POESIE IN DIALETTO FOSSATESE

indietro

I brani che saranno pubblicati sono opera di un poeta dilettante figlio di Fossato, lo stesso che ha scritto il Dizionario Fossatese: Ninì Pellicanò

ASSOCIAZIONE CULTURALE "CALABRIA CANTA"

IV^ EDIZIONE DI POESIA IN DIALETTO CALABRESE

I^ CLASSIFICATA TROFEO "MIMMO MARTINO"

NA SIRATA I LUNA ( O ME' PAISI )

Nti na sirata i luna primalora

tutt'un silenziu; nissunu zirriava.

Pu tantu caddu, era ssittatu fora,

sulu na' lantirnedda filiava

I stiddi si cuntavinu a mmiliuni,

mpizzati ddà: parivini buttuni.

U venti vers'o celu si ndi jva

e mancu na pagghiuzza si muviva.

Nc'era cu'a Ddìu ringraziava

pu pani ricivutu sta jurnata,

mentri cu tutt'u cori nci spirava

paci stanotti e saluti in mattinata.

Di chiuppa, di canniti, di rangiari,

di cavuli chi sunnu cavulimi

di fogghi mpassuluti i patatari

nenti si movi. Parinu pitturi.

L'acqua i mbivirari u sulu scrusciu,

pari nu mindu nfatatu e ssenza vita,

pari na paci doppu u scatafasciu

pari na puma rrussa ..... ngiallinita.

Ma non è morti! Non si firmau a vita!

I pecuri intr'o vecchiu tavulatu,

i vacchi sutt'all'arburi o i pinnati,

pigghinu hjatu ndo rimasticatu,

guardinu all'addu, parinu ncantati.

Dorminu l'animali di stu mundu

ma cu non dormi cerca mi capisci:

pirchì' u celu è ssempri senza fundu?

pirchì u mari è ssempri chinu i pisci?

Na nigghiata nci passa lentamenti

davant'a luna. E ppari chi ss'ascura,

ma torna chiaru mmidiatamenti

mari, muntagni e tutta la natura.

A scala d'oru nsina o celu nchiana,

i stiddi chi ddiventinu brillanti.

A luna a ppocu a ppocu s'alluntana.

Guardu pi mmi vidu l'angiuleddi

cu stu silenziu, cu stu chiar'i luna

fazzu finta chi ccantu canzuneddi,

mentri mi cut' i stiddi a un'a una.

Nc'esti na mamma fora du bbarcuni,

guarda ndo celu a stidda cchiù lucenti,

pensa e figghi so' chi ssu luntani

cu tutt'u cori prega ndo stramenti.

A nnenti diri vers'a menzanotti,

nu riddu sutt'a 'mpedi i bbrundulidda,

di tuttu stu silenziu si ndi futti,

cantandu va' an cerca da so' ridda.

I tandu accà passaru cinquant'anni,

i stiddi sunnu sempri ddà mpizzati.

Non ndavi cchiù pinnati nè capanni,

i "saluttini" su tutt' a vitriati.

Non ndavi mancu fimmini cu tuppu

i signurini sunnu 'mpumatati

e l'anziani su quasi tutt' a luttu,

e mancu figghiolazzi strati strati.

Nc'esti cu dici chi cangiau u mundu.

Non è vveru! A luna è sempri tunda,

u mari è cchinu i pisci, u celu è fundu,

e ll'arburi fannu sempri a stessa frunda,

Ciuttostu chi cangiau l'umanità,

superbia, machini e nenti carità.

Comu cangiau i cinquant'anni accà?

I frati si pigghiavinu a cazzotti,

armenu si tuccavinu chi mani

ora, capaci, pigghiunu u ddubbotti

quantu mi si teninu luntani.

Tandu, è veru, si sudava u pani,

i monacheddi erinu sapuriti,

bbastava na friuta i mulingiani.

Ora, gni jiornu, maccarruni i zzita.

Passinu l'anni! Eu sugnu anncor'accà

mi mi rricordu.... nu mundu di bontà.

 

 

Cu barbarott’o pettu

( 18.07.97 )

Cu bbarbarott’o pettu nci su ttanti :

cu si virgogna mi ti gguarda ‘nfacci ;

cu spera mi s’ammuccia i so’ Katrichi .

Na fimmina si gguarda u’ suttapanza;

cu du cuvernu orma’ pirdiu a spiranza;

cu vai mi nci cerca nu favuri ;

cu torn’arretu chi pirdiu a so’ facci ;

cu gguard’appena undi menti i pedi ;

U rriccu, u bbenistanti, lu cafuni

ogni ttantu si votinu p’arredi.

