TA RRIA LU ZIU TI
L'AMERICA
Commedia brillante in tre atti di Rocco Chinnici
Tradotta e adattata da Maurizio Schirone
Personaggi
Pippinu Capo famiglia
Vicinzina Moglie
Tamianu Figlio
Mariuccia Figlia
Frangiscu Padre di Pippinu
Angiulu Zio di Vicinzina
Comparse Impiegate comunali
Comparse Mamma con figlio
Notaio
Ninu Compare di Pippinu
Cosumu Compare di Pippinu
___________
PRIMO ATTO
(Scena: una vetrinetta, un comò, un tavolo con delle sedie, un'appendi
panni, dei quadri appesi; uno con l'immagine di San Giuseppe. Vicinzina è
intenta a stirare, mentre, seduto sotto il tavolo, Tamianu piange.)
VICINZINA
Vieni qua! Ma sempri a chiangiri tai? Cce hai?
TAMIANU
Nienti!
MARIUCCIA
Lassulu sciri ma', ca cu cuddu la capu pierdi!
TAMIANU
Tuni ta tari citta ci no li pruevi!
VICINZINA
Ci no ttieni nienti, (ironica) pircè ta chiangi allora? Cce uei,
parla?
TAMIANU
(Sempre piangendo) T'l'aggia tittu cce vvoiu.
VICINZINA
(Spazientita e nello stesso tempo ironica) T'l'aggia tittu cce vvoiu! Ci er'a
ssentiri a ttei
nni tici tanti cosi.
MARIUCCIA
Cosi, scimaggini!
TAMIANU
(Vicinzina, appoggiata sul tavolo e sporgendosi in avanti per guardare Tamianu
seduto per terra, lo guarda e aspetta la risposta. Tamianu la guarda sott'occhi
singhiozzando) Voj'a fazzu lu papà.
MARIUCCIA
Ha vitu ma li soliti scimaggini sua!
VICINZINA
(Che non ha capito bene, si mette la mano all'orecchio e rifà la domanda)
Cce ha tittu ca uè faci?
TAMIANU
Lu papà voj'a fazzu.
VICINZINA
(Meravigliata) Cce cosa? Lu papà!? (Tamianu annuisce) Ma si po' ssapiri
ti ddò ti vennu ncert' assuti ti
? Vol'a ffaci lu papà!
E chiangi, ti sobbra!
MARIUCCIA
Allora no nci ha capitu ca jè propia mucculoni?
TAMIANU
(Batte i piedi a terra e piange più forte) Lu sapìa!
VICINZINA
Ma lu sapìa cce cosa? Cirvieddu no' nni tieni propia! Scola no' nni voli,
fatia mancu cu llu pienzi e vol'a ffaci lu papà! Allora ha raggioni sorda?
Ma a propositu ti fatia: l'ha tajati li joni? (Tamianu non le da ascolto) Cu
ttei ta parlu, mi ta ssienti? (Lo guarda aspettando la risposta).
TAMIANU
(Fa segno con la testa di no)
MARIUCCIA
No llu viti ca la fiacca s'lu ta mangia sanu sanu!
TAMIANU
Mo' l'ha pruari. Ce t'ni uè sciuechi?
VICINZINA
No nci l'ha tarati no?! (Con la mano fra i denti) Ah, comu veni sirda ti ni
ddueni. Autru ca papà! Sienti a mammita, va ffani cuddu sirvizziu prima
cu si ccoji cudd'otru uatasi ti sirda e succeti l'opira. (Tamianu non
si scompone per niente) Cu ttei ta parlu! Jer' a ffuciri comu nnu furmini
quandu ti cumandu e inveci
uardatulu, pari 'ncantatu.
TAMIANU
(Quasi piangendo) Ma tu cce ta ddici?
VICINZINA
Cce ta ddicu?! Ca era meju cu va taji li joni, anzi, sbrichiti prima cu
cchiovi.
TAMIANU
Iu ticu, ca voj'a fazzu lu papà! Ah, cce ddici?
MARIUCCIA
No nci si salva cchiuni cutu meh! No mmi tai mancu la possibilità
cu tti difendu pi quanti cosi scemi tici t'la matina a lla sera.
VICINZINA
(Spazientita) E si, si! Va fa ddani moni, ca puè nni parlamu quandu veni
sirda; (ironica) si' cuntientu?
TAMIANU
(Smette di piangere) Si, si! (Ed esce)
VICINZINA
(Meravigliata, lo guarda uscire) Ma cosi ti pacci, vol'a ffaci lu papà!
Tutti ti capricci pircè ddu simpaticu ti sirsa no' lli tici mai
nienti, autru ca torii; li bbatunati ti tava iu, li bbatunati,
ma noni cu lla vocca, tici sempri ca lu cciti e cuddu jè sempri cchiù
viu, cchiù viu e cchiù capricciusu puru!
MARIUCCIA
Ma', no llu sapi ca lu papà jè nnu bbuenu
. e puè
ndi voli motu bbeni!
PIPPINU
(Voce fuori scena) Ancora nienti ha tajatu? Ma cce ha fattu? Vieni qua! Vieni
t'aggia tittu! Ti ni fuci? Ci ti cchiappu ti spriculu ti mazzati, piezzu ti
sfaticatu ca no' ssi otru!
VICINZINA
Com'al solitu, e quiti so' tutti li bbatunati, puè veni cuddu
e ddici ca vol'a ffaci lu papà, certu, no è ca teni motu tuertu!
(Continua a stirare).
MARIUCCIA
Jè lloggicu no nni combina mai una ntra tutta la sciurnata. Beh, ma',
ta va mmettu a potu la tanza mia.
PIPPINU
(Entra in punta di piedi e, avvicinandosi all'orecchio della moglie, grida forte)
Vicinzì!!!
VICINZINA
(Si gira di soprassalto e gli molla un sonoro ceffone facendo finire Pippinu
per terra) Ah, tu sinti? M'ha fattu cantari. (Additando la punta della
lingua) Qua , 'ntra lla ponta t'la lengua t'er' a vviniri, ca queta manera
ti trasiri eti? (Si avvicina a Pippinu, ancora a terra, che si lamenta) Vitimu,
vitimu cce t'ha fattu.
PIPPINU
Ahia! Ahia! Butti ti sali, nnu cuerpu ti bbatoni m'è parsu! Certu
ca tieni propia nna manu tilicata. Ahia! Ahia!
VICINZINA
Bbuenu, cussì ti llievi lu vizziu! (Lo aiuta ad alzarsi) Ancora ti ta
faci mali?
PIPPINU
La scema ti mammita, ci mi faci mali! Tegnu la recchia tutta spriculata e nnu
rumori ca pari la sirena ti nn'ambulanza, e cce aggia fattu! Sulu Vicinzì
aggia tittu, e ci era fattu nnu cumizziu allora cc'era successu?
VICINZINA
E ozziti, ozziti; no' nci pinzari cchiuni ca mo' ti passa.
PIPPINU
(Ironico) No' nci pinzari cchiuni
ma comu, mi ta' scapuzzava la
capu! E quedda
VICINZINA
Ma
timmi nna cosa l'ha scì cangiatu lu vaglia, li sordi ddò
tannu?
