Cercasi ienniru dispiratamenti

Commedia comica in tre gatti di Nunzio Cocivera

Personaggi:
Pippinu Corvu età 45/50 capo famiglia (tipo semplice)
Nina età 40/45 (moglie di Peppino, elegante)
Cuncittina età 24 (semplice, impacciata)
Cenzino età 20 (sportivo)
Santa età 40 (vicina di casa impicciona, vanitosa)
Enza età 16 (figlia di Santa, carina, elegante)
Arcanciula età 50 (rustica, trasandata, sporca)
Caloriu età 28 (figlio di Arcanciula, brutto, con occhiali; non parla bene balbetta)
Nicola età 30 (elegante zitu di Cuncittina)

La scena, dall’inizio alla fine, si svolge a casa Corvo, casa di operai, arredata con gusto ma semplice e modesta. All’apertura del sipario in scena Nina, elegante ben truccata; spolvera, entra Cuncittina, mal vestita, spettinata, acqua e sapone piuttosto impacciata con borsa. La scena unica, salotto o soggiorno o cucina.

Cuncittina: Ciau mamma, vaiu a mastra io; oggi ama cuciri un vistiti a Sara croccu l’abitu da sposa, si marita u misi chi ntrasi!

Nina: Ti putii fari i capiddi ! E ti pò cuciri du robbi nchiù modenni. A circolari chiù eleganti chiù licchittata

Cuncittina: Pi iri a mastra chi ci voli u vistiti da festa ? Minneiri va! Ciau.

Nina: L’occhiu voli a so patti! Si ti vidi cacchi giuvanottu cumminata cussi, mancu ti talia, pittiti u mussu l’ugna

Cuncittina: Sempri e giovanotti l’ha a testa ! Non c’è tutta sa primura di ciccari ziti ! Minnivaiu che taddu ciau. (esce)

(Nina rimasta sola continua magari cantando, si sente chiamare una donna)

Signora Nina! Signora Nina unni siti ? prestu! Nina (Risponde) Sugnu ca! avanti!

Santa: (entra con grembiule piacente) Signora Nina unni siti?

Nina: Ca sugnu! chi succidiu ?

Santa: (prende una sedia si siede) Prestu viniti ca vicinu chi ve parrai !

Nina: ( prende una sedia si siede a fianco) Ca sugnu ! chi vi capitò? chi Succidiu?

Santa: Chi sugnu contenta! Me figlia si fa zita finalmente! mi purtoi sta bella notizia, un giuvanottu voli a idda pi zita, e prestu veni a casa a mi dumandari a so manu.

Nina: Mi fa piaceri (smorfia) Ma cu è chi fa? Di cu è fighiu comu si chiama?

Santa: Ancora no sacciu, mi dissi si du paroli, e io vinni sibitu mi vu cuntu! Ora ci vaiu a dumannari, dopu vu cuntu, arrividecci! (esce di corsa)

Nina: (visibilmente seccata) Sta cuttighiara! vinni pi si vantari! Dacci tempu chi mi dici: Ma Cuncittina non si fa zita? Ma a me figlia a quantu pari, na voli nuddu! Chinnisacciu cacchi amicu di so frati? Cacchi vicinu di casa? Non si vidi un masculu intirissatu! Ma pacensia! Quantu mi fazzu du surbizza! (continua ma rimugina fra se) Chiddu chi mi duna chù fastidiu, su i tipi comu a signora Santa! Chidda cu su ienniru, puru si è nuddu! Si vanta cu tuttu u paisi! Ma non ci pinsamu va! (continua a pulire) (si sente permesso)

Nicola: (Appare un uomo sulla scena ) permesso posso?

Nina: Cu è? saccomodassi mi trasissi!

Nicola: Buongiorno! Sono un impiegato dell’Enel, mi chiamo Nicola, devo effettuare un controllo, dov’è il contatore? (si guarda in giro e parla forte come per farsi sentire…)

Nina: U cuntaturi e dabbanna! Ma chi c’è chi no va? Vinissi ciù fazzu vidiri (escono entrambi di scena, appena usciti pochi secondi appare sulla scena Enza).

Enza: Signora Nina unni siti? (chiama) signora Nina!

Nina: (riappare con l’operaio) Sugnu ca! ciau Enza

Nicola: (dà la mano ) Ciau Enza come stai?

Enza: Ciao benone! Signora Nina me mamma?

Nina: Ora ora sinniiu, ma vuiatri vi canusciti? (curiosa)

Nicola: Certu! na vota ci desi un passaggiu a idda e a nautra carusa!

Enza: Travaglia all’Enel vicinu unni va a mastra Cuncittina, e l’anno scorsu ni desi un passaggiu a mia e a idda, quannu fici du gran maltempu e si bruciu a paghiera di ficu sicca, vi ricordati? Iddu ni purtò finu a casa.

Nina: A si ora ci pensu! Poviru ficu sicca! Si bruciò puro a scecca! Povera nimala! Mi fici na pena! E chi puzza chi facia da scecca bruciata!

Nicola: Scusati, cu è Ficu Sicca? Chi nomi chi avi!

Enza: Ficu sicca e nciuria! Si chiama don Vincenzu ripuddu!

Nicola: U nomi non è che meghiu!

Nina: Così lei canusci a me figlia! Comu a trova? Comu ci pari?

Nicola: Abbastanza simpatica, ma io… Si po diri ca canusciu di vista!

Nina: Lei è spusatu? Maritatu, zitu, fuiutu? Inzomma npignatu è?

Nicola: Si po diri chi sugnu fidanzatu , zitu!

Nina: A canuscemu niautri? E' du paisi?

Nicola: Cosi personali su! Non ciù pozzu diri!

Nina: Scusassi,comunchi auguri… E tu Enza (allusiva pensando che sia Nicola) Veru è chi si zita? Cu è chi fa? U canusciu io? A quannu i presentazioni!

Enza: Poi vu presentu, quante ura!

Nina: E picchì non mu prisenti ora? (sempre allusiva guardandoli entrambi) (A Nicola ) lei u canusci? Non è chi ci desi un passaggiu puru a iddu?

Nicola: Non so chi sia! non cinni desi passaggiu!

Nina: lei ci duna sulu e beddi carusi, veru?

Nicola: Veramente è più stimolante dare un passaggio alle ragazze!

Nina: Allura mu presenti o no stu zitu! (alludendo )

Enza: Quannu è ura! Non dubiti a prima cu canusci è lei!

Nina: Ancora non è ura?

Enza: Ancora è prestu!

Nina: (rassegnata ) E va beni! (a Nicola) Datu chi lei è ca, approfittu! U sapi chi mi succedi quannu ntaccu a levatrici!

Enza: Ha cu ntaccaru a levatrici? Chi sbagliò cacchi partu cesariu?

Nicola: Ma quali levatrici! Sarà la lavatrice, quella di lavare i panni?

Nina: A lavatrici sbaglia avi ragioni! u vulia diri in ntalianu. (si batte la fronte) E u ferru di stirari assemi si stacca u cuntaturi, picchi è?

Nicola: I motivi sono tanti veramente non saprei…

Nina: Pruvamu ora che cà, si non disturbu, ntaccu tutti cosi?

Nicola: Va bene faccia, ormai sono qui! (Nina esce, poco dopo se ce si spegne la luce)

Enza: Chi fa ca? nto menzu a casa.

Nicola: Avevumu l’appuntamentu e riva in ritardu, chi facia spittava fora in eternu, vinni cà cu na scusa pi vidiri... poi cu nautra scusa vinia unni tia pi sapiri….

