per Don Domenico

...e tutti gli altri

'NTEMPE DELL'ELEZZIONE AMMINISTRATIVE

Cittadine,compagne,care amice!
D' chisti jurne atre n' nze dice:
Vute Francische,revute Giuvanne.
Chi t'avvecine,chi te raddummanne.

Case p' case revanne girènne,
cumme i muscune vanne musquelènne,
atre n' nzinte: vè' ècche cumpà
ca i' sètte giugne tu adà vutà.

Mézze le vije,sopre i balcone
cantane j'alle,cante i capone.
Spirane soltante ca i comuniste
d'accordene vutene la terza liste.

Sparle,scarrozze nzo' rassegnà,
ma i' sette giugne s'ada calmà.
I comuniste sénza più pudore
scrìvene léttre pùre alle signore.

Ce vo' soltante quélla faccia toste,
ma questa vote so' proprje batoste.
Vanne parlènne che tutte l'impégne,
sénza vergogne,sénza ritégne.

Pérò i' sette giugne sta p'arrivà,
tutte le sanne quélle ch'adanna fà.
'Méce d' dice remanéme zitte
ca la ggènte é bone a Sambeneditte,

Sennò ci' adéssa pijjà a zambate
p' quélle che seme recumpinate
i pàrlene ancore sfacciatamente,
cridene ancore de 'mbrujjà la ggènte.

Pérò compagne v'éta già pentì
i' sette giugne ècche sta vvenì.
V' recurdéte fu cinqu'anne arréte
quande la ggènte a nu' nciulétte crete.

Ce l' dicèmme nu': fate atténzione
é cosa serie l'amministrazione,
imméce succedette la desgrazje:
Sambeneditte fu 'ne vére strazje.

Ma 'n'atra vote mò nz'atà sbajjà,
a i' sette giugne bbone éma vutà.
Ve recurdéte l'imposta famijje!?
La ggènte fu trattate a brusche i strijje.

I pile ci'alliscirne sénza spute,
pérò 'po succedette i' tarramute.
La minoranze sénza remessione
féc'i' confronta d' la tassazione.

Allore cumenzirne a liticà
i j' Cummune stéve p' cascà.
'Na bbona trettecate ce la dirne,
pérò che le puntèlle 'i reggirne.

Facirne marce indiétre che le tasse
'mbrujjèrne tuttaquante la matasse.
La gente reclamétte a più non posse,
n' nzacce cumma nce rumbirne l'osse.

Ma mò i' sette giugne l'éma fa',
ognune vote cumma vo' vutà,
pero n'adà vutà p' 'sti signore
che mèntre fanne j'amministratore

fanne e disfanne cumma pare i piace
i de tassarse lore c' despiace.
P' lore una sole fu la mire
nz'aumentirne manche d' 'na lire.

C' s'ha da métte bona volontà
i' sette giugne tutte a da' cagna,
però aumentarne a tuttequante
ai contadine i pure ai bracciante.

Ai barbiére i pure a i sartore,
ai commerciante i ai consumatore,
ai 'mbiégate i ai ciavattine,
persine aumentarne ai scupine.

Sole chi quéste cose n' ll' sa
i' sette giugne jésseta vutà.
Pérò n'aumentirne ai cumpare.
Facirne proprje quèlle che ce pare

i nz' pò dice ca n' nné le vére,
l' punne dice tutte i conzigliére
che la cartèlla lore delle tasse
la cunfrentèmme i éve la più basse.

Embè! Cumme la mitte paisà?
I' sette giugne tu ncià da' vuta.
La véle cumenzétte a fa' le grujje
che tuttequante quiste rattattujje.

Chi jéve a Salvatore,chi a Tatone
chi a Cazzirre,u a Antonie Capone,
chi jéve a reclama a Blancodine,
chi jéve a reclama a Angeline.

So' cose che v' l' éta recurdà,
a i' sette giugne l'éta repenzà.
P' quélle scale fu 'n viavaje,
d'àllore se mittirne a mmézze i guaje.

Fu 'na ventate pégge d' scerocche,
tante che Liberale i Santirocche
irna sudà le cénte i più cammisce
p' recusci' 'na botte quélle strisce.