PIPPINU
Uella! 'Nna cosa la vota, e cce eti! (Si cerca, non trova i soldi, poi guardando
a terra s'accorge che sono caduti assieme alla poca spesa che aveva fatto) Ddani,
li ta vviti? M'ha fatta catiri la spesa an terra!
VICINZINA
(Meravigliata) La spesa! Ma quali spesa?
PIPPINU
To' gliummarieddi, nnu pollu allu spietu, e nnu paru ti chili ti ficatini! 'N'anticchia
ti sutanza nci voli, no' lli viti quiddi criaturi ti finita ca si ta
cunzumunu? E ci no' la facìa moni ca nc'erunu li sordi
vattrova
quandu si ni parlava puei.
VICINZINA
A llu prossimu vaglia, e menu mali ca nc'eti lu ziu Angiulinu t'l''America ca
ndi penza; pircè, (alludendo a Pippinu) ci no' era tatu pi ti
vaglia, vulì vitìa com'eram'a sciri annanzi e ssicuru ca quiddi
criaturi ti finita s'erunu ggià cunzumati e di cce manera!
PIPPINU
Eh, comu ta facimu! Pari ca
e puei, cce tti ta mmanca: lu
pani? E ringraziandu a Gesù Critu lu pani no mmanca!
VICINZINA
A llu zzu Angiulu.
PIPPINU
La pata? E puru queta, ringraziandu lu Signori, no' mmanca!
VICINZINA
A llu zzu Angiulu!
PIPPINU
La casa? (Guardandosi attorno) Si, jè piccinna, ma, ringraziandu lu Patriternu,
puru quedda no' mmanca!
VICINZINA
(Un po' adirata e scandendo le sillabe) T'aggia tittu, a llu zzu Angiulu!
PIPPINU
E sini, sini! Puru a llu zziu, cacomu.
VICINZINA
Pippì, viti ca la casa jè t'lu zzu Angiulu, nno mentiri otri critiani
pi lli mienzi, no' ssulu ca mancu li mandamu li sordi ti l'affittu, ma cu tamu
ndi paja, puru!
PIPPINU
E ti lamienti? Comu, jer'a essiri cuntenta! Ah, ma tuttu cutu pircè
simu critiani 'ngarbati, sitimati, critiani ca si fannu vuliri
beni.
VICINZINA
Tici cutu pircè lu zziu ggiutamenti no' tti canosci, e iu
ca nci haggia scrittu sempri: sinti nnu maritu appotu, massaru, fatiatori
(facendo con la mano il gesto di chi, invece, non vuole proprio lavorare), e
cci meju ti tei era pututu acchiari.
PIPPINU
Certu!
VICINZINA
Certu! Ma comu, tai sempri minatu barri, barri e sempri cu lla buttija
a mmanu cu quidd'otri to' fatiaturi ti cumpà Ninu e ti cumpà Cosumu!
PIPPINU
So' sfurtunatu, lu ta vviti, lu ta' ddici puru tuni ca tou
sempri barri, barri, ma ci no' la pozz'acchiari cce aggia fari m'aggia ccitiri?
VICINZINA
Ma cosi ti pacci! Si po' ssapiri a ci eti ca vai acchiandu? Fammi capiri, parla!
PIPPINU
Aaah! Ancora no' nci l'ha capitu?
VICINZINA
Veramenti, noni!
PIPPINU
La fatia, la fatia vou acchiandu!
VICINZINA
(Meravigliata) Vai acchiandu la fatìa a llu barru? (Ironica) Aaaa! Mo'
ta capiscu! E mi scummettu ca lu cafèi e la bbirra ti li va' piji
a llu collocamentu! Ticu ma cce nni po' assiri ti fijta lu Tamianu cu la capu
ca tieni tuni? Menu mali ca la femmina è piata ti mei.
PIPPINU
Tamianu, tu lu sapi nce nni po' ssiri t'lu Tamianu; lu sapi pi cce cosa ta
stutia, e jer'a essiri orgogliosa ti iddu e ti mei puru, ca nci aggia apierti
li uecchi quandu nci aggia tittu ca ha ffari lu dottori.
VICINZINA
Lu dottori ha ffari! Ci cuntinuamu ti tu passu, cuddu, mancu a lla quinta
rria; ma comu, teni tuticianni e faci ancora la terza e tuni
! Uardatulu,
uardatulu, lleviti ti qua nnanzi, ca la vera scola tuni nci la ta faci,
tuni si, propia tuni! E comu si ta 'mpara bbuenu!
PIPPINU
Scimunita! Si tuni ca no' capisci, ancora jè vagnoni.
VICINZINA
Aaah! Ancora jè vagnoni, eccu pirceni picchi fa ta chiangia ca
vol'a ddiventa crandi! Certu, pircè unu ca è papà si pensa
ca ha essiri grandi. Moni no' lli bbatunu cchiuni li flipper e li bigliardini,
moni puru lu bar, vuole essere com' a ttei precisu, "papà"!
Cussini zzicca puru iddu cu ssi acchia la fatia. E cussì iu no nci haggia
scriviri cchiuni a llu zzu Angiulu!
PIPPINU
Ticu iu mo' cce nc'entra zijta Angiulinu ntra lli tiscursi nuetri?
VICINZINA
Tisgrazziatu! Comu cce nc'entra! Ma allora ti ddò pienzi ca vennu li
sordi, t'lu Gloria al Padri?
PIPPINU
(Raccogliendo le cose cadute a terra) Oooh! Unu mancu jè patrunu cu menti
peti 'ntra ta casa ca edda subbutu zzicca a sfottiri: ci no' era pi llu
zzu Angiulu, cu lla fatia com'è scì spicciata, a fijita lu ta
rruvini, lu vizzij sempri; minti tuttu sotta sobbra. Signori mia, quandu ndi
spusammu parìa ca ta assìa fresca, fresca ti nnu conventu
'nna munachedda! Nna munachedda ca si facìa rossa sulu cu parlava. Pippinu
ti qua, e Pippinu ti ddà; moni, apriti cielu, a 'nna madri superiora
mancu la veti, nnu capu cantieri, si propriu cussì, pari nnu capu cantieri.
VICINZINA
Ca viti ca veramenti vulì ddivintava, armenu pi 'nna vota, nnu capu cantieri,
t'era llicinziari ntra vintiquattr'ori, cran pezzu ti mucculoni ca sinti!
PIPPINU
Lu ta vvititi, mancu edda sapi cuddu ca voli, prima tici e si lamenta
ca no tegnu fatìa, puei, ampena l'era acchiatu, subbutu mi vola llicenzia!
Mo', ticu iu, nnu critianu no' si scuraggia completamenti?
TAMIANU
(Entrando con un pezzo di legno in mano) Cussini com'eti, luengu o curtu? La
Mariuccia jè ddittu ca jè luengu.
PIPPINU
Ma cutu lu primu eti ca taji?
TAMIANU
Uè Papà, ma ti pari ca so' nna machinetta! Allora, com'eti?