Cu bbarbarott’o pettu u zzi Natali

ca bbirritta calata supr’a ll’occhi

a’ ncoddu porta ‘mmazzu di pidali

muggheri e figghi so’ ndannu i pidocchi.

Cu bbarbarott’o pettu Fulumena

si nnaca tutta mentri chi camina

a ccu non vidi nci mmustra la suttana

facendu a’ ffinta ch’esti signurina.

Cu bbarbarott’o pettu mastru Petru

Camina tutti i jorn’a mmenz’a ggenti

Vu ‘mmagginati ch’esti bbasciapedi,

ch’esti ggintili, c’a Ddiu esti cridenti

cull’occhiu sguerciu, ambeci, gguarda arredi.

St’attentu non mmi vidi i carbineri.

Cu bbarbarott’o pettu donna Tita

pi nnon ndari nd’all’occhiu a mala ggenti

pur’idda faci a ffinta ch’è cridenti

ma cerca mi s’ammuccia sgannamenti.

Gguarda ccu nc’è?! Ové ? pur’idda !

testa calata e bbarbarott’o pettu.

Ndo’ so’ riuni dinnu ch’è na stidda !

L’urtimu da culonna sugnu eu

cu bbarbarott’o pettu e pinsirusu

forsi non su cridenti e gginirusu

m’armenu nda jurnata : U pens’ a Ddiu

Pirchì l’urtim’i tutti sugnu eu ?

cu bbarbarott’o pettu e u passu moddu ?

no fazzu pi ppariri trusuleu

.è..cchi, mannaja, ndaiu u ..torcicoddu


FRISCANSANA ( 04.08.1998 )

Na bboriedda i ventu a tterrazzana,

a rribb’e mari, quandu nchiana a luna.

Senza pinseri e ccu sta friscanzana

m’asperdu s’aju serbi o si patruni.

M’asperdu di hjumari e ddi jadduni

di cazzi rrutti, di fossi nto stratuni ,

di tassi e ddi tutti i Napuliuni

chi cumandinu a nnu, poviri minchiuni.

Eh! Sperditi puru di ggelati e mmuluni,

dassa da parti frittuli e ccurcuci.

Varda stu mari, sperditi da fami.

U zzuccuru ndo sangu est’a to’ cruci

Rrispira forti cu ttutt’i ddu primuni.

Stu venticciolu menti tutti a’n paci.

Stramenti passa: stu sul’a lliuni,

A rrifriscata cuntamu i mbrugghiuni,

si tinimu cuntu di spiuni.....

Ma dassa stari....

Rrifrischiti i cugghiuni !

Dassa....: gnunu mi faci u so’ misteri

e ccuntu mi nci duna...all’eletturi.


SCIROCCU ( 12.08.98 )

Eh!...cala nu sciroccu a quagghjiatina

ccuppa muntagni e rriva a la marina

l’acqua salata ndi curri arret’a schina,

a testa ggira chi ppari na firrina.

Vogghiu pruvari na ffett’e muluni,

forsi chi mmi poti stauddari,

sta siti d’acqua, sta vogghia i cosi bboni

e cchista testa mia ...poti pusari.

Mah! È sciroccu e cchi ssi poti fari?

Mancu stu fogghiu si poti jnchiri,

cu stu bbagghiatu mmanchinìi palori.

Ma nc’è carcunu chi sapi nsitari,

tagghia e ncolla pi vintiquattr’uri.

Mah! L’umitu nci caccia lu sapuri.

cu stu bbagghiatu mmanchinu’

Mi ti nd’accorgi doppu i sissant’anni

c’ambatuala priasti i Santi e Ddiu ,

- ora chi ssi po' ddiri senz’a ‘ nganni -

chi scuru chi ssi fici ndi sta via,

mancu na stidda nda stu celu niru,

mancu nu poch’i luna mbacilia.

Stutati sunnu tutti i lampiuni,

nci mmanca l’acqua a tutti i cituleni,

nci mmanc’o micciu nde lumeri a ogghiu.

non ndavi mancu cira pi candili !

o scuru non nsi poti cchiù ciangiri !

Si nd’ha furtuna mi vidi n’atru jornu .

S’u Patri ti dassa ndi sta terra,

forsi chi nnon campasti sul’a ndernu,

circandu paci e furiandu a gguerra !

Sulu chisti ti rresta pi cunsolu !

quandu Ddà ti trovi sulu....sulu !