'Ste cose s'hanna sèmpre recurdà,
nisciune ai sette s' l'adà, scurdà,
che Paga grosse d' i' matarazze
cusirne notte i jurne cumme i pazze.

Cerchirne inzomme a rabbattà a la méjje,
ma cu putirne fa' i puveréjje.
Adduprirne i schjaffe i la carézze,
però nce la facirne a métte pèzze.

I v' vuléte ancore presentà,
tutte 'si stracce chi vi pò accuncià.
Tant'atre cose so' succésse apprésse.
I ècche,nè cumpà,nisciune é fésse!

Se une nno parlà pe tira' 'nnanze,
ma nzanna crete ch'é p' l'ignoranze.
Ippure so' passate 'sti cinqu'anne!
le cose che nze fanne n' nz' sanne.

I ma 'nciatéme ancore fa 'mbrujjà,
chi sa le cose l'ada predecà.
Nisciune parle ancore a 'sta campagne
tra cbbièffe,sindeche i compagne.

Cu succedette du' tre anne arréte!
Perché v' stéte zitte i n' parléte?
Perché facete ' ncorpe quatta quatte,
scappe i' sorge ca mò vé' la jatte.

Perché i' sètte giugne st'arrivà,
le cose vu' l'uléte annascunnà,
so' cose grosse,cose vergognose,
so' cose grosse troppe scandalose,

so cose che nz' punne dice 'n piazze
sennò la gènte dope v' strapazze.
Parléte chiare i tunne a tuttequante,
u forse la paure fa novante?

N'zapéte più cu pesce éta pijjà,
ma i' sètte giugne vu' l'éta pagà.
Cu céntre i'cibbièffe ch'i' cumune!
I ècche me s'abbotte i' cavezune!

Perché le cose a vu' n' vanne bone
mittéte 'n croce la popolazione?
Almine diciassèste cu é succésse!
Ciuléte seguità a pijjà p' fésse?

I l'acque seguitéte a 'ntruvelà
p' seguità la ggènte a rembrujjà.
Se pò sfilà la croce ammane a mmane,
v' séte misse mocche a porche i cane.

Più vu' n' séte fatte che TACCHETTE!
Vuléte ancore che v' danne rètte?
Sambeneditte é deventate stracce,
i n' tenete ancore i' nase 'mbacce!

I ulassèste ancore cummannà
p' seguità a rompe i a sfascià?
La gènte nz' ne scorde té' memorje.
Ve recurdéte quélla vecchia storje?

V' recurdéte tutte i malumore
p' quélla storje d' i contatore?
Etta caccià 'na somma consistente
pe bévese quell'acqua puzzolente.

Ve stéte pure ancore a presentà
cerchènne ancore a farve revutà.
Tinne la faccia toste i comuniste
e in quésto case pure i socialiste.

J' n' la so' viste ma' a nisciune,
dope ch'hanne sfasciate 'n cumune,
dope mannate tutte alla derive.
Che le parole n' nz' pò descrive!

N' nzanne più ch'ulissene sfascià,
s'azzardene ancore pure a criticà.
Dope ch'hanne fatte 'n tarramute
n'hanne cercate maje 'n contributo.

Anze me le recorde proprje bbone
mannirne vije diece i più miglione.
Pe farce 'n'antiquarie ci stanzirne
i lore tutt' arréte remannirne.

Ma inzomme é giuste!Cumma sada fà?
Ancore a cchiste s'éssa revutà?
N' nze ne jéve nénte,nénta spése
i se livéve i schifo a 'n paése.

Soltante p' n' fa' 'n proggéttine
nza raccunciate più Santa Sabine.
Diéce migliune,mica 'na sciocchézze!
Pare che l'hanne fatte pe desprézze.

Eve 'na cose p' l'antichità
i' ségne de l'antica civiltà.
I'ultimi témpe,a parte quéste cose,
so' state brave méjje d' 'na spose...

A leticà c' s'hanne recrejate
ci hanne mancate sole le mazzate:
i comuniste contro i socialiste,
i socialiste contro i comuniste.

I dajje tuttequante a puntellà,
ma ormaje stéve tutte p' crullà.
I' Sindeche a i' spécchje s'arragnéve
i mèntre s'arragnéve sciuviléve.