PIPPINU
Buenu, jè bbuenu!
MARIUCCIA
Comu bbuenu papà ? Addò eti ca l'amà caffari.
PIPPINU
Mariù, jè bbuenu ti ta ddicu!
VICINZINA
Bbuenu? Scimunitu, luengu eti! M'lu uè ddici comu lu 'nfilu ntra lla
tufa, lu spengu?
POSTINO
(Bussa alla porta gridando "posta!")
TAMIANU
(Esce di corsa a prendere la posta e rientra dicendo d'aver capito il mittente)
Lu zzu Angiulu!
VICINZINA
(Meravigliata) Lu zzu Angiulu? Ma comu, jè scrittu nutersa!
PIPPINU
Aprila, aprila!
VICINZINA
Aprila, aprila! Cce ti pari ca lu ziu jè menna, ca uè mungi tutti
li ggiurni? (Apre la lettera, e, scorrendo velocemente le prime righe, rimane
molto sbalordita) Matonna mia! (Incomincia a fare avanti e indietro sul palco)
Appotu tamu! E comu facimu? (Pippinu la segue) Ci lu pinzava ca
nnu ggiurnu ti quiti
MARIUCCIA
Cce eti ma', no nci ndi manda cchiù ssordi?
PIPPINU
Mai sia! Cce jè successu, Vicinzì?
VICINZINA
E cce lli ticu moni?
PIPPINU
(Sempre in quell'avanti indietro) Ma ticu iu la uè spicci cu tu
nanzi e rretu? E mi tici cce jè successu? Parla!
MARIUCCIA
(Facendo coda a Pippinu) Mena ma', ca ggià mi ta pari c'hamà
mmurì ti fami!
VICINZINA
(Fermandosi) ta rria lu ziu t'l'America!
TAMIANU
(Che anche lui faceva, in coda a Pippinu e a Mariuccia, avanti e indietro fa
una forte esclamazione) Menchia, moni!!!
VICINZINA
(Pippinu guarda Tamianu con gli occhi storti) Puercu ca no' ssi otru!
PIPPINU
E va bbeni, ti cce ti prioccupi?
VICINZINA
Comu, ti cce ti prioccupi? Iu nci haggia scrittu a llu ziu nnu saccu ti cosi
ca no' so' pi nienti veri, e moni, moni comu facimu?
PIPPINU
Mo' lu ta viti unu pi no' ddiciri la verità, s'acchia com'a nnu
sorgi 'ntra nna tajola, no' sapi cchiù cuddu c'ha a fari.
MARIUCCIA
Che disperazione!
VICINZINA
La verità? Ma comu! Iu t'haggia mmucciatu sempri, a lli uecchi t'lu ziu,
aggia tittu sempri ca tuni sinti nna persona perbeni, nnu calantommu, nnu fatiatori!
PIPPINU
Ah! Pircè
pi llu ziu ci unu no' jè faticatori no' po' essiri
calantommu? Lu sapi cce ti ticu Vicinzì: ca ci iu putìa evitari
cu llu ncontru quandu veni, tantu nè iddu canosci a mmei e nè
iu voja canoscu a iddu, capitu! No' sulu ca unu teni la sfurtuna cu no'tteni
fatìa, ma ca pi cutu sinti nna cosa unutuli noni! E no mia cara
Vicinzina, sucutlu tuni a llu ziu, tantu 'n tra vui vi capiti, e puei no' ppensu
ca si veni cu si tai motu tiempu
VICINZINA
(Legge la lettera; la voce che si sentirà sarà quella dello zio)
"Cara Enzuccia, finalmente ho deciso, vengo a conoscere la tua famigliola.
Sai, mi sento vecchio, vecchio e stanco", (Vicinzina alza gli occhi dalla
lettera e guarda Pippinu) si senti vecchiu, certu, la vita s'l'è fatta
cu lli suturi e senza mancu cu hai lu piaceri t'avì fili, (riprende a
leggere) "e, prima ch'è troppo tardi, vengo a fare testamento
"
PIPPINU
Comu, comu?!
MARIUCCIA
Matonna mia! Cc'è capaci ca ndi faci ricchi pi tutta la vita?
VICINZINA
Tici ca veni puru cu ven'a ffaci lu tetamentu! Ata vitu?
PIPPINU
Ma
timmi 'nna cosa, si sicura ca lu ziu no' tteni a nisciun'otru oltri
a ttei?
VICINZINA
Nisciunu, nisciun'otru nc'eti; sulu 'nna femmina amiricana ca cunvivi cu iddu
e sicuramenti a edda nci lassa cuddu ca teni in America. Puvirieddu, era vuluti
tanti fili e inveci
(ricomincia a leggere la lettera) "Volevo, cara
nipote, farti pure sapere che sono rimasto più solo che mai; con la mia
compagna ci siamo definitivamente lasciati. (Pippinu strofina le mani contento
per l'eredità che aumenta) Quasi venderei tutto e verrei a vivere definitivamente
a Maruggio; ma di questo ne parleremo quando saremo assieme. Ora ti abbraccio,
un bacione per Damianuccio e Mariuccia e salutami tanto Peppino , ho tanto desiderio
di conoscerlo". (Quasi fra sé) E ti ddifrieschi quandu lu canusci.
PIPPINU
Vicinzì, cce parli sola? Fammi sentiri cuddu ca tici lu ziu.
VICINZINA
Nc'è tiempu, nc'è tiempu cu ssienti tanti cosi t'lu ziu; cchiuttotu
vitimu cce eti ca hama cumbinari prima cu vveni lu ziu.
PIPPINU
Iu, fazzu finta ca tou luntanu a fatiari e ca ndi vitimu a ogni morti
ti Papa, cussì vui sitimati tutti cosi, lu ziu riparti e iu
mi ni tornu t'la fatìa.
TAMIANU
E iu?
PIPPINU
E tuni! E tuni cce cosa?
TAMIANU
(Seccato) La mamma lu sapi.
MARIUCCIA
tatti cittu cu lli cosi tua scemi ca quiti so' mumenti dilicati
ti quiddi ca ti ponnu cangiari la vita!
VICINZINA
Iu? E cce aggià ssapiri iu?
TAMIANU
Lu papà!
PIPPINU
Iu? Iu no' ssacciu nienti!
TAMIANU
Noni tuni! (Rivolgendosi alla mamma) Cu llu papà, cu llu papà
com'è scì spicciata?
PIPPINU
Ma t'otru li nummiri ta ddai? Ma ti quali papà ta parli?
Pircè
nc'è
nn'otru papà, eti?
VICINZINA
(Tamianu sbuffa spazientito) Ah! Lu papà, jè veru! Ca moni t'lu
pozzu fa' fari lu papà ca ha viniri lu ziu? (Ha un'idea) Sintiti inveci
cuddu ca facimu: tuni, (a Tamianu) vitu ca hama ddiciri ca sirda jè
partutu, faci lu crandi t'la casa, ticimu
lu papà, ma
mi
raccumandu, no' 'ndi facimu canosciri puru t'lu ziu pircè ci no', toppu,
quandu lu ziu riparti
(facendo come se tirasse il collo a una gallina)
m'ha capitu no?