Enza: tu ta fari scopriri, no sa che furba a signora Nina! (entra loro sobbalzano)

Nina: U visti chi satoi, u cuntaTURI? (turi marcato)

Enza: Cu fu chi satoi?

Nicola: Cu era su Turi chi satoi, dunni satoi du barcuni?

Nina: Avanti! Non facissi u spiritusu! Picchi si leva a luci???

Nicola: Secondo me, c’è poca potenza, vada a fare domanda di aumento. Di potenza…

(entra la signora Santa chiamando)

Santa: Signora Nina… Permesso..

Nina: Avanti avanti…

Santa: A tu ca si! E io nesciu paccia mi ti cercu! (vede Nicola) buongiorno!

Nicola: Buongiorno signora! Bene, signora Nina la saluto, arrivederci, ciau Enza, Signora buongiorno. (esce)

Enza: Ciau ciau Nicola!

Santa: Cu era chiddu??? (arrabbiata)

Enza: Unu chi travaglia all’enel!

Santa: U to zitu travaglia all’enel!? i soddi i pighia boni!

Enza: Ma quali zitu! Non era iddu!

Santa: Insomma maddiri cu è su zitu? era chiddu?

Enza: Ti ho detto che lo saprai presto, aspetta! Non era chiddu!

Santa: Cu era chiddu signora Nina?

Nina: Unu chi travaglia all’ènel così mi dissi! Vinni pu controllu!

Santa: Chi fa u ragiuneri?

Nina: Veramenti no sacciu. Chi fa u ragiuneri Enza?

Enza: Insomma farcitivi i fatti vostri, chi fa chi non fa? Cu è cu non è ma siti npaccideri

Santa: E io chiddu fazzu i fatti me! Tu si me figlia e ma diri cu era chiddu? Era o non era iddu?

Enza: non era iddu! Poi tu pesentu quannu sugnu pronta.

Santa: chi facia chiddu c’à signura Nina?

Nina: Cuntrullava a luci cosi mi dissi!

Santa: Non è chi cuntrullava a me figlia?

Nina: Ma chi pinzati chi fazzu a ruffiana io?

Santa: Camina cu tia ni facemu i cunti a casa! Amuninni (fa per uscire) Signora Nina ma è sicuru chi non sapiti cu era chiddu?

Nina: Cosi di nesciri ncinta! chi mi pighiastu pi na ruffiana? Mi doveti chiediri scusa!

Santa: Ma… Signora... Nina mi.. misi.. in dubbiu io….

Nina: Qualche dubbiu mi vinni puru a mia, chiddu si prisintò cà, a cuntrullari cu sapi chi. Poi rivò Enza e u canuscia… a cosa puzza…

Enza: Ma chi puzza u canusciu , ma non è iddu u me zitu.

Nina: Non è chi to mamma avi ragioni di pinzari chi io ti fazzu a ruffiana? Vi incuntrastu cà, nta me casa,vi canuscevu.. è cosa strana iddu vinni pi cuntrullari a luci.

Santa: A mia mata scusari, ma di mamma putiti capiri… io pinzà cherà iddu!

Enza: Uffa! Finemula! si dicu chi no è iddu, non è iddu. iddu non è e basta!

Santa: Niautri ni emu a casa, signura scusati, tu camina a casa ti giustu io a tia si non Parri!

(Nina continua a pulire magari mormorando, entra il marito abiti da lavoro)

Pippinu: Ciau Nina, avevi ospiti? Chi avia a signora Santa chi nisciu di ca cu da facci di sciarra, e tiriddiava a Enza?

Nina: Tu settiti docu chi ama parrai! (Autoritaria quasi gridando)

Pippinu: Chi c’è, chi ha? Di ama parrai, chi succidiu? Pighiò focu a casa?

Nina: Ca nta stu paisi, tutti i nostri vicini chi aviunu fighi fimmini si maritanu, tutti, c’èra sulu a figlia da signora Santa, Enza, avi 16 anni e si fici zita. Nostra figlia avi 24 anni, e nuddu a voli pi zita, nuddu voli a so manu, mancu un masculu si vidi intirissatu a Cuncittina.

Pippinu: Chi vò di mia? Si vidi chi ancora è prestu!

Nina: Idda sula ristoi nta stu paisi, e i carusi a 12 e 13 anni. L’autri, l’autri si maritaru tutti, e tu mi dici chi ancora è prestu! Ancora l’ava mutari ha janga u senu! Avi vintiquattranni, vintiquattranni!

Pippinu: Tu si scimunita, io cià dava tutta si qualcunu ma circava, e puru a so manu! Ma cà nuddu cia vinutu pi mi diri chi voli a idda e mancu a so manu!

Nina: Allura amma cumminari al più prestu u matrimoniu, ci circamu un zitu se no ni resta zitella!

Pippinu: Na tignemu pi usu casa nta vicchiaina na ntruvamu!

Nina: Tu si scemu, non sava diri chi me fighià ristò zitella!

Pippinu: Tu avii ristari zitella chi ruvinasti a mia. Picchì si scimunita, non capisci nenti, che fari? Ma pottu ho mircatu e ma vennu, ci dicu a tutti pighiativi a me figlia, se no mi resta zitella! Oppure è inpicciari un cartellu fora. E ci scrivu: "Cercasi Ienniru Dispiratamenti".

Nina: Tu non si.. cosa… mancu pi…. (entra il figlio Cenzino)

Cenzino: Chi è stu schifiù? ciau Mamma ciau Papà

Nina: Avemu un probblema, mettiti docu e ni iuti pu risolviri.

Cenzino: Chi c’è, chi problema aviti?

Pippinu: C’è chi to mamma avi l’arterii, ci aumintaru i sclerosi o massimu, si misi nta testa chi voli maritari a Cuncittina al più prestu.

Cenzino: tu mancu scherzi, fineru i tempi di quannu i fighi i maritavunu i genitori

Pippinu: Avi chi ciù dicu.. 

Nina: Lassilu peddiri a iddu u sa chi Vicenza si fici zita? Mu dissi so mamma è chi era contenta!

Cenzino: Auguri e fighi masculi, anzi fimmini chi su meghiu. Chi mi interessa a mia si chidda si fici zita?

Nina: Tu ma diri na cosa, comu mai sti carusi di ora non ci stanno chiu a badari si na carusa è seria, si sapi cucinari, si eni sarta, comu a to soru per esempiu, nuddu a voli pi zita. Nessuno dei tuoi amici la corteggia per esempiu. Tu a nuddu sa chi scuncica a to soru?

Cenzino: Avoghia che sarta, me soru purtroppo non avi sex appil

Nina: Chi non avi to soru?

Cenzino: Me soru è sarta, ma non avi sex appil

Pippinu: Chi non avi pila secchissi?

Cenzino: Sex appil, non ne ha!

Pippinu: Quali su si pila stecchissi, chiddi sutta i sciddi?

Nina: Pippinu! Po essiri mai chiddi? Sarà qualche altra zona pilosa.

Pippinu: Ma picchì Cuncittina è senza pila?

Cenzino: Ma chi stati dicennu? Sex appil, non su i pila, nessun tipu di pila. I zoni pilusi, ma siti forti…

Nina: Capi, idda è sarta, forsi Cenzinu vulia diri cacchi tipu di filu pi cuciri.

Pippinu: Unni ama rivari puru u filu sex ficinu... e comè su filu sex?

Nina: Ho! Si nonnavi, oddiri chi robbi i cuci cu filu normali.

