianu

Nurmali

Abbriviati

Questo chistu, chissu 'stu, ssu questa chista, chissa 'sta, ssa questi/e chisti, chissi 'sti, ssi

Quello

chiddu

ddu

quella

chidda

dda

quelli

chiddi

ddi

 

Nota: Comu aggittivu si po usari 'a furma nurmali o chidda abbriviata. Comu prunomi s'usa sulu 'a forma nurmali: cu è chistu? (prunomi); 'stu/ssu (chistu/chissu)) scimunitu (aggittivu).

'I prunomi sunno spissu accumpagnati 'i l'avverbi ccà, ddocu e ddà pi spicificari 'a vicinanza: chistu ccà, chistu ddocu, chiddu ddà.

 

Aggittivi e prunomi ndefiniti

 

Àvutru, àutru e âtru (atru). 'I primi du' furmi s'usanu comu aggittivi e comu prunomi, âtru (atru) s'usa sulu pi aggittivu.

 

Aggittivi e prunomi rilativi

 

Sunnu:

- lu/la/li quali o 'u/'a/'i quali;

- chi, ca e cui sunnu ndiclinabbili;

- chi (o cu') e cui sunnu puru ntirrugativi Cu' fu? Chi dici?

 

Indici


 

Prunomi.

 

Prunomi pirsunali

Singulari

Plurali

Pirsuna:

Prima

Secunna

Terza

Prima

Secunna

Terza

Suggettu

Ju

Tu

Iddu/a

Nui, Nua(v)utri

Vui, Vua(v)utri

Iddi

Spicificazzioni

Di mia

Di tia

D'iddu/a

Di nui, nua(v)utri

Di vui, vua(v)utri

D'iddi

Termini

A mia

A tia

A iddu/u

A nui, nua(v)utri

A vui, vua(v)utri

A iddi

Cumpl. uggettu

Mi

Ti

Lu/la, 'u/'a, cci

Nni

Vi

Li, 'i, cci

 

Nota: "Nui" s'usa picca o nenti. "Vui" s'usa comu furma 'i rispettu nnâ sicunna pirsuna singulari.

 

Prunomi pussissivi

Singulari

Plurali

Pirsuna:

Prima

Secunna

Terza

Prima

Secunna

Terza

Prima dâ palora

Mè, mè,me' (mei)

Tò, tò, to' (toi)

Sò, sò, so' (soi)

Nostru/a/i

Vostru/a/i

Sò, sò, so'

Doppu 'a palora

Miu, mia, mei

Tuo, tua, toi

Suo, sua, suoi/soi D'iddu/a/i

Nostru/a/i

Vostru/a/i

D'iddi

 

Indici


 

 Particeddi prunuminali.

 

'I particeddi prunuminali sunno atuni e ponnu essiri nclitichi (si mettinu staccati davanzi 'u verbu) o pruclitichi (si mettunu sempri attaccati doppo 'u verbu (sulu mpirativu, nfinitu, participio passatu e girundiu): mi lu dici (nclitichi), dicimillu o dimmillu (pruclitichi).

 

Nclitichi

 

Pruclitichi

Semplici

Cumposti

 

Semplici

Cumposti

me

mi (a mia)

me lo/la/li/le; me ne; mi ci

mi lu/la/li; mû/mâ/mî; mi nni; mi ci

 

-mi

-mi o -mmi

-(m)melo/a/i/e; -(m)micci; -(m)mene

-(m)millu/a/i; -(m)micci; -(m)minni

te

ti (a tia)

te lo/la/li/le; te ne; ti ci

ti lu/la/li; tû/tâ/tî; ti nni; ti ci

 

-ti

-ti o -tti

-(t)telo/a/i/e; -(t)tecci; -(t)tene

-(t)tillu/a/i; -(t)ticci; -(t)tinni

lo/la/li/le; gli

lu/la/li, ci

glielo/a/i/e; gliene; ce ne

ci lu/la/li; ciû/ciâ/cî; ci nni

 

-lo/la/li/le; -gli

-(l)lu/a/i; -cci

-glielo/a/i/e; -gliene; -cene 

-ccillu/a/i; -ccinni

ci

cci (a nuatri)

nni (a nuatri)

ce lo/la/li/le; ce ne

cci lu/la/li; cciû/cciâ/ccî; ci nni; nni nni

nni lu/la/li; nnû/nnâ/nnî; ci nni; nni nni

 

-ci

-cci

-nni

-(c)celo/a/i/e; -cene

-(c)cillu/a/i; -(c)cinni

-(n)nillu/a/i; -(n)ninni

vi

vi (a vuatri

ve lo/la/li/le; ve ne; vi ci

vi lu/la/li; vû/vâ/vî; vi nni; vi cci

 

-vi

-vi

-velo/l/i/e; --vene; -vicci

-villu/a/i; -vicci; -vinni

si

si (riflissivu)

se lo/la/li/le; ci si; se ne

si lu/la/li; sû/sâ/sî; si ci; si nni

 

-si (*)

-si (*)

-selo/a/i/e; -sene

-sillu/a/i; -sicci; -sinni

 

(*) 'A furma mpirsunali o riflissiva pruclitica si fa sempri cû nfinitu.