TAMIANU
Si, si mà, lassa fari a mmei. (Uscendo) Matonna!!! Finarmenti pozzu fari
lu papà!
MARIUCCIA
No' ti prioccupari ma', ca mo' nci la controllu iu la scemaggini!
PIPPINU
(Dopo aver guardato uscire Tamianu) E iu, iu addò tormu? Tegnu 'nna trana
'mpressioni ca ha succetiri 'ncuna bbella 'nzalata!
VICINZINA
Tuni va pia sirda, cu si tai tre quattru ggiurni cu nui, po' essiri ca
la paccitutini sua faci tancari lu ziu e cuddu subbutu riparti.
PIPPINU
Veramenti! Ma tu lu sapi ca cuddu tai li nummiri, no' facimu ca 'ndi cumpleta
l'inzalata?
VICINZINA
No' facimu cussì! Facimu cussì: a llu ziu, com' arrìa,
nci spiecu ca ta spettu nnu piccinnu (facendo segno come se aspettasse
un bambino), e ca tu mi juti a lli sirvezzi cchiù pisanti, cussì
siervi cu ttieni sott'occhiu a sirda.
PIPPINU
Ma comu, prima hama tittu ca aggià partutu pi lla fatìa e moni
mi mentu a aiutari a ttei? No' nci ta capiscu cchiù nienti.
VICINZINA
(Con rabbia contenuta) Iu, vitu ca tou 'ntra tu tatu,
e no' mi pozzu vviliri, tu sinti quedda ca mi iuta a fa' li sirvezzij, quindi
PIPPINU
(Che ha capito di doversi travestire ha un netto rifiuto) Ah no, no, no, cara
Vicinzina! Propia cutu noni! Ma comu, iu vitutu ti femmina? Ma lu
capisci cce sorta ti manicomiu ca nni essi? Sientimi, lu sapi cce ti ticu Vicinzì,
ca iu ta partu veramenti, pircè non sia mai Ddiu, 'ntra ta
cunfusioni ca vulì cumbinamu, s'er' a capiri ca iu sontu
o anzi
ca la cameriera eti
(Esce parlando sotto voce).
MARIUCCIA
Cameriera, venga qui! Mi porti un buon caffè? Matonna mia sia ca è
vveru!
VICINZINA
(Adirata) Iu sontu, la cameriera eti! (Va sulla soglia della porta dove è
uscito Pippinu e continua a rimproverarlo) Tu, no' ssi nisciunu! Si sulu unu
ca ci no' ffaci bbona la parti sua, caru mia, sicuramenti t' la ccuji nna bella
virtulina ti mazzati , cran piezzu ti sfaticatu! Fiacconi!!
TAMIANU
(Affacciandosi anch'egli alla porta) Cran pezzu ti
VICINZINA
A ttei! Uardatulu com'è bellu t'otru! (Lo insegue attorno al tavolo,
e, alla fine, Tamianu vi si infila sotto, mentre si va chiudendo il sipario)
FINE PRIMO ATTO
SECONDO ATTO
(Scena medesima)
VICINZINA
(Affacciata alla finestra, guarda se arriva lo zio, guarda e prega ogni tanto
San Giuseppe perché possa procedere tutto nel migliore dei modi. La sua
messa in opera della pancia, mostra un'evidente attesa di oramai poco tempo;
all'angolo, seduto, sta il vecchio Frangiscu, papà di Pippinu, che gesticola
balbettando qualcosa). San Giseppu mì, fammila ta crazzia! Fa ca
lu ziu no' scopri nienti, fa puru ca cuddu tuetucu ti suecruma tai quattru
nummiri bbueni cussì lu zzu Angiulu si tanca e si ni torna subbutu,
subbutu in America. (Si fa il segno della croce e continua a guardare la finestra
e l'orologio appeso alla parte). Mah! La navi arrìa a lli ottu , so'
li tieci, e t'lu ziu ancora nienti!
FRANGISCU
(Dando numeri) Arretu, arretu aggià vvutari! (A Vicinzina che lo guarda
meravigliata) Cu ttei ta' parlu! Va pia la scheda! Fuci, fuci t'aggia
tittu, prima cu fannu lu sfogliu!
VICINZINA
Ohi Matonna mia! Mò è l'ora sua!
FRANGISCU
Cce ta faci, no' nci sienti? Va dda' t'aggia tittu!
VICINZINA
E sini papà, mo' veni lu Tamianu e mandamu a iddu.
FRANGISCU
Moni, moni ha sciri, prima cu è tardu! Ci no nci po' sciri lu Tamianu
manda la Mariuccia ca quedda eti cchiù sberta!
VICINZINA
Vulì sintiti a mmei, oramai, pensu ca no' ssi po' fari cchiù nienti,
comu facimu a sapiri qual' eti mmienz' a l'otri schedi?
FRANGISCU
Fuci t'aggia tittu, lu votu mia si vol'a ppia! Piezzu ti 'mbrojia populu! Mi
vulì piava pi fessa, ma lu votu mia no' lu veti. Sbrichiti t'aggia tittu,
va subbutu dda'!
VICINZINA
Lu sapi, veramenti
FRANGISCU
Puru tu si' complici allora! Cumplottu, cumplottu! (Si sente arrivare da fuori
la voce dello zio Angiulu che chiama)
ANGIULU
(Fuori scena) Enza, Enzuccia! Qua tou! Lu ziucciu tua jè rrivatu;
ddo' tai? Vieni aiutari a prendere valigi!
VICINZINA
(Iniziano le preoccupazioni) Ohi, Matonna mia Santissima! Jè zziccata
l'opira! (Al suocero) Signuria spittati ca va piu la scheda e vegnu, no' vi
muviti! (Si da una sistemata al cuscino che ha sotto la veste) Mariuccia, camina
ca jè rrivatu lu zziu. (Entra Mariuccia che segue la madre).
FRANGISCU
Tranquilla! (Vicinzina esce) Allerta Frangì! No' ti fa' fottiri ta
vota! Nna vita, nna vita hai ca mi piunu pi fessa, ma moni bata! A Frangiscu
lu conzalemmuri no' lu pia pi fessa cchiù nisciunu! (Indicando col bastone
una sedia) Cu ttei ta parlu! Cc'eti no' nci sienti? Manc' a ttei ti cunvieni
lu tiscursu! (Sempre alla sedia) Vindutu!!! Fuci ca faci ancora an tiempu, va
pijiti la scheda, ah no! Piezzu ti pupu! No' nci sienti? E allora lu sapi cce
ti ticu, ca ti moni in poi ti llevu lu salutu, piezzu ti trunzu! (Abbassa
il bastone e smette di guardare la sedia) Lu votu! Qua t'l'aggia ddari! (indicando,
sempre col bastone, il centro della sua fronte) Piezzu ti 'mbroja populu!, traditori,
vindutu all'amiricani! T'aggia cunzari pi lli feti, t'aggia cunzari
e tu (ancora alla sedia), va dda, va canta ci tieni curaggiu, piezzu ti cacarinali!