Cenzino: (sbuffando) Sex appil non eni u filu, è na cosa cui certi fimmini hannu chi ci piaci all’omini e certi nonnanu. Cuncittina nonnavi, e non si po fari nenti. Non si po certu cattari.

Nina: Certu, cu sa quantu custa!

Pippinu: L’hannu chiddi chi sordi!

Cenzino: (agitando le braccia) Appostu semu avemu belli pira!

Pippinu: I pira cattasti? Facisti bonu erimu senza frutta.

Nina: Si non ci pensi tu a cattari a frutta to patri mai ni catta!

Cenzino: Appostu semu (si siede) Non capistu nenti propia.

Nina: Lassamulu peddiri o fighuleddu. parramu niautri…

Pippinu: Parramu... di chi parramu… (ci pensa) Eppuru ci fussi Nicola u fighiu di Compari Franciscu, è un bravu carusu travaghiaturi...

Nina: Non mi piaci! Mi pari un filu di spariciu spicatu, siccu siccu, longu longu, peddi e ossa. (Cenzino li guarda ascolta e ride)

Pippinu: U dicu io, chi tu si scimunita, chi tava piaceri a tia?

Nina: Puru! E poi chiddu è longu du metri, cu nostra figlia all’atu parinu u giganti e la bambina (riflette un pò) Inveci u sa cu fussi bonu, u fighu du farmacista. Chiddu fussi bonu pi Cuncittina.

Pippinu: Chiddu eni latti e ova, e sempri cu tanti fimmini, a Cuncittina voli…

Nina: Chi è su latti e ova?

Pippinu: Da parola inglesi laa..latin oven chi usunu…latin avar.. un dongiovanni va!

Nina: Sì, don Nicola! dillu chiaru, è fimminaru.

Cenzino: Latin Lover .. dongiovanni.. a Cuncittina nuddu a voli, io vi cunzighiu tignitivilla pi usu casa.

Pippinu: Propiu tu sti discursi pi to soru. (pausa di riflessione) non fussi bonu inveci Mariu u macillaru?

Nina: Biddittu Mariu eleganti però ava essiri malaticciu. Avi sempri u fazzulettu o coddu, avi a caminatura curiosa, camina moddu moddu.

Cenzino: Si è malatu! Avi a ricchiuniti acuta, apighiò di carusu e ci risto ncorporata nto sangu.

Pippinu: Chi avi cacchi brutta malatia?

Cenzino: Bruttissima papà

Nina: povireddu, non parissi malatu, è cosi finu pulitu.

Pippinu: Sempri stiratu a festa eleganti, parra ntalianu

Cenzino: Avi a ricchiuniti acuta!

Nina: Insomma oggi tutti i malatii si ponu curari, si cura!

Pippinu: Chi è sa ricchiuniti acuta? non sa po fari cacchi cura particolari, si ricovera na para di misi…

Cenzinu: Chiddu non si po’ salvari mancu su ricoveranu na para d’anni!

Pippinu: Mischinu! Chi è gravi! Comè sa malatia, infittiva? Unni pihia nte iammi? Apposta camina addamanera curiusu (Pippinu mina la camminata )

Cenzino: No, pighhia nte ricchi (si tocca le orecchie)

Nina: Insomma è comu o cunighiu chi ci veni e carusi. U ricchiuni!

Cenzino: Be, sì quasi, ma a iddu ci pighiò ch'era ranni, e non si cura facilmente. Menu mali chi non è na malatia infittiva!

Nina: U capì va! Non è cosa pi Cuncittina.

Pippinu: Ci fussi... (Si sente la voce della signora Santa)

Santa: (Permesso, fuori scena due volte, poi appare) pirmessssu, signora Nina, Bonasira don pippinu! Va dissi a notizia vostra mugghieri?

Pippinu: Sì. Tanti auguri e figghi masculi, anzi no fimmini su meghiu cussì si non si maritinu nta vicchiaina servunu.

Santa: U sapiti, me figlia non mi vuleva diri nenti, ma io nzistii. E mu dissi! Eni raggiuneri, Raggiuneri! Io ci diceva sempri, cecchitillu npiegatu cu bellu postu. Sugnu cuntenta! Travaglia intra, no comu a niautri nta campagna. Eni raggiuneri e faci successu successu successu (pausa)... minneiri va poi parramu.

Nina: A iti poi parramu. Vi ncumpagnu (l’accompagna fuori scena)

Pippinu: Cetti voti na suppottu a signora Santa, sempri chi si vanta e non sapi mancu chi dici, chi centra mi veni ca! E mi dici chi faci successu Successu. Vulissi vidiri io, si travagliassi comu a mia nta campagna, quannu ci scappa unni u pighiassi u cessu! Poi quannu io sugnu a casa, puru io a fazzu sul cessu! O ci pari chi niautri nonnavemu cessu?

Cenzino: (Agitando le mani) Ma si non capisci nenti. Chi centra u cessu! Lassamu peddiri va! Minnivaiu. (incrocia Nina che rientra)

Arcanciula: (Donna 45/50 anni vestita male, si sente chiedere pirmessu, Pirmessu, poi appare in scena) Pirmessu, pozzu ntrasiri? Vi puttai a ricotta frisca, e na nuvità chiu frisca, a sapistu a notizia du zitaggiù? Ci puttai u burrufriscu a signura Santa e mu dissi.

Pippinu: A sapemu, a sapemu! Ma a niautri u burru non nu purtastu?

Arcanciula: Ah mu scurda! Haiu na testa paccia, ora vaiu nta na sauta o casificiu e vu vaiua pigghiu.

Pippinu: Chi vi dastu a fari casi? Non ci bastava l’allevamentu chi aviti?

Nina: Zittiti chi non capisci nenti, caseificiu non su i casi, eni unni fanu i provuli u furmaggiu ricotta, si chiama così.

Arcanciula: bonu non vi biliati signora Nina, è veru me fighiu avi tanti idei mudenni, fici u caseificiu l’allevamentu mudennu tuttu macchinari e u travaghiu accussì è chiu veloci, facemu provali ricotta frisca burru friscu chiossa ancora.

Nina: chissù! Me maritu non sapi nenti!

Pippinu: tu picchi parri, sapevi chissa du caseificiu e non sa quannu nascisti

Nina: Io sono nasciuta il ventisetti di uttobri millinovicentucinquanta! Da Calogiru fruttivendulu du paisi e da Cuncetta Pollina sarta rifinita e molto richiesta, e in memoria di me mamma staiu facennu sarta a me figlia. Chissarà chiù brava di so nonna bonamma da unnè!

Pippinu: Tu facisti udiscussu, pari chi eri a fighia du baruni du paisi.

Nina: Io sugnu fiera da me famiglia. E u pozzu diri a testa iauta, la mia era una famiglia onesta e onorata.

Pippinu: Bonu. Puru io sugnu fieru da me famiglia, erinu contadini, ma brava genti. Ogniunu ava essiri fieru da so famiglia, puri si è genti povera, basta chi è genti lavoratrici e sincera.

Arcanciula: Chistu è veru! Niautri semu sempri stati vaccari, avemu sempri scummattutu chi nimali, ma puru si semu lordi di fora, semu puliti di intra! E comu dici u pruverbiu, Aria netta non c’è paura di trona

Nina: belli paroli signora sugnu daccoddu.

Arcanciula: Ora minnivaiu chi e iri a dubbari i nimali, chiu taddu tonnu e vi pottu u burrufriscu. (esce)

Nina: Pippinu io vaiu a putia, quannu tornu u finemu u discursu di Cuncittina.

