Contando le dita
Piriddru piriddru pirainu vene papà e ti porta nu zainu, t’u porta chjinu chjinu carricatu i stellini.
Nta sta fontaneja ndavi na papareja, chistu a acchjiappa, chistu a ammazza, chistu a spinna, chistu a cucina e chistu s’a mangia.
Chistu voli pani, chistu non cci n'ani, chistu iamu arrobbamu, chistu veni u patruni e ni cce 'mpica, piriviriddru dunamillu nu pezzarieddru, piriviriddru dunamillu ppe dr'arma.
Per fare la conta
Pizzi, pizzi tangula a ru chianu de Sant'Angula e Sant'Angula Catarina a ru chianu e l'abatina c'è na gajineia zoppa, quantu pieri porta ne porta vintidua zoppicchia quantu pue.
Una, na cucchia, tri fravette scigula betta e sticchiarola cuntale buoni ca durici sunu.
Una, na cucchia, tri fravette scigula betta e sticchiarola cuntale buoni ca durici sunu.
Unu e li dua e li trincicannella, faustu bellu e sinchiti bo' eunta, cunta a campanella cuntali buoni ca sirici su.
Paletta paletta cummari tiegnu na figlia chi sa jocare, sa jocare a ru trentaquattru una, dua, tria e quattru.
Sette, quattordici, vintunu, vintottu sapatu sira e dominica notte.
Pingula, pingula mia martina cavalier de la regina, la regina è iuta a ra Spagna a cumprare quattru castagne, e castagne e castagnole levala coppa a bonsignore, bonsignore avìa ri cani muzzicava ri cristiani, muzzicava le donne belle esci tu donna Sabella e Sabella e Sabelletta esci tu che sei grandetta.
Per i bambini
Voca voca sia, ninna iamu a ra Mantia, e chi cce iamu a fare, iamu pigliamu i piscicani, piscicani 'u ne volimu, ca n'avimu na sporta china, i buoni ne mangiamu e ri piei e damu a ri cani.
Voca, voca vocannu, u re è iutu a ra Spagna, a Spagna e ra spagnola, ninna mia va a ra scola, e ra scola e ra sculicchia, e ru monacu s'assulicchia, s'assulicchia e ra Mantìa, nu piezzu e casu a ninna mia.
Oie è Santu Ianni u picciriddru cummanna a ru ranne, dumane è Santu Riddru u ranne cummanna a ru picciriddru.
Bona venuta 'ntintarusuonu piglia na seggia e mintete 'ntuornu, ca finisciu ssa 'ncunocchiata e pue ne facimu na bella abbrazzata.
Tessi, tessi mari, maressi piglia li pisci e portali a mie, le mintimu ntra nu saccu le facimu tabaccu, tabaccu, le mintimu 'ntra na tina cce facimu gelatina.
Lu suonnu bella mia era venutu, trova re porte chiuse e si nne iutu; lu suonnu è fattu ppe ri picciriddri vienu ri grandi ca lu vuoru iddri.
Per la luna
Luna, luna nova 'un t'haiu vistu ancora, e mo' chi t'haiu vistu salutame a Gesù Cristu.
Luna luneddra fammilla na pitticeddra, fammilla ccu vogliu e vinu e ra portamu a Gesù Bambinu, Gesù Bambinu è iutu a ra chiesa a sonare lecampane, le campane su sonate e Maria la 'Ddolorata.
Per lo spaccalegna
Serra serra mastru Cicciu, ca la serra va diritta.
Serra serra mastru 'Ntuoni, ca la serra nu' va bona.
Serra serra mastru Ricu ca te serranu u viddricu, u viddricu t'è carutu mastru Ricu te via vuddrutu.
Sugli animali
Esce esce corna, ca mammata te 'ncorna, te porta a ru mulinu e te fa trovà farina, e te porta a ra muntagna e te fa mangià e castagne.
Te pigliu, te fazzu a cunigliu, te puertu a ra staddra e te fazzu a cavaddru.
Ciavvula, ciavvula cannaruta, t'ha mangiatu lu piru vuddrutu, e a mie'un mi n'ha runatu te vo' venire na cozzulata.
Per le belle ragazze
Madonna settecientu se chiamava e settecientu 'nnamurati avia, arrivatu u mumentu e se spusare de tutti i settecientu nessunu la volìa.