VICINZINA
(Entra, ha in mano una valigia foderata di stoffa a quadri e un sacchetto) Trasi,
trasi ziu! (Anche lo zio, oltre a un cappello di paglia in testa, ha i pantaloni
uguali alla stoffa della valigia, una camicia all'americana e una farfalla al
collo di stoffa a quadri come la valigia. Il suo accento è un misto maruggese-americano)
tuttu certu ca ata essiri tancu toppu tuttu tu crandi viaggiu c'ata
fattu. E
lu mari, lu mari com'era, ziu, aggitatu?
ANGIULU
Oh, no Enzuccia! Lu mari essiri ok! Lu viaggiu no' essiri ok; troppo lungo!
Che bella ragazza, Mariuccia, proprio come l'avere descritta nelle lettere.
(Guarda un po' in giro e si accorge di Frangiscu) E
cutu chi essere?
M'era sembratu pezzu ti mobili!
VICINZINA
Ah ziu, cutu jè suecruma.
ANGIULU
(S'avvicina e gli porge la mano) Piacere!
FRANGISCU
E vui, vui ci siti? L'ata purtata la scheda?
ANGIULU
(Non capisce) La scheda! (A Vicinzina) Cosa essere scheda?
VICINZINA
Nienti ziu, iddu ta ddici
FRANGISCU
(Adirato) Tu tatti citta! Cu ttei ta parlu!
MARIUCCIA
Zio, non ci fate caso, il nonno è un po'
..
VICINZINA
(Angiulu rimane meravigliato) Papà, la scheda mo' la nnucunu, cutu
jè ziima, ziima Angiulu, cuddu ca jè tatu in America.
FRANGISCU
(Ripensa alla guerra e a quanti si vendettero la propria patria per niente)
America?! Vindutu! Vindutu! Vi vindituvu la patria pi nienti, ma a mmei
no' mi piati cchiù pi fessa! Ata capitu?
ANGIULU
(Che non ci ha capito niente, si rivolge a Vicinzina) Pi fessa! Cosa essere
pi fessa?
VICINZINA
Ohi Matonna mia! No' nci fa' casu zzi'
sapete
egli è un po'
(Facendo segno come se fosse pazzo)
ANGIULU
Ma
tu non avere mai fatto sapere niente di questo tuo suocero
diciamo
MARIUCCIA
E' solo un caso, zio, che egli sia qui!
VICINZINA
Prima cu parti lu Pippinu pi lla fatìa, hama pinzatu, ggiutamenti,
cu llu purtamu qua, no sapi, la femmina ca lu bbatava era zziccat' a perdiri
cuerpi puru edda, e tutta la santa sciurnata no' faciunu otru cu ddaunu nummiri,
t'la matina fign'a lla sera; ti fori, ti ret' a lla porta, li critiani
si crapintaunu ti li risati cu lli sintiunu ticiri tuticarij; nienti ziu,
no' nc'è nienti ti pesciu ti quandu a 'nna machina si rompunu li freni,
zzicca a fuciri senza cu ssapi addo' va spiccia.
ANGIULU
E tu come fare a badare a lui, visto che essere in questo stato (indicando la
pancia di Vicinzina).
VICINZINA
Eh, comu facimu ziu
lu putimu minari dda for' a lla trata? Puè,
nc'eti la Mariuccia mia ca mi juta.
MARIUCCIA
Si, zietto d'America, io voglio molto bene alla mamma!
TAMIANU
(Entra vestito da adulto, chiama la governante, suo padre, invitandola ad entrare.
Il comportamento ferreo del ragazzo nasconde un po' sua la giovane età).
Trasi, trasi! E muvimundi, azzamu li mani osci, ca iu ti paju cu fatii, noni
pi perdiri tiempu! Via la fiacca! (Guarda lo zio, che non conosce, e lo saluta)
Bongiornu! E vui
ci siti?
ANGIULU
(Meravigliato) Io
essere
VICINZINA
Ziu, cutu jè Ddamianu.
ANGIULU
Damianuccio!!!
VICINZINA
Si ziu, lu vagnoni!
ANGIULU
Vieni (allargando le braccia) dallo zio tuo, Damianuccio bello! Ma
dimmi,
perché essere vestito buffone?
TAMIANU
(Risentito) Ma cini? Uardati a t'otru, a mmei mi chiama buffoni! (Indicandolo)
E iddu ca tai vitutu sia ca eti nna scacchiera!
VICINZINA
Tamianu! Cu ttei ta parlu! E tatti attientu, viti ca cutu
eti lu zzu Angiulu, lu sapi, cuddu ca er'a rrivari t'l'America; 'mbrazza lu
ziu! (Pippinu, vestito da governante è intento a fare le pulizie guardando
sott'occhi lo zio, il quale sembra ricambiare con sguardi dolci). E puei, comu
ti permetti cu parli cussì a quiddi cchiù grandi ti tei, malitucatu?
ANGIULU
E va beni Enzuccia, lasciulu andare, lui essere ancora bambino.
TAMIANU
(Ancora risentito) Ma cini? (Al pubblico) Io, bambino! Ma ti ddò jè
rrivatu tu spaventapassiri. (Rivolto allo zio) Iu essere papà!
VICINZINA
(Lo zio ride, ride e non ci capisce niente; Vicinzina si avvicina al quadro
di San Giuseppe segnandosi) San Giuseppi mia, vi nni preu, frinatulu vui, e
frinatimi puru a mmei nanz'a llu ziu, ca ci no va spiccia brutta, cu cuddu mmalacarni!
(Si avvicina a Tamianu e gli parla all'orecchio in modo che lo zio non senta
e il pubblico possa capire) Sienti cu ttei toppu facimu li cunti, com'erumu
rimati?
TAMIANU
(Con le mani alle bretelle, la punta del piede che batte per terra e con un
tono quasi di rimprovero) Vabbeni, senza cu zziccamu moni (ironico) toppu facimu
li cunti! Ah si? Ca quasi zziccamu a ffari la somma! Signura mi', com'erumu
rimati! Hamà rimasti ca iu aggia fari lu papà e bata;
puei
, quandu finisci ta cummetia, si ni parla, ma toppu, noni moni!
(Alla "governante" che era ferma a guardare) E tu, a ci ta spietti,
alla carrozza cu spicci ti quattru sirvezzij? Manesciti!
MARIUCCIA
Tamia', ca spetta nnu picchi prima cu tti faci canosciri!
ANGIULU
Per tutti gli stati di America, se ci sto capendo una parola! Enzuccia, vuoi
aitarmi a capire? E quell'altra, (indicando la "governante") chi essere?
Quante cose non mi avere scritto nelle lettere!
VICINZINA
E quanti cosi t'era ddiciri puru zz'Angiulì! Ma comu si faci, comu si
faci, ntra lli lettiri!
FRANGISCU
(Cerca di alzarsi) Quantu la va piu iu personalmenti!
VICINZINA
(Lo fa risedere) Ma ddo' eti ca ata sciri! Mariuccia, cciaffulu ti ddani!
(A Tamianu) Vieni qua tuni!
TAMIANU
No signora!