DRUSIANA e SBRANDURINA

( 05.08.98 )

Bbongiornu, me cummari Drusiana ?

Sintistivu chi nnov’a ajerisira ?

Bbongiornu a vvu, cummari Sbrandurina.

Non sacciu nenti. Ajeri ija pi ppira !

A figghia i mastr’Antoni lu bbarberi,

rrivvau mpena m’esti signurina,

jva e vviniva, sempri, avant’arredi,

nfina chi s’ambarcaru pa marina.

Erinu quattru cincu...."cavaleri"

Dinnu chi ssi cugghju ca pansa china !

Cummà, com’a ssò mamma, tila tila!

Ancora non sapimu i so misteri.....

Iva e vviniva a lluci di candila....

Dicitimi, cchiuttostu: a Pitrulina ?

Torna sempri cu ‘mmazzi di curizzi,

vaci pu campu quasi gni matina!

Certu non ndi sapimu di so’ lizzi !)

No! No!, cummari Ddrusiana...

A sira, a sira, va pà Malacrina,

arretu d’idda parti Peppi ngiana.

Si cogghinu cu ddu jidita di luna,

chi rrobbiceddi tutti sbrinduliati,

u mbasciu chi nci pari na mappina

e ll’occhi rrussi e ttutti spiritati.

Iddu s’annaca comu ‘nfil’i pagghia

chi ppari ridduciutu a la mitati.

Mah varda !, faci pur’a zzassa !

quandu si jsa i sutt’e jinistrari,

Su fatti so’! Su dd’intra a so’ matassa.

Dinnu cu’ cuvernu menti a tassa,

pi figghiuleddi fatti fora jazzu.

C’apposta la "mammina" passa e spassa

Eh...vvu ! comu sa passa me cumpari ?

camina sempri ddrittu o è "papazzu"?

...armenu mi vi dassa rrispirari .

S’u ffruntu cercu mi vu ddrizzu ?

Ferma, cumma’! Dassatimi campari !

non mmi s’ampara cu lu rrivulizzu

...trovu sempri mi pozzu paliari

Eh ! vvu : chi spissu jt’o mulinu ....

forsi purtati rrobbi di lavari ?

o jti mi truvati o’ "principinu" ?

Nenti pi nnenti, simu tutti gguali,

..mparamu l’arti e la sapimu fari.

A veru...non simu nimali !

Facimu finta chi vva tuttu lisciu !

pur’a mmenz’e carduni e li cricali

Mbasta non mmi s’avi a prubbicari

I fatticeddi so’ si ponnu fari !



U maru muru

( 11-10-1997 )

Mina Cicciu, llonga Micu,

acqua Ninu e, vva’ pi rrina.

Quant’avi chi vvu dicu,

viditi chi vvi cadi ssu cimentu!

All’atru mpastu u facimu o’ cincucentu!

Parrau u muraturi d’arti fina!

A...pò,...non hjiacca,

mpena si bbagna’ dopp’a prim’acqua.

Facimu a prima manu di bujiacca,

....cacciatimi sti cosi du me cantu,

viditi ch’eu a juntu a ccud’e vacca.

Muvitivi: jungiti ‘mpocu d’acqua.

Micu si jsa chi nci doli a schina.

Eh, dammi ssa manicula cchiù ffina,

atru cimentu e ddu palati i rrina.

All’undici ncignammu stamatina,

doppu chi turnammu da nasida

chi nci ggiustamm’i scarpi a cavallina.

A sudura rrivava nde gunocchia,

e ccurri a soru mi ndi porta acqua.

Mbiviti pocu ch’esti fridda assai,

vi dassu sta bbuttigghia supr’a vasca.

Quandu vi pari a vvu’ jam’e mmangiamu,

ddu fungi d’ra n’annu scungelai.....

Ora pparecchia fra ppocu muddamu,

sulu sta mpastata ndi chiumpimu.

Cu doppu pranzu, oh...chi vvaj’a ddiri:

tumpi, tiritumpi e u muru ncuminci’a ssudari;

tumpi, tirtumpi...prestu bbagnari,

rrina, cimentu, a cassalora,...mpastari!

Tumpi, tiritumpi e...a me’ testa ncumenz’a ggirari.

Prestu chi ppi sei am’a ffiniri,

Ninu, tutti i ferri po’ cugghiri

e i caddareddi mi ncign’a llavari.

Certu chi ssimu mastri i ntonacari,

na bella fracassiata, pi llisciari.

Va pigghindi carcosa pi mbiviri.

Cugghimul’a mmunzeddu sta llurdia

armanu ccuntintamu a soru Lia.