 

Indici


 

Altirazzioni di l'aggittivi e sustantivi.

 

L'altirazzioni ponnu essiri:

 

- diminutivi: -icchiu/a/i, -inu/a/i; lentu > lintulicchiu, pani > paninu;

- accriscitivi: -uni/a/i; mazzu > mazzuni

- spriggiativi: -azzu/a/i, -astru/a/i; cani > canazzu, figghiu > figghiastru

- vizziggiativi: -uzzu/a/i, -olu/a/i; cani > canuzzu, figghiu > figghiolu

 

Chisti sunnu sulu asempi. A sicunna dî zoni cci nni ponnu essiri avutri.

Indici


 

   Avverbi, cungiunzioni e sclamazzioni.  

 

 Avverbi:

 

 

 (¹) si po' scriviri puru nt'ôn.

 

Cungiunzzioni:

 

Chi, ca, puru, ancora, midemma, vidè, ma, pirchì/picchì, però/parò, sparti, puru, mancu...

 

Sclamazzioni:

 

Diu nni guarda!, Diu nni scanza!, macari Diu, mischinu (ju)!, caspita!, caspitina!, cazzica!, cabbasisi!...

 

Indici


 

 Verbi.

 

Ausiliari: 'U ausiliariu è sulu 'u verbu "aviri" e 'i tempi cumposti si fannu sulu cû chistu. 'U verbu "èssiri" s'usa sulu ntê pridicati numinali e 'i tempi cumposti si fannu cu "aviri".

 

Passatu prossimu: S'usa picca; ô sò postu s'usa 'u passatu rimotu.

 

Futuru:  S'usa veru picca; ô sò postu s'usa 'u prisenti: dumani vaju a Roma; si po' usari puru 'u futuru 'i nicissità (aviri+"a" + verbu ô 'nfinitu: dumani haju a jiri (gghiri) a Roma.

 

Cungiuntivo prisenti: È 'u stissu dû 'ndicativu prisenti.

 

Cundizziunali: S'usa sulu pi nicissatà littirari o pi parrari acculturatu.

 

 prima diclinazzioni appartennu 'i verbi ca finiscinu cu -àri, â sicunna chiddi ca finiscinu cu -ire longu (accentu ntâ tirzultima sillabba) e â terza chiddi ca finiscinu cu -ìre curtu (accentu ntâ pinultima sillabba).

 

'U verbu sirvili talianu "dovere" addiventa "aviri+a+nfinitu": "devo cogliere" > haju a cogghiri

 

Diversi verbi ('a sicunna diclinazzioni debbuli latina) appartennu â sicunna diclinazzioni e puru â terza (ma sulu a l'infinitu): mòriri e murìri, gòdiri e gudìri; s'acchiamanu "furmi 'nfantili" picchì l'usanu 'i picciriddi pâ prununzia cchiù "liscia", ma poi ntâ diclinazzioni sunnu nurmali .

 

Attinzioni: 'i verbi dâ prima diclinazzioni chi hannu una vucali debbuli ntô tema (radici) ca nta l'originali era forti 'a cancianu quanno pigghianu 'na disinenza atuna (purt-àri > pòrt-u). Pi verbi dâ sicunna diclinazzioni succeri 'u riversu: chiddi chi hannu 'na vucali forti 'a perdinu quannu pigghianu 'na disinenza accinntata (ripèt-iri > ripit-èmu).

 

'Sti diclinazzioni sunnu pigghiati di la "Grammatica siciliana" di Giuseppi Pitrè cu cocchi currizzioni e simplificazzioni picchì sunnu sulu chiddi dâ parrata palirmitana).

 

'I tempi cumposti nun sunnu signati picchì si fannu cû verbo aviri + participiu passatu ca, nta 'stu casu è assulutamenti ndiclinabbili.