VICINZINA
(Lo va a prendere per l'orecchio) A mmei no signora! Viti ca li jammi ti rompu,
no' ti pari ca ti ta piji la manu cu tuttu lu peti o noni, ribbusciatu,
cce ti fuei sirda!
TAMIANU
(Liberandosi) Vicinzì, ma cce ta ddai li nummiri! Viti ca iu lu
Pippinu sontu, ma cu ci ti parìa ca ta parlavi? Ma com'è
t'otra! Cce t'n'ha sciuta ti capu?
VICINZINA
(Resta sbalordita, non pensava che Tamianu riusciva a prendere così sul
serio la cosa, e le viene di svenire) Aiutatimi, 'nna seggia, 'nna seggia! (Subito,
sono tutti indaffarati a vedere come fare per aiutare Vicinzina. Frangiscu,
approfittando della confusione, riesce ad uscire fuori senza che nessuno s'accorga
di lui).
ANGIULU
(Preoccupato) Enzuccia! Enzuccia! (A Tamianu) andare tu a prendere no poco di
acqua con zucchero! (Escono Pippinu e Tamianu) Povera Enzuccia, che casa movimentata!
Questo piccolo (toccandole la pancia) che deve nascere sicuramente essere un
fenomeno. Enza, Enzuccia! Io essere, zio Angelo! Ti prego rispondimi
TAMIANU
(Entra di corsa col bicchiere dell'acqua, seguito da Pippinu col vassoietto
dello zucchero) Pronto acqua! (Mariuccia gliela da a bere)
PIPPINU
Pronto zucchero!
ANGIULU
Come, pronto zucchero! Allora quell'acqua non essere stata con zucchero?
TAMIANU
(A Pippinu) Ah, no' nci era zuccarata? Ma ticu iu quand'è ca l'ha capiri
ca t'ha svigliari, quandu ti licenziu? Vì nnu picca, vì! Prima
vannu chiangendu casi, casi ca vann'acchiandu fatìa, e puei, uardatili,
parunu ddurmisciuti!
ANGIULU
Ma lasciala stare poverina! Non ti sembrare male mortificare così le
persone? Specie una così bella donna (facendogli gli occhi dolci)
TAMIANU
(Ridendo a crepa pelle) Bella donna! Ah! Ah! Ah!
PIPPINU
(Come se fosse mortificato, a Tamianu) Cattivo!!!
MARIUCCIA
Comu cattivo! ta rrimani bruttu puru! (Anche lei ride a crepapelle)
ANGIULU
(Abbraccia Pippinu per rincuorarlo) Su, su dai! Non ve la prendete, lui (indicando
Tamianu) essere troppo piccolo, per capire certe cose.
TAMIANU
(Verso il pubblico) Ah! Ah! Ah! Io essere troppo piccolo per capire, e iddu,
piezzu ti calloni ca si senti grandi, uardatulu, quasi quasi ca si 'nnamora
ti sirma! (Angiulu conforta ancora Pippinu accarezzandolo)
VICINZINA
(Riprendendosi) Ohi Matonna mia comu mi ta sentu cunfusa; ma ddo' tou?
Cce m'è successu? (Chiama il marito) Pippì, Pippinu, ddo' tai?
TAMIANU
(Si appresta ad avvicinarsi, mentre Pippinu, alle spalle dello zio fa segni
a Vicinzina di non parlare se no si scopre l'inganno) Qua, qua tou Vicinzì!
Comu ti ta ssienti?
VICINZINA
Tu! Oh no!!! (Sviene di nuovo)
ANGIULU
Acqua! Acqua!
PIPPINU
Moni lu zuccuru! L'acqua s'l'è piata prima!
ANGIULU
Ok! Ok! (Le da un cucchiaio di zucchero, poi si rivolge a Pippinu facendogli
il cascamorto) Voi avere voce molto calorosa, voi essermi molto simpatica!
PIPPINU
(Girandosi imbarazzato) Ma iu sontu
ANGIULU
Cosa essere?
PIPPINU
Mmaritata, mmaritata sontu!
ANGIULU
Maritata? Ok, ok! E allora? Anch'io in America stavo con altra donna, ma
dopo, lei essere cattiva ed io lasciare.
PIPPINU
Pure io (facendo come se fosse "una tigre innamorata") essere cattiva!
Anzi no, cattivona! (Come se volesse graffiarlo con delicatezza)
ANGIULU
(Sembra quasi essere innamorato cotto di Pippinu) Bello, bello! Ancora, dai
su! Tu fare così, no perché essere cattiva; tu motu calorosa!
VICINZINA
(Riprendendosi) Comu mi ta ssentu brutta! Propia comu nna rimbambita.
ANGIULU
(S'accorge di Vicinzina e sussurra a Pippinu) Ma di questo ne parleremo dopo,
come sistemo un po' le cose (e accorre da Vicinzina).
VICINZINA
Pari comu sia ca ta caminu sobbra li nuvuli.
MARIUCCIA
Ma', comu ti ta scienti. Cu no ndi mueri, sa!
ANGIULU
Halò Enzuccia! come andiamo?
VICINZINA
Oh, ziu! Quando sei arrivato?
ANGIULU
(Meravigliato) Quando essere arrivato!? Avere impressione che tu preso molto
shock! Ma ora passerà, vedrai.
PIPPINU
Signora, come vi sentite?
VICINZINA
(Lo guarda) Ah, si moni mi ta zziccu a ricurdari! Tu sinti
(Pippinu
fa segno di no) Anzi, vui siti
Rusina, Rusina la cameriera! Matonna mia!
Nna bbotta propia bona aggia vut' a piari. (Guarda un pò in giro e s'accorge
che manca Frangiscu) Ma
suecruma addo' è scì spicciatu?
(Inizia una veloce ricerca: chi guarda sotto il mobile, chi dietro una sedia
chi sotto il tavolo) Quani tava prima! Zzu Angiulì, ddo' jè
sciutu? (A Pippinu) E vui, vui nienti ni sapiti? Mancu a sirda sapi batari,
maliminatu!
PIPPINU
(Meravigliato, e per non far capire niente a zio Angiulu) Mio padre? Ma signora!
La botta veramenti bbona l'atà piata (Angiulu, che non aveva capito bene,
ora capisce invece che Vicinzina, per la botta, da i numeri)
MARIUCCIA
(Rincara la dose) Propia forti jè tata la botta!
TAMIANU
(A Pippinu) Mio padre! Mia madre! Ndi pirdimu 'ntra lli chiacchiri, inveci cu
ndi mintimu a fatiari? Bella vita er'a essiri queta ci turava!
VICINZINA
Certu ca veramenti bella er' a essiri la vita, ci turava pi ttei! Ma ha spicciari,
no' ti prioccupari!
TAMIANU
Cce cosa?