Pippinu: Vegnu puru io cussi mi cattu i sigaretti (Escono insieme)

FINE PRIMO GATTO

Secondo gatto

Sulla scena vuota rientra Nina seguita dal marito con borse della spesa

Nina: Non sinni po’ chù unu vaci a putia è cu na burzata di soddi non ncatta nenti

Pippinu: Tu sulu i furbiciati chi ti fa cu donna franca, quannu va a putia, chidda è nfurmata frisca tutti i nuvità i sapi! A propositu si ciù di a idda pi Cuncittina, a marita tempu nenti!

Nina: Sì, e tempu nenti u sapi tutta a Sicilia chi fu cumminatu! (Pirmessu )

Arcanciula: Pirmessu, (entra) vi puttai u burrufriscu!

Pippinu: Signora Arcanciula, quannu viniti ncà a puttari u burru, non c’è bisognu mi diciti che friscu u sapemu!

Arcanciula: Chi vuliti diri, chista propiu na capì (sorpresa) spiegativi meghiu.

Nina: Camora chui c’entra su discursu?

Pippinu: Stacci attenta tu! Idda dici: Vi puttai u burrufriscu vi puttai u burrufriscu! Insomma a cu ciu riferisca?

Nina: A to soru! Sempri tu si finiscila.

Arcanciula: Don Pippinu, avi sempri voglia di schizzari. Io inveci quannu passu nta sti Vaneddi pensu, chi stu paisi ristoi senza signorini, cu sinni fuiu, cu si maritoi, non c’è chiù na signorina di maritari. Ristaru i signurinelli di 11/12 anni chi ci feti ancora a bucca di latti.

Nina: Veru è! Ni parraumu cu me maritu pocu fa!

Arcanciula: Eppuru, ncilè dittu tanti voti a me fighu Caloriu diciditi cecchitilla paisana, chi sapemu chiddu chi pighiamu! Ora è rannittu, avi 28 anni. Quannu muriu a bonammitta di me maritu, di lassoi tantu travaghiu i nimali, l’allivamentu, e me fighiu chi andava a scola pi ragioneri appa lassari tutti cosi pu travaghiu.

Pippinu: oggi semu ncà e dumani no sapemu!

Nina: chi vuliti fari u destinu è credeli.

Arcanciula: Pirò u carusu ci tinia pi andari a scola e pi ndi facia contenti, e dopu tantu si lavorio avannu! Ora u chiamunu u ditturi ragiuneri, e poti fari puru u dopo scola. Ora ci vulissi na bedda mughieri. U carusu ca scusa chi chicchia io pensu chi un pocu si virgogna pi si fa avanti

Nina: Ma! Sti carusi sunnu modenni, vonnu fari iddi. Chidda Cuncittina dici "ci pensu io quante ura" (pausa) Ma è meghiu tanti voti, na bona parola da mamma, na smuvuta o discursu, u cunzighiu giustu!

Arcanciula: Puru io u pensu, a me fighu Caloriu ci u dicu ogni tantu, avemu tanti cosi nda passamu boni, fussi ura chi ti circassi cachi bedda carusa, seria e di bona famiglia, ma dautru pari chi ntrunau di so ricchi non ci senti. E non sacciu comu è fare pu maritu!?

Pippinu: Faci bonu chù taddu si consuma e meghiu è!

Arcanciula: Vui schizzati sempri, certu sanna iapriri l’occhi. Non c’è chù a serietà di na vota, troppi carusi pighiunu mali strati, e cunzumunu ui fighi di mamma! U sapiti picchi? Ora vaddinu troppu tilivisioni, quannu c’èra sulu le radiu, tutti sti vergogni non cerunu.

Nina: Sempri cosìi a statu, e chiddi hannu sempri ciù futtuna, pighiunu sempri i meghiu carusi.

Arcanciula: Cetti voti i masculi chi purunu scattri, si fannu npappinari di certi zoccoli, chi i canciunu comu a notti cu ionnu, e ndi canusciu na para!

Nina: Veru è! Apposta io dicu chi ci voli na mamma chi ci duna un cunsighiu, na spinta…

Pippinu: Na spinta! Magari quannu una è supra un sdirrupu, una comu a tia per esempiu.

Nina: Pippinu si sempri u solitu!

Pippinu: Io almenu sugnu sempri u solitu, tu peggiori ogni ionnu chi passa.

Nina: Non è chi ta fari nzuttari davanti e genti strani?

Arcanciula: Faciti faciti, su cosi di tutti du chiacchiri, ci sunnu nta tutti i famighi chinnisapiti, io e a bonammitta di me maritu, di diciumu di tutti i coluri! Pirò ndi vuliumu beni sempri chiossà.

Pippinu: Io a Nina avoghiu beni comu a prima vota, dumani mi tonna maritassi pirò no cu udda!

Nina: Cettu chi si, fitusu! Criditimi u lassassi!

Pippinu: Ah! mi lassassi! E vatinni!

Arcanciula: Ma! Finitila! Io sugnu sicura chi siti ancora filici, si nta na famiglia non c’è na picca di pipi non c’è amuri.

Nina: Cettu signora u voghiu beni, puri si è na cosa fitusa, ci ittassi i brazza o coddu peru mu fucu!

Pippinu: davanti e genti strani sti cosi! Voghiu u divorziu!

Nina: cecchiti l’avvocatu, mi paghi a campata chi mi spetta e tinnipoiri.

Arcanciula: Si si vui schizzati, cu su devozziu! Ruvinaru tutti cosi, sti figlioli mudenni a prima fissarla devozianu e ruvininu i famighi.

Pippinu: u stissu si spattinu si sanna spattiri

Nina: Docu sugnu daccoddu cu me maritu ammenu si spattinu pi liggi e si ponu sistimari nautra vota.

Arcanciula: Ma cettu! Anzi cittamenti! fanu deci devozii, e poi si sistemunu chista è liggi nova! No no! Sugnu contraria.

Nina: Ma chi diciti, si me figlia ,facemu corna, si marita e capita un malu maritu ca mattratta, secunnu vui non l’avissi a lassari?

Arcanciula: Io ammettu chi sti cosi succedunu pirò, quannu a mamma e u patri lassinu i fighi a brighia sciota e ci lassinu fari chiddu chi vonnu. Si inzignunu boni non succedi.

Pippinu: Non è veru! i genitori vonu sempri u meghiu pi fighi, e cecchinu mi zignunu boni, ma i fighi ne scutunu mai.

Nina: Veru! Io a me figlia Cuncittinuzza, pi fari un esempiu, ci cunsighiu sempri u meghiu! Sistemiti me figlia un maritu ci vulissi, si sti cosi non ci dici na mamma, cu ci lava diri?

Pippinu: Ci pò diri u patri, si non ci dici a mamma, o ti pari chi u patri non ci diri cetti cosi?

Arcanciula: Non voffinniti don Pippinu, non sugnu daccoddu. Per esmpiu io ristai sula cu Calogiru. Fina chi era carusu, si parrava di tutti cosi, ma criscennu, divintannu giuvanottu, c’è suggizioni, si vigogna di parrai ca mamma, di certi cosi chi si parrunu ora: dicemu: da parola chi dicinu puru nta tilivisioni, spittati::sessuali!

Nina: E' nommali, i discursi di masculi si fannu nta maculi, e chiddi di fimmini nta fimmini.

Pippinu: Io cu me figlia pozzu parrai di tutto, di tutti li argomenti.

Nina: Mutu, ma chi di tuttu ci su argomenti discursi chi non po’ fari tu!

Pippinu: Picchì io non sacciu parrari?