Per i ballerini
Balla, balla peruzzu miu ca lu largu e tuttu tuu, ccu lu largu chi cce resta cce chiantamu u vasilicoe, u vasilicoe chi tantu addura e Lucia è 'na gran signura.
Per gli ecologisti
Zu Giuliu s'è iettatu 'n campagna, ppe scuppetta nu palu de vigna, ppe curtieddru na reglia de canna e zu Giuliu s'è iettatu 'n campagna.
Al rovescio
Nu iurnu, na duminica, na festa me pigliài la favvuce e iiu a simminare, passài ppe 'ntra na furesta, trovài na cerza china de cerasa, me grirài lu patrune de la pira e tu chi nne fai sse cerasa amare, me minài na penetrata a nu ghinuocchiu, ca m'escia lu sangu de li cozzietti, curriti gente ccu pezze e spillazzi ca lu sangu n'è 'sciutu de li vrazzi.
Al contrario
Sacciu na canzuneddra a ra diversa, a ra diversa la vuogliu cuntare, me azu na duminica a ri 'mpressa, me pigliu la favvuce e vaiu a siminare, truovu na cerza carrica de pira iu pigliu e mi nne fazzu tri vaiane, affaccia ru patrune e ra finestra, oi latru chi arruobbi sse cerase amare.
Per prevenire i fulmini
Tuoni e lampi iati arrassu chissa è ra casa e Santu Sassu; Santu Sassu e Santu Simune è ra casa e nostru Signure.
Per i vecchietti
Quannu chiove ed esce ru sule, tutti i viecchi fannu l'amuri e se videnu a ru specchiu, fuocu miu ca signu vecchiu.
Fati a carità a nu poveru vecchijareiu, i n’occhjiu viju bonu, i n’antru megghjiu i vu, i na manu cinqu jidita i n’antra tri e du. ( )
Per chi non vuole far niente
Lu luni luniai, lu marti nun finài, lu miercuri perdii la cunocchia, lu iovi la ji girannu, lu vennari la trovài tutta storta, lu sapatu la ji dirizzannu, la duminica era festa e le carì la capu ccu tutta la testa.
Scacciapensieri
E ru sie e ru sette e ru trapanu 'mbarretta, e ru trapanu e ru trapanu e ru pizzu de la papara, e ru pizzu e ru pizzu e ru core do marvizzu, e ru core e ru core e ri vruocculi ccu dr'ova, e ri vruocculi e rivruocculi e 'na spina fatta a zuocculi, e 'na spina e 'na spina e 'nafeddra e lattucina, e 'na feddra e 'na feddra e 'na coscia de viteddra, e na coscia e 'na coscia e 'na vacca prena grossa, e 'na vacca e'na vacca e 'nu cuoppu de tabaccu, e 'nu cueppu e 'nu cueppu e 'nu ficatu de puorcu, e 'nu ficatu e 'nu ficatu e 'nu gaddru fatto a zichiti, e 'nu gaddru e 'nu gaddru e nu monacu 'ncavaddru, e 'nu monacu e 'nu monacu e 'na petrata ntra lu stomacu.
Nostalgica
Finì ru tiempu miu, finì la fuddra, finì ru tiempu ca te jiu d'appriessu, tu davi na pedata ed iu nu passu.
Ti ricordi quandu eramu zziti, ndi mangiavamo i graniti, e mo chi simu maritati pani duru e vastunijati. ( )
Per Gesù
Gesù Cristu picciriddru ccu ra vesta trucchineddra, i capiddri vrunnuliddri tutti quanti aneddra aneddra, e calati vergineddre e cogliti ssi iuriddri, e mintimu ntru caniestru e ri portamu a Gesù Cristu, Gesù Cristu n'ha prumisu ca ne porta 'n paravisu, 'n paravisu cce su rose e iuri portanicce tu Signure.
Per gli apatici
Arvulu chi te chiami salicune quannu mai a ru munnu ha fattu bene, tecuonzi a na rasa de vaddrune nè frutti puorti, nè friscu mantieni.
Meteorologiche
A Sidernu cuculijava,iettava cucuia quantu na caia, ammazzava gaji,gajina e puieja. ( )