 

Ausiliariu

Av-ìri

Verbu

Èss-iri

 

Rigulari

 

Nun rigulari

 

Purt-àri

Ripèt-iri

Fin-ìri

 

D-àri

Vìd-iri

J-ìri

Ndicativu  

Prisenti

Hàju, hè

Sùgnu

 

Pòrt-u Ripèt-u Fin-ìsciu

 

Dùgn-u Vìj-u Vàj-u

Hài

Si'

 

Pòrt-i Ripèt-i Fin-ìsci

 

Dùn-i Vìd-i Và-i

Hàvi, ha

È

 

Pòrt-a Ripèt-i Fin-ìsci

 

Dùn-a Vìd-i V-a

Avèmu

Sèmu

 

Purt-àmu Ripit-èmu Fin-èmu

 

D-àmu Vid-èmu J-èmu

Avìti

Sìti

 

Purt-àti Ripit-ìti Fin-ìti

 

D-àti Vid-ìti J-ìti

Hànnu

Su', sùnnu, sùnu

 

Pòrt-anu Ripèt-inu Fin-ìscinu

 

Dùn-anu Vìd-inu V-ànnu

Mpirfettu

Avìa, avèva

Èra

 

Purt-avu Ripit-ìa Fin-ìa

 

D-àva Vid-èva, -ìa J-àva

Avìvi, avèvi

Èri

 

Purt-avi Ripit-ìvi Fin-ìvi

 

D-àvi Vid-èvi J-àvi

Avìa, avèva

Èra

 

Purt-ava Ripit-ìa Fin-ìa

 

D-àva. Vid-èva, -ìa. J-àva

Avìamu, avèvamu

Èramu

 

Purt-àvamu Ripit-ìamu Fin-ìamu

 

D-àvamu Vid-èvamu, -ìamu J-àvamu

Avìavu, avìvu, avèvu

Èravu

 

Purt-àvavu Ripit-ìavu Fin-ìavu

 

D-àvavu, -àvuvu Vid-èvavu, -ìavu J-àvavu

Avìanu, avèvanu

Èranu

 

Purt-àvanu Ripit-ìanu Fin-ìanu

 

D-àvanu. Vid-èvanu, -ìanu. Ji-àvanu

Passatu rimotu

Àppi

Fui, fu'

 

Purt-àvi, -ài Ripit-ìvi Fin-ìvi

 

D-ètti V-ìtti J-ìvi

Avìsti

Fusti

 

Purt-àsti Ripit-ìsti Fin-ìsti

 

D-àsti Vid-ìsti J-ìsti

Àppi

Fu, fui

 

Purt-àu, -ò Ripit-ìu Fin-ìu

 

D-ètti V-ìtti J-ìu

Àppimu

Fômu

 

Purt-àmu Ripit-èmu Fin-èmu

 

D-èttimu V-ìttimu J-àmu, -èmu

Avìstivu

Fùstivu

 

Purt-àstivu Ripit-ìstivu Fin-ìstivu

 

D-àstivu Vid-ìstivu J-ìstivu

Àppiru

Fôru

 

Purt-àru Ripit-èru Fin-èru

 

D-èttiru/inu V-ittìru/ìnu J-èru

Futuru (nun s'usa cchiù o veru picca)

Avirrò, avirò, aviròggiu

Sarrò, saròggiu

 

Purt-arrò

 Ripit-irrò

Fin-irrò

 

D-arrò, -arò Vid-irrò, -irò J-irrò

Avirrài, avirài

Sarrài, sarài

 

Purt-arrài

Ripit-irrài

Fin-irrài

 

D-arrài, -àrai Vid-irrài, -irài J-irrài

Avirrà, avirà

Sarrà, sarà

 

Purt-arrà

Ripit-irrà

Fin-irrà

 

D-arrà, -arà Vid-irrà, -irà J-irrà

Avirrèmu, avirèmu

Sarrèmu, sarèmu

 

Purt-arrèmu

Ripit-irrèmu

Fin-ìrremu

 

D-arrèmu, -arèmu Vid-irrèmu, -irèmu J-irèmu

Avirrìti, avirìti

Sarrìti, sarìti

 

Purt-arrìti

Ripit-irrìti

Fin-irrìti

 

D-arrìti, -arìti Vid-irrìti, -rìti J-irìti

Avirrànnu, avirànnu

Sarrànnu, sarànnu

 

Purt-arrànnu

Ripit-irrànnu

Fin-irrànnu

 

D-arrànnu, -arànnu Vid-irrànnu, -irànnu J-irrànnu, -irànnu

Cungiuntivu

Prisenti

Hàju

Sìa

 

 

 

Comu lu ndicativu prisenti

 

 

 

 Comu lu ndicativu prisenti

Hài

Si', fùssi

Hàja, hàvi

Sìa

Ajàmu, avèmu

Siàmu

Ajàti, avìti

Siàti

Àjanu, hànnu

Siànu

Mpirfettu

Avìssi

Fùssi

 

Purt-àssi Ripit-ìssi Fin-ìssi

 

D-àssi Vid-ìssi J-ìssi

Avìssi

Fùssi

 

Purt-àssi Ripit-ìssi Fin-ìssi

 

D-àssi Vid-ìssi J-ìssi

Avìssi

Fùssi

 

Purt-àssi Ripit-ìssi Fin-ìssi

 

D-àssi Vid-ìssi J-ìssi

Avìssimu

Fùssimu

 

Purt-àssimu Ripit-ìssimu Fin-ìssimu

 