Arcanciula: Ma cittamenti chi sapiti parrai! Pirò, a figlia fimmina si confida meghiu ca mamma! Pirò puru u patri cià po’ diri na parola lecità.

Pippinu: Puru io infatti ci dumannu se zita, e idda mi dici: ancora non è ura ancora è prestu.

Nina: Cattici u riloggiu cussi a vidi l’ura! A idda cipari chi avi sempri 15 anni!

Santa (appare sulla scena) Permessu! Scusati, vurria parrai ca signora, possu?

Pippinu: Faciti, faciti, e auguri pu fidanzamentu!

Santa: Ancora non è ufficiali, me figlia fa a npignusa, non mi voli diri cu è! E mancu a so patri!

Nina: O patri e meghiu diciriccillu all’ultimu!

Pippinu: Oh! Ma si fissata tu!

Santa: Idda no! Anzi a so patri ci dici tuttu prima di mia, sulu stavota no!

Pippinu: U vidi chi Enza ciù dici prima o patri e poi a matri!

Nina: Bisogna vidiri cu è u patri!

Santa: Scusati signora Arcanciula, ci fussi da parti na pezza di furmaggiu pi rattari?

Arcanciula: Di rattari no! Finiu. Cinnè na pizzunedda friscu pi manciari cu pani chi è na billizza!

Santa: no grazie! L’ama regalari, pirò comu diciti vui, duru! E pi me cummari Lina, a idda ci piaci duru.

Pippinu: A vostra cummari Lina, veru è, a idda ci piaci duru!

Nina: Tu chinnisà comu ci piaci?

Pippinu: Io haiu sintutu diri chi a idda ci piaci duru! E puru io pensu che veru.

Santa: Eh si veru è! Si non è duru non ni voli.

Pippinu: E si vidi, chi è una chi u voli duru. Questioni di gustu.

Arcanciula: Purtroppo l’haiu moddu e friscu!

Santa: Grazii u stissu, scusati, arrividecci; boni cosi don pippinu.

Pippinu: Picchì non ci puttati un bellu salami! (fa il gesto) Pensu cu gradisci!

Santa: E’ na bona idea! Signora naviti?

Arcanciula: Non vi pozzu iutari; avi di quannu muriu a bonammitta chi non haiu chiù!

Santa: Arrividecci a tutti (esce)

Nina: Tu chinnisà di gusti da signora Lina?

Pippinu: Io vidu e sentu, e vidu chi è na tipa, chi u voli duru! U furmaggiu.

Nina: Turnamu e discussi seri. Me figlia fussi ura di maritari, e non ni cecca maritu, ciù ciccassi io! Volendo non ci fussi nenti di mali. Io di mamma putissi pinzari o so avveniri o so beni futuru. Scigliennu pi idda, un carusu seriu e onestu.

Arcanciula: U sapiti picchi i carusi serii, e di bona famighia spettinu? Picchi è u masculu chi sava fari avanti! No comu a chiddi di ora, sti fimmini mudenni, si ci piaci un masculu ciu dicinu iddi!

Pippinu: Cettu! ava spittari chi u masculu si fa avanti. Ma u masculu na pocu di corda a voli.

Nina: Chi è sa corda?

Pippinu: Tu pari chi si di l’anno scorsu. Na taliatedda un sorrisu, insomma u masculu pi si fari avanti, cacchi signali u voli fattu. Chi a cosa si po’ fari!

Nina: Ma quali signali, ora ci pensu io! Pi sistimari a cosa, si non ci pensa so mamma pu su beni.

Arcanciula: Aviti ragioni, tanti voti pa fortuna di fighi, ciama pinsari i ginitori. Chi diciti si facissimu fari zita a Cuncittina cu Caloriu?

Nina: Ma non hai chi vi diri, e questioni di simpatia… Sapiti chi vi dicu: viniti cà dumica a manciari, i sittamu vicini. di cosa nasci cosa, si taliunu, si canusciunu meghi...

Arcanciula: Va beni! Arrividecci cunpari Pippinu, di videmu duminica a mizzionnu; Si mu ricoddu vi pottu u burrufriscu!

Nina: U vidisti chi ci voli? Semu a postu! Calogiru è un beddu carusu!

Pippinu: Tu a essiri scimunita, si ruteddi nta cocuzza ti girunu o cuntrariu, chi invitasti a chiddi? Caloriu non è cosa pi Cuncittina. Avi l’occhiali, è bruttu, e chicchia puru!

Nina: Mutu babbu! A billizza non voli diri nenti, sa passinu boni, hannu centu vacchi, u caseificiu,e tanti tirreni... E poi io mi pighia a tia chi parivi beddu, ma cu l’anni, vadditi comu ti ridducisti.

Pippinu: Tirreni, tirreni tutti rozzula serpi su! Nta so campagna non si po mettiri un pedi drittu a nuddabanna, sunnu tutti sdirrupi, e poi a campagna non ni porta soddi, potta sulu travaghi. E poi! Io sugnu così, a parti l’anni chi iaiu, tu mi ridducisti così! Ma chiddu è malu cumminatu di ora.

Nina: Mutu, babbu, bonu partitu è!

Pippinu: A si bonu partitu è demograzia cristiana chi mancu esisti chiù.

Nina: Si sempri u solitu, è fighiu unicu tuttu a iddu ci resta. (contemporaneamente rientrano Cenzino e Cuncittina)

Cuncittina: Ciau mamma, ciau papà.

Cenzino: Ciao.

Nina: Ciao chi facisti oggi?

Cuncittina: Soliti cosi. Cucemmu, oggi vinni a miricana, voli fattu un cappottu. Chidda papà boni l’avi i dollari nta du ionna ciù facemu e ni mittemu npicciuli.

Nina: A propositu, tu sabitu non ci vai a cuciri, ta stari a casa, mi devi aiutari a priparari, duminica avemu invitati.

Cenzino: Invitati? E cu su, acu invitasti?

Nina: A signora Arcanciula e so fighiu Caloriu.

Cuncittina: E pirchì invitasti a chissi, tutta sa micizia dunni ti nisciu cu sta genti? (a papà)

Pippinu: Cu to mamma a essiri, idda invitò.

Nina: Invitai... picchì… (si sente ridere Cenzinu)

Cuncittina: (al fratello) Tu pucchi ridi?

Cenzino: sugnu allegru, manciai risu assira, e quannu manciu risu ridu sulu!

Cuncittina: A parti u fattu chi stamu nta stissa casa, io non manciai risu assira e mancu tu, voghiu sapiri picchi ridi?

Cenzino: Ridu picchi sugnu cuntentu, c’è un fidanzamentu in vista nta sta casa.

Cuncittina: Ti facisti zitu? cu è chissa a canusciu io?

Cenzino: Io zitu niente affatto. Tu ti fa zita, apposta avemu invitati!

Cuncittina: Ma chi sta dicennu, di chi parri? (al padre) chivvoli diri stu scemu?

Pippinu: Spieghici a to figlia di chi si tratta!

Nina: Oro ti spieghi tutto.

Cenzino: Dumannici pichi chissi venino cà a manciari duminica?

Cuncittina: Allura picchi chissi venino cà duminica?

Cenzino: U sa chi venino a fari? A mamma si scanta chi resti zitella e ti voli dari a Caloriu pi zitu.

Cuncittina: Chi è stu fattu? Papà è veru?

Pippinu: Cu to mamma a essiri, tuttu idda organizzò, cumminò.

Cuncittina: E tu no ci dici nenti? O si daccoddu? Io quannu parraumu di sti cosi, vaiu dittu sempri chi ma vidu io! E tu ma datu ragioni; ora picchi di chi non sa nenti. Non si tu u capu famiglia?