Ecche ch'i palitte Liberale
cerchéve la puntèlle ai manuale,
però Tarqunje che la callarèlle
nzapétte addò pijjà quacche puntèlle.

Romele cumenzétte a reclaraà
i tra de lore dajje a litigà.
Ce fu 'n parapijje generale,
Romele ch'accuséve i manuale.

I' sindeche accuséve Blancodine,
Cacchjone arrive 'nzieme c' Angeline
i tra maltrattaménte a più non posse
caschirne tutte déntre a quélla fosse.

I' Sindeche 'i facirne podéstà,
la gente cumenzétte a reclaraà:
ma inzomme quést'é 'na carnevalate!
Se v'éta accite jéte a nn'atre late!

Ve pare giuste? E' 'na cose onéste?
Inzomme s' dicirne corno i peste.
Chi c' dicéve jétevene a Forche,
chi reclaméve p'i' paése sporche,

chi stéve solamente a curiusà
p' regolarse quélle ch'éva fa',
chi c' dicéve: m' si' dinunciate
p' quélla cose che so' raccuntate

Chi c' dicéve,nu' l'avame ditte
Che arruvinavate Sambeneditte.
Inzomme succedette 'n macejje,
p' poche n' parlirne ch'i' curtéjje.

A quéste cose c' s'adà penzà
i' sètte giugne se revà a vutà.
Fu quéste l'assémblèa proletarje.
d'allore 'po arrivette i' commissarie.

Che tante d' décréte préféttizje
i élloche n' nc' stéve l'amecizje,
dicétte:care amice,me despiace,
siccome nzéte state più capace

d'amministrà i' cumune in dignità,
adèsse vu' v' n' putéte andà.
La code tra le cosse se mittirne
i tuttequante 'nziéme se ne jrne.

Se se ne jrne fu p' colpa lore
che reducirne tutte alla malore.
Ormaje jéve tutte 'nnanze a sténde
la giunte s' facéve ch'i supplènde.

Ippo! N' v' la déma recurdà,
so' cose succedute giorni fa.
Pe nu' la cose proprje più normale
fu quande i' Consiglie Comunale

Pe du',tré,quattre vote convocate
fu sénza remessione disértate.
I' Sindeche devendétte sindacucce
i remanétte cumma a don balcucce.

La miniranze cu putéve fa'
s'adétta ugualmènte retirà.
Le séte viste quélle ché succésse?
I n' nc'é state manche 'ne procésse.

Sennò tutte 'n galere a une a une
p' quélle ch'é succésse a i' cumune.
Pérò in Russie u in Cecoslovacchje
care paghivene quiste patatracche.

Ma la democrazzìe quéste fa
i' sètte giugne i fa cundannà...
Cittadine,compagne,care amice!
E' inutele che j' ve le redice.

Vutéte tutte unite i più compatte
contre 'sti fatte,contre 'sti misfatte.
Vutéte tutte contre i comuniste
i n' vutéte maje la tèrza liste.

I' sétte giugne jéma sbarajjà,
sole ch'i vote jéma cundannà.
Cittadine,compagne,care anice
i vote n' nze danne ai némice.

I vote n' nz' danne a chisti mmostre
ch'hanne redotte i' paése nostre
cumme 'i vedéte,miche e 'n mistére!
che fa vergogne a nu' i ai foréstiére.

I' sètte giugne éma j' a vutà
i jalle i' nove n' nn'adà cantà,
P' la Reggione i p' ll' Provinciale
i spécialmènte p' ll' Comunale

vutéte chiare i tunne,nude i crude
soltante i solamente 'ncoppe i scude.
Sole accuscì facéme j' ntérèsse
de tutte Italie i spéce d' nu' stésse.

Dicétele alla gènte,ai parénte
sole accuscì putéme sta' cunténte.
Combatte,unite pe la libértà
i' sètte giugne émeta vutà.

 

inizio -libri editi -parlato pulito - sposi -politica- amici - altre rime -immagini -giochi- nomi - prosa - novità
© 2004 by Duilio De Vincentis- tutti i diritti delle immagini usate sono dei rispettivi titolari s.l.

 

Webdesigner:weball - curato e messo in rete da