Na sula stampa ndavi, e ll’atr’è ovu.

Na bella sciacquariata e ppò u provu.

Chissu no mmi piaci! Chind’av’atru?

Nu culu d’amarettu, o puru vinu.

Ma puru vermut friddu ndi mbivimu.

Eu sugnu prontu, nchianu p’ammunti.

Eu sugnu prontu pa casa vaiu

Eu rrestu sulu...e cchi ffazzu? Mi ment’e scrivu!


Navigare....in questo mare !

( 04.05.1999 )

Cu ffurienza naviga’ stu mari,

quand’erinu liggeri l’anni mei.

Ora c’a bbarca ncigna a bbrafagghiari

fazzu chi gguard’all’addu pi ffulei

cu ndavi ggiuvintù poti passari .

Pozzu ciangiri tutt’i larm’amari .

Nesciu da casa tuttu llicchittatu

cammiscia dintr’e cazzi

Cu ffurienza naviga’ stu mari,

quand’erinu liggeri l’anni mei.

Ora c’a bbarca ncigna a bbrafagghiari

fazzu chi gguard’all’addu pi ffulei

cu ndavi ggiuvintù poti passari .

Pozzu ciangiri tutt’i larm’amari .

Nesciu da casa tuttu llicchittatu

cammiscia dintr’e cazzi


Palori

( 23 - 10 - 1998 )

Nd’avi ‘npocu chi nnon trovu palori

mi dicu quanta luci faci u suli,

mi dicu quant’è bbellu chistu celu,

mi cuntu li culuri di stu mari ,

mi dicu quanta forza nd’avi u ventu....

Nenti mi dicu du virdi i sti muntagni

mi sacciu i stiddi quantu su luntani,

s’a luna faci sempri u stessu ggiru

si nda sti campi nc’è sempr’a virdura.....

Nuci, castagni: gnunu ndo so’ rregnu,

cirasi, mmenduli, puma di cutugni,

pira di ggiugnu nfin’a ttuttu l’annu,

rrosi, carompuli e hjuri p’ogni jiornu.

Mi sacciu com’è fatta st’armunia,

comu si faci luci e mmenzanotti

e quantu cunta a viticedda mia,

a mmenz’a sti miliardi di crischiani .

Senza ‘nvidia e senza nostalgia

di quandu vinni nsina a punt’i morti.


Cudduredd’e festa

( 16 – 09 - 98 )

Vuliva nu mors’i pani a cudduredda,

fattu di casa nda nu furnu a ligna,

chi cimi di hjnestra e di castagna,

quantu mi provu mmors’i costicedda ,

- doppu chi salutu a Madunnedda -

pigghiata nda caddara a San Fulippu,

senza pisari ‘nchil’e mmenzu i lippu .

Eh, ddopu ‘ncocc’i calia i ddu cotti,

e m’bicchireddu i chiddu i ll’atri porti

cu ‘nfilu di cazzusa ca pallina .


U chiuppu du Casalucciu

Traversi, ammenz'e ligna pi brusciari,

ndaviva ddu morsicedda longhi e cchiatti;

pigghiu u primu mu ncignu a sirrari.

-" Forsi chi vvuliti sapiri i nostri fatti "...

u sentu chi ‘ncumincia a mungariari, *

parrava cu sso frati, eh cu nu ruppu.*

- Posu u strumentu e mmi fermu a scutari.

" non sapiti chi fummu rrami di nu chiuppu,

chi nnostru patri fu ttrisecolari,

- chiantatu nda hjumara o Casalucciu?,

chi nostri soru finiru nda nu carru,

cu'i fraticeddi ficinu bbaschiuni.

- I frati randi finestri e ffinistruni,

cu' carchidunu ficinu purtuni,

chi rramaggheddi, sulu bbamparati.?"

- " Zzittiti, malanova, quantu parri!,

non t'accurgisti ch'è ura ma finisci,

u mastru voli sulu quattru sbarri,

- mi fannu bbampa, mi si friji i pisci!"

....mi fermu cu la serra a mmani ddritta,

e ccu ll'atra m'arriddumu a sicaretta.

- Ddu morsa i lignu, parrinu tra iddi!?.

Mi ggira a testa! M'assettu ndo bbizzolu,

mi stuiu l'occhi mi mi cacciu i jariddi!.

- Certu chi nnon pozzu ma' sapiri,

chiddu chi succidiva ndo' secentu,

m'armenu i ll'anni me', pi tramandari,

nu par'i cosi vuliva rritrattari.