Pippinu: Veru è, io sugnu u capu famiglia. Io i pottu i causi. Ma comu tu sa... Cumanna idda!

Cuncittina: Io no voigghiu du cosu, io l’haiu u me principi azzurru!

Nina: Tu vidi troppi romanzi a tilivisioni, tu resti schetta, si non ti pighi a cu eni eni. U principi zurru! Tu tu pighi iancu e niru capisti!

Cuncittina: E tu non ci di nenti? Nto 2000 sti cosi, mi fannu zita a mia insaputa.

Cenzino: (allarga le braccia) chi c’è diri, ca finisci chi puru a mia mi cerchino a zita almenu ciccatimilla bona! E chi soddi.

Cuncittina: Io no voghiu du quattrocchi! Mancu sapi parrari. Io mi chiudu nta me stanza appena chissi venino cà. Poi magari e inpignatu puru iddu.

Nina: Tu scippi corpa, io invitai, e tu i ricivi cu educazioni; e iddu è libiru mu dissi so mamma

Cuncittina: Ma chi semu nta l’uttucentu? Io no voghiu, comu ti le diri, pighitillu tu. Tu a cunzasti a nzalata, e tu ta manci.

Cenzino: (sfottente) Avanti me soru. Pighitillu, falli contenti. Io è vidiri i numera di Caloriu, quannu uncontru e mava salutari, comincia cia ci cic ..cia..ciao dopu menzura.

Nina: Finiscila, puru tu, ogni tantu chicchia poviru carusu, no sfuttiri picchi ava divintari to cugnatu.

Cuncittina: Io no voghiù, no voghiù, comu ti l’è diri (esasperata) esugnu sicura chi mancu iddu mi voli.

Cenzino: (sempre sfottente) E vidiri i numira, quannu ciava diri amori a Cuncittina: cumincia stasira pi ciù diri dumani, mu magginu, faci: aaa…a..m..amo.. Amo…amori!

Cuncittina: A mori tu è iddu!

Pippinu Ora basta! (alla moglie) Ormai a frittata a facisti. Duminica ta spudugghi tu! Io ti l’avia dittu chi non era cosa.

Nina: Cuncittina, Cuncittinuzza me fighia, io u fazzu pi tia, mi preoccupu mi ti sistemu, mavissi a scutari.

Cuncittina: Papà, tu in questa farsa che parte fai?

Pippinu: Io ciù dissi chi non era il caso. Ma idda e a signura Arcanciula ficinu e sficiunu, io non era daccoddu.

Cuncittina: Allura ci l’avevi a diri chi non eri daccoddu. Io sugnu sicura chi Caloriu non mi voli comu no voghiu io.

Nina: Intantu invitai, dopu u videmu chi succedi.

Pippinu: A Carnivalata, a organizzo, ora ridemu.

Nina: Tu u po fari u cannaluari.

Pippinu: Siccomu è na carnivalata, comu intè migliori tradizioni carnivaleschi siciliani, io pozzu fari "u nannu"

Cuncittina: Chi voli diri su "Nannu"? Non certo il nonno? Pensando ai miei eventuali figli.

Pippinu: Ma quali nonnu. "U Nannu" è una figura carnevalesca siciliana, che anni addietro era molto usata, oggi meno.

Nina: Chi voli diri stu nannu?

Pippinu: Pi cannaluari, si fa un grosso pupo di pezza sittatu nta na seggia, un Cannaluari di pezza, si porta in giro nto paisi, e si processa. Tutti i cosi storti su pi curpa so! Viene accusato beffeggiato e infine costretto a confessare le sue malefatte. Infine viene bruciato, in senso di esorcizzare il male. Stu ritu riporta benessiri e paci nto paisi.

Nina: Ora chi to patri ni cuntò a storia du "Nannu", pinsamu a to sistemazioni…

Cuncittina: E bella sistemazioni chi mi cerchi. Mi vo ittari comu na scarpa vecchia, tu mi dessi a cu vo tu! Senza pinzari si io u voghiu o no. Io haiu 24 anni, no 50, e si navia cinquanta, era u stissu. Mi l’è vidiri io, a cu voghiu, a Caloriu no voghiù.

Nina: Cà tutti si sistimaru, e io no reggiù! Pensu chi l’anni passinu e tu resti zitella. Io non reggiù non reggiù.

Cenzino: U vidi chi non reggi?

Pippinu: To mamma na riggiutu mai! (alla moglie) Non è curpa tò, si nascisti accussì scimunita. Tanti voti a natura è crapicciusa.

Cuncittina: (affettuosa) Papà, io no voghu. Cunvincila tu a mamma.

Pippinu: Ormai invitò, quannu veninu cà, videmu comu ama fari, si ricevunu cu ducazioni e videmu di chiudere la cosa.

Nina: Videmu videmu, su pighia e basta!

Cenzino: Duminica videmu!!!

Pippinu: Basta u dicu io! Ora mi inchianaru, a cuccativi tutti, duminica videmu.

Escono tutti

Fine secondo gatto.

Terzo gatto

All’apertura del sipario in scena entrano Cenzino e sua madre.

Nina: To patri prontu è? Sunni l’undici chiddi unde carrivinu.

Pippinu: Cà sugnu, chiuttostu unnè Cuncittina?

Nina: Chidda sicuramenti, mi faci fari cacchi malafigura.

Pippinu: Avissi puru ragiuni, lassamu peddiri chi un maritu ci vuleva. Ma un pocu di tempu c’era ancora, chi centra sa primura? Ma tu propia a chiddu ciavia ciccari, chi spatti chi non è tantu beddu chicchia puru.

Cenzino: Io ci facissi fari stu sciogli lingua a Caloriu: "Micu quannera nicu si fici a naca nto pedi di ficu, cadiu da naca sbattiu a nuca e restò nicu".

Pippinu: Chi ci voli, su sentu nautra vota u dicu.

Cenzino: Tu ripetu: "Micu quannera nico, si fici a naca nto pedi di ficu, cadiu da naca e ristoi nicu.

Nina: U dicu io! Micu quannera nicu, cadiu du ficu sbattiu a nuca e risto nicu.

Pippinu: Tu non capisci nenti, è così scuta: Micu quannera nicu sbattiu a nuca nto pidi ficu e risto nicu. (al figlio) giustu?

Nina: Puru tu chi ti senti scattru sbaghiasti, ti scurdasti mi dicii chi facia supra a ficu.

Pippinu: (Al figlio) Chi facia supra ficu?

Nina: Chi vo chi facia, cughia i ficu no? (rivolta al figlio)

Cenzino: No non cughia i ficu e mancu i pira.

Pippinu: Allura chi facia, si manciava i fica?

Cenzino: Ciccava i nidi, di passiri di palummi, e di Caccarazzi.

Pippinu e Nina: Ah... Capemmu.

Cenzino: Non capistu nenti… Io dicu però, comu dici u papà sta carnivalata, na putiumu risparmiari.

Pippinu: Cosi chi cummina to mamma, propiu a Caloriu… non è brutto, ma non pensu chi to soru u voli.

Nina: Picchi non po essiri chi appena u vadda meghiu, ci po piaciri u trova interissanti, e putissi nasciri cacchi cosa?

Pippinu: To fighia avi anni cu canusci, essennu chi è du paisi, e poi magari è zitu!

Nina: E tu pensi chi si era zitu, so mamma no sapia? l’avissi saputo no?

Cenzino: Non sempri e genitori si po diri tutto.