VICINZINA
Cce cosa? Puei t'lu fazzu capiri iu! (Bussano e Pippinu va ad aprire)
COMPARSA (I Impiegato)
(Due impiegati comunali) Buongiorno signora Enza; è una fortuna per voi
che il nostro è un piccolo paese. Vostro suocero ha corso il rischio
(Guarda Pippinu, sembra di riconoscerlo e gli si rivolge) Ma voi
no, che
sciocco! Mi sembravate
(Pippinu si gira) Scusate signora ma m'era sembrato
proprio
niente! (Guarda ancora Pippinu) Però ch'è strano
(Pippinu fa come se sbrigasse le pulizie di casa) Dicevo, vostro suocero, ha
corso il rischio di essere arrestato, è venuto al municipio a battere
con forza il bastone allo sportello, richiedendoci una scheda, e che poi non
si è fatto capire bene di che scheda parlasse.
VICINZINA
Crazi, Crazi! No vi prioccupati, iddu tici ca voli nn'otra vota la scheda ti
li votazioni, jè ddittu ca jè sbaiatu a vutari e pirciò
vol'a vota arretu.
COMPARSA (II Impiegato)
Su questo forse ha ragione, anche se doveva pensarci bene prima chi votare,
ma che deve venire a rompere i vetri e prendere a bastonate gli impiegati
questo no, eh no!
VICINZINA
Ma a suecruma lu canusciti, lu sapiti comu raggiona (facendo segni con la mano
come se stesse ad indicare chi da numeri).
COMPARSA (I Impiegato)
E' per questo che lo abbiamo accompagnato a casa, da voi, per evitare il peggio,
però, fate in modo che ciò non si ripeta (riguarda Pippinu).
VICINZINA
Sini, sini no' vi prioccupati ca moni nci penzu iu.
COMPARSA (II Impiegato)
(Che continuava a guardare Pippinu, meravigliato, ora si rivolge a Vicinzina)
Sarà che sono ancora meravigliato per la strana meraviglianza
però,
in quanto a voi, quando ieri l'altro vi incontrai alla posta, non sembravate
in questo stato (indicando la gravidanza); è possibile?
TAMIANU
(In tono di rimprovero) E' possibili, no' jè possibili! Quedda mi pari,
cudd'otru ssimeja! Ma nzomma lu sapiti ca siti troppu ficcanasu, e cce mutelli
sontu!
COMPARSA (I Impiegato)
(Quasi scopre con chi sta a parlare) Ma voi
anzi tu non sei
TAMIANU
Ancora! Ma viti nnu picchi, vì! Mancu li carrabbineri tutti ti
'nformazioni, e cce eti! V'la pozzu ddimmandari iu inveci nna cosa?
COMPARSA (II Impiegato)
Certo.
TAMIANU
Ma quand'è ca vi ni sciati?
ANGIULU
(Ride) Ok! Ok! Damianucciu!
COMPARSA (I Impiegato)
(Ad Angiulu) Ma
voi chi siete?
ANGIULU
Io essere quello (Gli prende il bastone al nonno) che se voi non andare via
subito ve lo rompere in testa quisto bastone! Oh, guarda! Voi fare così
perché non esserci mio nipote Pippinu; via, andare via subito! (Alzando
il bastone) Oh, che maniere! (Quelli scappano)
COMPARSA (II Impiegato)
(Fuori scena) Signora, dimenticavamo di dirle che deve venire al Comune per
pagare il vetro che ha rotto suo suocero.
FRANGISCU
(Alzandosi) Addò tai, (ad Angiulu) addò tai lu batoni?
Tammi lu batoni, pircè m'l'ha llivatu? (Angiulu, col bastone in
mano, tentenna a darglielo). Tammi t'aggia tittu! (Riesce a prenderglielo, e,
nello stesso tempo, lo scambia per l'impiegato del Comune con cui aveva avuto
la lite) Facivi lu buffoni darretu a llu sportellu, no' vagliò? Ma moni
nci penzu iu cu ti ggiutu pi lli feti; (Angiulu si mette dalla parte
opposta del tavolo) vieni qua! Ce ti ni fuci? Qua ha viniri (dando colpi di
bastone sul tavolo).
MARIUCCIA
Lu zziu, ma', si ni vai ci sciamu ti tu passu!
VICINZINA
(A Pippinu, sottovoce) Ma ticu lu uè rripiji picchi, picchi o noni, ddurmisciuta-tu?
Cce nci la uè va procuri nna scheda, cussì si carma nnu picchi.
Ca cutu quattru nummiri era ddari, ma cu faci nna cummetia bell' e bona,
lu fattu jè motu diversu! (Frangiscu contrasta ancora con Angiulu).
PIPPINU
(Pippinu prende con forza Frangiscu e lo siede nella sua sedia dicendogli qualcosa
all'orecchio, e, non appena finisce di parlargli all'orecchio, Frangiscu, come
d'incanto, si calma). E
mi raccumandu!
ANGIULU
(Osservava meravigliato) Caramba che femmina!!! Tu essere veramente ok!!! Cosa
avere detto a quello terremoto perché si fermasse?
PIPPINU
Nienti, nci aggia tittu soltanto ca ci iddu no' lla spicciava, no' sulu ca no'
li va piu la scheda e ca quindi no' teni cchiù dirittu cu vota, ma
ca ci iddu mi faci mbitialiri bona bona lu fazzu vulari t'la finetra!
ANGIULU
E lui
perché stare zitto? Avere paura che tu non prendere scheda,
o perché farlo volare dalla finetra?
PIPPINU
(A Tamianu) Tu cce ddici? T'la finetra, no?
TAMIANU
(Con grande esclamazione) Troppo forte! T'la tou iu nna manu pà! (Si
tappa la bocca cercando di non fare capire ad Angiulu quel "pà").
MARIUCCIA
E coma al solito ha fa scopriri tutti cosi! No' ssi bbuenu mancu cu faci mbrueji!
ANGIULU
(Meravigliato, mentre Pippinu fa segno a Tamianu di non farsi scoprire). T'la
tou iu nna manu! (A Pippinu) Cosa essere pà?
PIPPINU
Pà, volere dire
pacenzia, va
ti nnu latu mi vulì ddava
nna manu, e di l'otru latu mi tici pacenzia; si, propriu cussì; (A Tamianu,
ironico) no' è cussì Damianucciu?
TAMIANU
(Con severa autorità) Ohé!!! Ma cce eti tutta ta cunfitenza?
Com'è scì spicciata, l'ha spicciati li sirvezzji? (Pippinu fa
cenno di si) Allora viti ddo' eti ca t'n'ha sciri, e crai mi raccumandu, cerca
cu vvieni in orariu ca sempri t'la futti quedda ticina ti minuti!
PIPPINU
(Fa capire ad Angiulu di essere mortificato) Bongiornu a tutti.
ANGIULU
Aspetta, ti accompagno!
PIPPINU
Noni, crazi, no' vi prioccupati, sicuramenti marituma mi ta spetta mmenz'a
lla chiazza; macari sarà pi nn'otra vota. T'accordu?
ANGIULU
Ma io essere molto preoccupato per te. Macari tu molto stanca!
PIPPINU
No vvi ni 'ncaricati. La prossima vota. Arrivederci. (Ed esce, poi lentamente
riapre un po' la porta e chiama Tamianu, il quale gli fa capire che non ha nessuna
intenzione di andarci; le continue minacce mimiche di Pippinu riescono a persuaderlo).