D-àssimu Vid-ìssimu J-ìssimu

Avìssivu

Fùssivu

 

Purt-àssivu Ripit-ìssivu Fin-ìssivu

 

D-àssivu Vid-ìssivu J-ìssivu

Avìssiru, -nu

Fùssiru, -nu

 

Purt-àssiru -èssinu Ripit-ìssiru -ìssinu Fin-ìssiru, -ìssinu

 

D-àssiru, -àssinu Vid-ìssiru, -ìssinu J-ìssiru, -ìssinu

Cundizziunali

Prisenti (nun s'usa cchiù o veru picca)

Avirrìa, avirrìssi

Sarrìa, sarrìssi, fòra

 

Purt-irìa Ripit-irìa Fin-irìa

 

D-arrìa Vid-irrìa J-irrìa

Avirrìssi

Sarrìssi, fòri

 

Purt-irìssi Ripit-irìssi Fin-irìssi

 

D-arrìssi Vid-irrìssi J-irrìssi

Avirrìssi

Sarrìa, sarrìssi, fòra

 

Purt-irìa Ripit-irìa. Fin-irìa

 

D-arrìa Vid-irrìa J-irrìa

Avirrìamo, avirrìssimu

Sarrìamu, fòramu

 

Purt-irìamu Ripit-irìamu Fin-irìamu

 

D-arrìamu Vid-irrìamu J-irrìamu

Avirrìavu, avirrìssivu

Sarrìavu, fôravu

 

Purt-irìavu Ripit-irìavu Fin-irìavu

 

D-arrìavu, -arrìssivu Vid-irrìavu, -irrìssivu J-irrìavu

Avirrìanu, avirrìssivu, -nu

Sarrìanu, sarrissìsuru, -nu, fôranu

 

Purt-irìanu Ripit-irìanu Fin-irìanu.

 

D-arrìanu, -arrìssiru, -arrìssinu Vid-irrìanu, -irrìssiru, -irrìssinu J-irrìanu

Mpirativu

Hai tu

Sì, fussi

 

Port-a

Ripeti

Fin-isci

 

Dun-a

Vid-i

V-a'

Havi iddu

Sia

 

Port-a

Ripeti

Fin-isci

 

Dun-a

Vid-i

Vaj-a

Avemu nui

Siamu

 

Purt-amu

Ripit-emu

Fin-emu

 

D-ami

Vid-emu

J-amu

Aviti vui

Siati

 

Purt-ati

Ripit-iti

Fin-iti

 

D-ati

Vid-iti

J-iti

Hannu iddi

Sianu

 

Pòrt-anu

Ripèt-inu

Fin-iscinu

 

Dùn-anu

Vìd-inu

V-annu

Nfinitu

Avìri

Èssiri

 

Purt-àri Ripèt-iri Fin-ìri.

 

 D-àri

Vìd-iri

J-ìri

Participiu

Prisenti

Avènti

Essènti

 

Purt-ànti

Ripit-ènti

Fin-ènti.

 

D-ànti

Vid-ènti

J-ènti

Passatu

Avùtu

Stàtu

 

Purt-àtu

Ripit-ùtu

Fin-ùtu.

 

D-àtu

V-ìstu

Ji-ùtu

 Girundiu

Avènnu

Essènnu, 'ssènnu, 'sènnu

 

Purt-ànnu Ripit-ènnu

Fin-ènnu. 

 

D-ànnu

Vid-ènnu

Ji-ènnu

 

Indici

 

Pruggettu 'i nu curritturi urtugraficu pâ lingua siciliana.

 


 

'Stu pruggettu nasci pi circari 'i "standardizzari" 'a lingua siciliana sutta l'aspettu urtugraficu e grammaticali, picchì sutta l'aspettu semanticu 'a situazzioni è troppu ngravugghiata.

'U curritturi, quannu 'u finisciu, havi a funziunari sutta "Open Office" virsioni minima 1.1.0

 

'U curritturi havi comu dizziunariu 'i basi:

  1. palori sulu siciliani (es. ammatula);
  2. palori chi hannu 'a stissa dirivazzioni di palori taliani (es. amicu);
  3. palori taliani sicilianizzati (es. mutucicletta).

 

Tutti 'i palori ca cci sunnu nta 'stu dizziunariu 'i basi hannu un "codici" pi sapiri comu hann'a essiri cuniugati/diclinati). 'I reguli 'i truvati ddocu: cudifica.pdf. Liggitivilli e dicitimi si cci sunnu erruri.

 

Accamadora 'i punta 1 e 2 sunno fermi 'a la cunsunanti "q" e 'u puntu 3 s'havi a "pulizziari".

 

'Ssennu ca 'i dati cci sunnu fici puru un vucabbulario nterattivo ca si pò arrichiamari mentri si scrivi.

 

Indici