- Ssittatu ndo bbizzolu,

cu gugutu o gunocchiu,

cu frunti nda mancina,

fazzu chi cchiudu n'occhiu.

- Ca mani ddritta,

mi rraspu nda testa

e mmi tegn'a bbirritta,

quantu mi trovu modu

mi mi rricordu carcosa

i quand'era figghiolu.

- Vu forsi no sapiti: nc'era nu chiuppu,

di pedi misurava tri rrignanti*

e cca so' frunda,

faciva tant'e ll'umbra,

chi rriparava armenu centu ggenti.

- Nu chianottu di terra ncipriata*

cu mmorsu i petra, opuru na curupa,

nc'era cu si ssittava na jurnata.

- nsina a ottobbri si mintiva all'umbra,

e ppo' si caddiava u curumbuni*

si nno chiuviva, pi ttutta a mbirnata.

- Nc'era cu si firmava a passatempu,

cu, ambeci, si purtava lavurucci;

Don Brunu si purtava a cavallina

ma faci zziddiari* tundu tundu.

- A ciurna, a ngodda, cummari Crimintina,

a lepira, a mula e donna Marianna...

l'africanu mandava a Carmilina,

- nc'erinu i figghi i Ntoni nazzioni,

e, fforsi i figghioli da zza Fulumena.

Nazzioni, panza i lana e mastru Bbrunu,

cu atra ggenti di na certa età.

L'omini, i permanenti* o rrichiamati

vistuti in ggriggioverde sutt'all'armi;

i figghioli jucavimu a llazzati*

- i fimmini ssittati, facivinu cazzetta,

u ranu su cirnivinu* a crivati

o... cchiu ddavia... tiravinu manati*.

- Cu passava mi vindi pumadora,

cu jva pu pani ndi donna Tidora,

cu si cugghiva cu ncarricu i cirasi,

- e, ccu purtava a ntesta mmazzu i spini,

cu jva all'ortu pi ppaniculati,

e ccu jva mi si lava ddu trusciati*.

- Passava mastru Petru e ddo Llinardu,

e ssi firmava mpocu ddo Nvicenzu;

donna Ciccia non nsi pigghiava cardu,*

- di frittuli da ggenti. Mi veni mi pensu,

a zza Maria chi ssapiva tuttu,

di bbarracchi a Mmaranina, nsina o cunduttu*.

- Sutt'all'umbra si parrava sempri:

zzitaggi, fujitini...dota di signurini,*

cumbinamenti, sanguetti* e mmedicini,

- cazzi (1) i tappa, jubbetti chi llalleddi,

mustu du bbonu, patati zzuccarigni,

pipi, mulingiani e vvajaneddi....

- mandagghi, tavuluni e ttavuleddi,

succhiri, manigghi e ccatinazzi,

trispiti, purtuni, sipali e ffinistreddi,

- muggheri, figghi, zziti e mmantinuti,

medici, studenti e pigghianculu,*

si cuntavinu i jorna...l'uri e i minuti.

- Di tuttu si parrava sutta o chiuppu,

jadduzzi, puricini, staddi e mmangiaturi,

casi a nsularu e tetti a cciavuruni,

scecchi e vviteddi vinduti o' purtuni*

- Nc'era cu si firmava..."pi ffavuri",

a bbuci forti mi leggi u ggiurnali,

o si purtava a scheda lettorali.

- Cumpagni e ccumunisti... e laterali

cchiu ssutt'all'umbra i demucristiani

mi mbizzinu a ccu no nsapiva vutari...

- De Gasperi, Togliatti e Ppetru Nnenna,*

facivinu cumizi gni mmatina,

spirandu tutti ndi na bbona "minna".

- Tuttu u paisi ndi purtava pena*,

tantu chi nno ndaviva nu salottu,

e, armenu u jornu i Santa Fulumena,

viniva e ssi firmava sutta o chiuppu.

- Non nsacciu u comu e mancu lu pirchì,

tornu na vota, ndo cinquantatri,

e ttrovu u locu friddu e ssenza ggenti.

- Sciupparu u chiuppu e fficinu lucali,*

nu ponti e na hjumara cumbigghiata.

Ora chi pensu..mi fici na ciangiuta,

comu si mmi sciupparu na custata.

- Ndannu rragiuni sti ddu tavuleddi,

tutta la ggenti ora è mmuturizzata,

e, nno nsapi chi significa a firmata:

sutta o chiuppu du Casalucciu !*

Per non appesantire la pagina, già abbastanza ricca, apriremo

un'altra da cui si può accedere cliccando su poesia 2