Nina: Insomma ormai semu in ballo e balliamo!

Pippinu: Ti facissi ballari io, e bona.

Nina: Ormai semu cà, manciamu, e poi videmu, chi nesci fora.

(entra Cuncittina, prende il padre sottobraccio)

Cuncittina: Papà io no voghiu a Caloriu, dimmi che fari?

Nina: Tu tu pighi senò mi resti schetta.

Pippinu: Tu avii ristari schetta, chi cunsumasti a mia, e ora vo cunsumari a to fighia.

Cenzino: Cuminciaru ca solita musica.

Nina: (al marito) picchi parri tu. Si ni cumminasti di tutti i culuri, mi ti dicia sì!

Pippinu: Babbarii chi si fanu nta carusanza. (pausa) E poi tannu non c’era a luci lettrica.

Cuncittina: Chi centra a luci elettrica?

Pippinu Quannu io mi fici zitu, cu vostra mamma, era di sira, picchi io u ionnu travaghiava. Tannu c’era u lumi a pitroliu, e me soggiru era un tipu tirchiu. Pi rispammiari u pitroliu tigneva a fiamma bascia. Già u lumi ni fa picca lustru ca fiamma bascia quasi propia.

Cuncittina: E allura?

Pippinu: Allura na rivai mai a vidiri bona, e quannu nvintaru a luci era troppu taddu (mostra il dito con la vera)

Nina: (fa per parlare)...

Pippinu: Tu muta! (suonano o bussano)

(Cuncittina va ad aprire, gli altri restano un po’ più in là. Caloriu sulla porta)

Cuncittina: Bona Sira.

Caloriu: Bo... bo… boona… sì... bona… sì bona... sì… boona… sì... boona… sì...

Cenzino: A complimenti si ittò u carusu, ma ava viri l’ucchiali npannati, bona si ci dici a me soru.

Caloriu: boona... sì bona...ssirà! (entra seguito dalla mamma)

Cenzino: Bonasira vulia diri avia ntruppicatu!

Arcanciula: Bonasira signura Nina, bonasira don Pippinu, ciau Cenzinu, ciau Cuncittina (l'abbraccia e la bacia)

Cuncittina: Bonasira Cenzino bonasira Pippinu bonasira Nina bonvinuti.

Arcanciula: Vi puttammu na pizzunedda di furmaggiu cu spezzi!

Cenzino: (lui e la sorella da una parte) Me soru, vadda u zitu, vadda che biddittu, vaddilu di profilu!

Cuncittina: Finiscila, finiscila, scemu!

Caloriu: (si avvicina) Cenzinu cia... cia... ciau.

Cenzino: Ciau Caloriu chi si dici?

Caloriu: So... So... so li... soli... soliti... co... così soolita viv... vita.

Arcanciula: Cuncittina chi fa tu cuci, sini sarta, cacchi ionnu ma cuciri un scamiciatu.

Cuncittina: Cuciu su cuciu..(pausa) ci cucissi a bucca a cu dicu io!

Nina: Signura Arcanciula viniti, vi fazzu vidiri u corredu di Cuncittina (a Pippinu) Camina puru tu, lassamuli suli i carusi. (lo tira via)

Caloriu: Ce.. ce.. cenzi.. cenzinu, io.. vu.. vuli.. vulisssi.. sa.. sa.. sa.. sapirì uu.. uu.. pi.. pi.. piiii.. chì.. dii.. stu.. stu.. nv.. nv.. nvitù..?

Cenzinu: Cu Cuncittina a essiri, idda u sapi.

Caloriu: Cu.. cu.. cucu.. cucu…. cu… cucu… cu..

Cenzinu: Ora locale 23,5

Caloriu: Cu.. Cun.. Cuncitttinaa, chiii.. cc.. c’èè?

Cuncittina: C’è chi io, tu, non po essiri!

Caloriu: Chi.. chi.. no.. non po.. po.. eee.. ss.. ri .. essi.. ri?

Cuncittina: Me mamma e to mamma ni vonnu fari ziti.

Cenzino: Si cumminaru tutti cosi, tu nenti sa?

Caloriu: Zi.. zi.. zi. .ti.. chi.. sssu.. sce.. scem.. scemì..!

Cenzino: Picchi non ti piaci me soru? Na bedda carusa comu a idda, eni casalinga è sarta, ci po cuciri tanti belli vestiti e to vacchi! E puru i mudanni o sceccu!

Cuncittina: A finisti di diri babbarii??

Cenzino: Ma quali babbarii, evita mi si fa fari cacchi vibbali di vigili.

Caloriu: Vi.. Vi.. Vir…virb… virba.. virbaaa.. virbali ppi… pii… rchì?

Cenzino: Picchi porti in giru u sceccu senza mutanni!

Cuncittina: Alloru Caloriu non mi vo?

Caloriu: (che sta ridendo per la battuta di Cenzino, fa un gesto con la mano)

Cenzino: No capisti chi non ci piaci, non si u so tipu?

Calorio: No.. non.. eni… chi.. no.. mmmi.. pi… pia.. ci.. Cu.. Cu.. Cu.. Cuncittina, è chi.. chi...

Cuncittina: Chi eni eni, mi dispiaci ma io non ti vogghiù.

Calorio: Mi.. faa.. fa.. ta.. ta.. tata.. ta.. tata.. ta.. taaa.ta.tata…

Cenzino: Chi scoppiò a guerra?

Calorio: Ta.. tan.. tu.. pi.. pi.. a.. ci.. ciri.. chi.. non.. mii..vò me ma.. maa... ma.. mmma no voli ca.. caaa.. pi.. ri chi iio su.. suugnu ca.. caa.. paci mi maa ce.. e.. ccu sulu a mu.. mu.. mu.. muu.. muu.. mu.. muu.. muu.. muu… mmmuuu...

Cenzino: E ora chi ci su, i vacchi?

Caloriu: Muu.. mu.. mugghieri.

Cuncittina: Chi si zitu? (curiosa) Caloru ce.. ce.. cetta.. menti, ca.. ca fighia da si.. signura sa.. sa.. Santa

Cuncittina: (Sbalordita) Tu si u zitu di Enza?

Caloriu: Ce.. cettamenti!

Cenzino: (stupito) Eri tu u raggiuneri?

Caloriu: Ce.. cettu non e.. era pro.. proprio precisu, ma è veru chi sugnu ragiuneri.

Cuncittina: (stupita) Ma... ma parri bonu?

Cenzino: Chi.. chi.. ti succidiu?

Caloriu: No sacciu, ma succidiu chi quando parlo del mio amore, o sto con lei, io parru bonu!

Cuncittina: Vaiu a chiamari a Enza, ci facemu a sorpresa e mammi, e da sdisonesta non mavia dittu nenti mancu a mia!

Cenzinu: Io ancora non ci cridu! Tu si u zitu di Enza?

Caloriu (annuisce) E avi na para di anni.

Cenzino: Cosi di nesciri pazzi! Cu su putia nmagginari! E ora c’è a correnti lettrica (Cuncittina, rientra con Enza, quest’ultima corre ad abbracciare Caloriu.)

Caloriu: Ciau tesoro.

Enza: Ciao gioia...

Cuncittina: Ci telefonai o me zitu, ormai a facemu completa. (a Enza) Cu tia poi ni facemu i cunti, cosa fitusa, non ma dittu nenti, mentri io mi confidava, cu tia.

Enza: Caloriu non vulia, e poi a sa mastra aviti l’ufficiu infommazioni…

Cenzino: (sorpreso) Tu si zita? Comu, cu cu?

Cuncittina: Si!

Cenzino: Picchi i facisti spacinziari a tutti, e non ci dicisti chi eri npignata? A mamma era sbarruata chi ci ristavi zitella e tu eri "zita".

Cuncittina: Bene fratello, io volevo ancora aspettare, stari zita a mbucciuni, picchi cosi evitavo grattacapi puru a tia.

Cenzino: A mia grattacapi e picchi?

Cuncittina: Picchi si io mi facia zita, cu da testa chi anno, tu pensi mi faciunu nesciri sula cu zitu? No. Tu mi dovevi accompagnari, o meghiu a staccurari.

Enza: A tegniri a cannila, avanti e arreri.

Cuncittina: Avii a fari u piantuni dappressu!

Cenzino: Menu mali va! Cu è chissu, quantu tempu avi chi si zita? Picchi tu a statu zita a nbucciuni che avi tantu tempu?

Enza: Assai. Avi un periudu ne longu, ne curto…

Cuncittina: Avi 30 misi! Cu unu di Roccalumera. Chi travaghia all’enel.

Cenzinu: Minnivaiu! Pi oggi naiu vistu e sintutu abbastanza. A sorpresa di genitori na vogghiù vidiri, ciau...

Enza: Fammi un favuri chiama a me mamma.

(esce di scena Cenzino) (Nina e arcanciula ritornano parlando)

Arcanciula: Belli cosi avi Cuncittina, bella doti piddaveru... (nota Caloriu abbricciato e rimane a bocca aperta)

Nina: (anche stupita) Ma... Caloriu... Enza?

Arcanciula: Caloriu chi... (suona il campanello o bussano)

Nina: (ancora stupita, non sa se chiedere o andare ad aprire) Cu po essiri? Spittati, vaiu a iapriri… (Esce)

Caloriu: (di colpo, forte e chiaro) Mamma, ti presentu a me zita!

Arcanciula: Ma... ma tu… Aaah (a rallentatore sviene) (tutti soccorrono Arcanciula)

Nina: (rientra con Santa) Ma chi succidiu ca?

Caloriu: (Tenendo la testa alla mamma svenuta) Signura Santa, fossi non era u mumentu giustu, ma vi chiedo la mano di Enza, e puru u restu.

Santa: (Sbalordita, dopo un’attimo di smarrimento) Ma... Enza... era... e parra parra…

Enza: Sì, mamma, era caloriu u me zitu raggiuneri.

Nina: Cuncittina.. ma tu no sapii chi… chi erinu.. ? (campanello)

Cuncittina: No mamma no sapia, se no sta farsa ta facia risparmiari. (ri-campanello)

Nina: Quantu vidu cu è.

Cuncittina: Vaiu io, vaiu io!

Arcanciula: (rinviene) Signura Santa.. Enza... Ma ti si a zita... Caloriuzzu... ma tu parri bonu? O chi miraculu!

Caloriu: Miracolo dell’amore di Enza.

Cuncittina: (rientra abbracciata dall’impiegato enel)

Nicola: Bonasira a tutti!

Cuncittina: Mamma, ti presentu u me zitu!

Nina: U.. uu.. to zitu... eee. (sviene) (tutte le donne soccorrono Nina).

Cenzino: (rientra dall’esterno) bonasira, io turnà pi vidiri a scena finali e semu nto meghiu.

Pippinu: (dall’interno rientra sulla scena) chi succedi ca?

Cuncittina: Papà, ci prisintà u zitu a mamma e sviniu. Tu prisentu!

Pippinu:  (Guarda Nicola) U zitu... tu... si zita... tu eri zita? zita? E to mamma... niautri... pensavamu chi... (barcolla)

Cenzino: (lo sorregge) Coraggio papà.

Pippinu: Cosi di l’autru munnu... e to mamma preoccupata chi ci ristavi zitella organizzò sta carnivalata e tu... eri...

Cenzino: Idda era zita!

Pippinu: Zita era...

Cenzino: (gli da una sedia) Non sveniri puru tu.

Pippinu: (Guarda tutti) Signura Santa, Caloriu, Enza, Nina (che si rprende), Cuncittina... E lei cu è? (a Nicola)

Cuncittina: To ienniru, u me zitu!

Pippinu: (rivolto a Nina) Me ienniru? Nostru ienniru?

Nina: Sì, a quantu pari.

Nicola: Sì, don Pippinu, sono qui a chiedervi vostra figlia in sposa. Il mio nome è Nicola e lavoro all’enel. Volevo ancora aspettare ma gli eventi…

Pippinu: Ma io non capi chiù nenti. Chi succidiu i denti, ci ci mancunu i denti?

Cenzino: Gli eventi, papà, no i denti!

Nicola: Lavoro vicino dove va alla sarta e pi mia fu comu un coppu di correnti, quannu a visti ristai scioccatu, namuratu di vostra fighia.

Cenzinu: Ci cridu, pi ti piaciri idda senza sex appil.

Pippinu: Signura Santa era Caloriu, u zitu di Enza chi facia successu!

Santa: Sì. Fu na surpresa puru pi mia.

Arcanciula: Figurativi pi mia, cu l’avia diri... cu a pinsava na cosa di chista, chi surpresa! Du preiu mi ballunu i pedi.

Santa: Meghiu chi ni emu a me casa niautri. Chi diciti cummari Arcanciula?

Arcanciula: Sì, amuninni.

Cenzino: Un momentu, datu chi Caloriu parra bono ci fazzu fari stu sciogli lingua, cussi si allena a parrari: Micu quannera nicu si fici a naca nto npedi di ficu cadiu da naca sbattiu a nuca e ristoi nicu.

Caloriu: Micu quannerà nicu, si fici a naca nto npedi di ficu, cadiu da naca sbattiu a nuca e ristoi nicu.

Tutti: Bravo.. .bravo... etc etc

Cenzino: Io minnivaiu, pi oggi mi bastinu chisti. Cugnatu, niautri poi ni canuscemu meghiu. Ciau a tutti. (esce)

Nina: (al marito) U vidi, non mi scuti mai! nto 2000 vo cumminari i matrimoni e nostra fighia era già inpignata, e a quantu pari bona npignata.

Pippinu: Ma si eri tu chi vulii cumminari stu matrimoniu a tutti i costi, e ora ncurpi a mia!

Cuncittina: Io vi avevo sempre avvertiti che ci avrei pensato io. Ma voi non potevate aspettare, come se io avessi cinquantanni.

Nina: To patri è senpri u solitu. (a Nicola) Mio marito ha combinato tutto.

Pippinu: Ah! io a cumminai sta sceneggiata! Mi vo fari fari u "nannu " piddaveru?!

Nina: Iddu! Non sapendo di lei era cunvintu chi ci ristava zitella.

Pippinu: (allarga le braccia in segno di rassegnazione)

Nicola: Noi avevamo deciso di aspettare, poiché io stavo completando la casa, non potevo sposarmi subito.

Nina: Puru a casa avi. Ora è lesta?

Nicola: Certu. Ma datemi de tu. Presto saremo come madre e figlio.

Nina: U vidisti! Frascatularu! Cumminasti un casinu cu su matrimoniu chi vuliii cumminari!!!!

Pippinu: Ahh! Io u vulia cumminari?

Nina: Cettu !!

Pippinu: U sa chi fazzu? 

Nina: Chi Fa!

Pippinu: Ora ci levu u cartellu "cercasi ienniru dispiratamenti"

Nina: E…?

Pippinu: Ci mettu: "Vendesi moglie per disperazione"

Fine terzo gatto (sipario)