MARIUCCIA
Uè ma', lu ziu srai ca si ta 'nnamora t'lu papà! (Si mettono
a ridere)
TAMIANU
(Da fuori scena) Ahia! Ahia! Mo mi scueddi la recchia!
PIPPINU
(Sempre da fuori scena) No' uè viti comu va spiccia ta cummetia,
noni la recchia, la capu ti scoddu! T'la fazzu llivari iu la manìa ti
fari lu papà! Moni sienti inveci cuddu ca ha fari, trasi intra e
(senza far sentire cosa suggerisce a Tamianu di fare) mi raccumandu, senza cu
faci capiri nienti. Ci noni ti ni llevu ti sobbra la terra. Cce ha capitu?
TAMIANU
(Sempre da fuori scena) Ahia! Lassimi li recchij! Lassimi ca mi ta trueppij!
ANGIULU
(Che cercava di capire da dove provenisse quel vociare, si rivolge a Vicinzina)
Ma questo non essere Damianuccio che avere gridato?
VICINZINA
(Cerca di non far capire niente allo zio) Noni ziu, sicuramenti 'ncuna voci
ti vagnoni ca li ssimeja; Tamianu sicuramenti jè vvut'a sciri cu ccumpagna
mmenz'a lla chiazza la cameriera, l'ommu crandi l'ha fari fign'all'urtumu.
ANGIULU
Ma
come mai, lui, fare lu grande?
VICINZINA
Comu mai! Pircè cuddu bbetia, bbellu ti sirsa, prima cu parti,
l'ebb'a scì ddiciri: Tamianu mi raccumandu, mentri iu no' nci tou,
cerca cu faci lu capu famija, e cuddu l'è piatu alla lettira.
ANGIULU
(Meravigliato) Ma lui essere veramente convinto! E allora dimmi, non potere
parlare, io, con Damianuccio fino a quando non venire suo padre da lontano?
VICINZINA
Mi pari propia ti noni caru ziu, cuddu teni la capu cchiù tota
ti li petri ti Martina, e certi voti jè meju
FRANGISCU
(Sogna, si mette le braccia davanti la faccia come per coprirsi da qualcosa)
No' llu fazzu cchiù! Matonna mia, t'lu ggiuru no' lu fazzu cchiù!
Li miricani? Si la ponnu fottiri tutta l'Italia! Però bata, bata!
Lu votu? Puru toi ti ni tou, (Vicinzina ed Angiulu, meravigliati, cercano di
intervenire) ma lassami sciri moni. Ahia! Ahia! Pippì! Pippinu!
VICINZINA
Papà, nnu suennu è tatu! Mo' carmativi c'hanna passati tutti
cosi.
FRANGISCU
Addo' tai, addo' tai? Si n'è sciutu? Mi ta ccitìa,
vagnù.
MARIUCCIA
No' tti prioccupari no' ca s'n'è sciutu pi mmoni!
ANGIULU
Chi, lo stava ccitendo?
FRANGISCU
'Mbrojia populu, 'mbroja populu era! (Entra Tamianu toccandosi l'orecchio indolenzito;
Vicinzina e Angiulu gli si avvicinano; mentre Frangiscu rimane a balbettare
e Mariuccia comincia a ridere).
VICINZINA
Cc'eti, cce hai?
ANGIULU
Cosa essere successo al grande Damianuccio?
TAMIANU
(Adirato) Nienti! E no' mi tuccari!
VICINZINA
La uè spicci, o noni?
ANGIULU
Lo sai che io
quasi, quasi pentito di averti portato tante cose di America,
e di donarti anche
ma è meglio forse lasciare perdere tutto (Tamianu
lo guarda sott'occhio e non gli da ascolto).
VICINZINA
Lassalu sciri ziu ca jè nnu picca scemu! (Tra sé) Tal'e quali
a sirsa. Allora, vitimu cce t'ha fattu a lla recchia (gli tocca l'orecchio).
TAMIANU
Ahia! Ahia!
VICINZINA
Ah, l'ha pruati ta vota! Certu, pi ttei queta eti nna nuvità,
ma iu tegnu la trana 'mprissioni ca tu l'ha zziccari a piari fiermi!
TAMIANU
(Quasi piangendo cerca di non fare capire niente allo zio) Jè ddittu
lu papà, viti com'a ffari cu llu ziu ca t'ha parlari.
ANGIULU
(Avvicinandosi ai due) Cosa dire Damianuccio? Cosa succedere?
VICINZINA
Nienti, nienti zz'Angiulì, cce ha succetiri! Anzi, m' lu faci nnu piaceri,
ci arrivi a lla Comuni, ci ta ancora apiertu, e viti pi tu tiscursu
t'lu vitru prima ca nni mandunu ncuna bbella multa?
ANGIULU
Certo! Su, dai Damianuccio, vatti a cambiare e venire con zio Angiulu.
TAMIANU
Noni! No' nci l'ha capitu? Aggia fari lu papà!
VICINZINA
Ah, no' nci t'hanna bbatati quiddi! E tatti cittu e va 'mpara a
llu ziu addo' eti lu municipiu! Ha fari lu papà, ma allora li vai circandu
veramenti ogni punt'e mumentu, cce m'ha tittu prima, t'la scurdatu? Va dda intra,
e va cangiti, sienti a lla mamma tua.
TAMIANU
No! (Ci pensa un pò) Allora cussì aggia sciri vitutu!
ANGIULU
Allora, tu, essere molto capriccioso! Non Essere a carnevale!
TAMIANU
Ah, iu essiri capricciusu, mà, e iddu, (Indicando Angiulu ch'è
vestito a quadri) pi iddu no' jè carnevali?
VICINZINA
Ma cce ta ddici! Pi loru jè normali cu si vetunu cussini,
dda si usa, quiddi sontu miricani (guardando lo zio).
ANGIULU
Certo!
TAMIANU
Ah, certu! E ci qua no' si usa la corpa ti ci eti? Mia?
VICINZINA
(Angiulu ride) Ticu iu moni ha sciri o noni? (Mima le botte)
TAMIANU
(Allo zio) Cussì uè vvieni, o ti piji paura?
ANGIULU
Paura! Perché?
TAMIANU
Perché? Moni lu viti subbutu, subbutu sobbr'a llu corsu! O ndi pijunu
a tutt'e ddoi pi miricani, oppuramenti ndi vennu ti retu cu ndi piunu pi fessi
e cu ndi bbajunu!
ANGIULU
Abbaju! Cosa essere abbaju?
TAMIANU
Se, se babbu, sciammindni (ed escono).
VICINZINA
(Si avvicina al suocero) Papà, papà
FRANGISCU
(Spaventato) Ci eti, cce eti?
VICINZINA
Ci eti? Ma ci eti ca nci po' essiri, vi vulì scì rripusati nnu
picchi 'ntr'a llu liettu?
FRANGISCU
Noni, qua, qua m'aggia tari! Aggia tari all'erta, ca ci picchi,
picchi cu va' ppiu suennu mi fottunu!
VICINZINA
(Aiutandolo ad alzarsi) Ma ci eti ca v' ha fottiri, iu, vi uardu iu, vui no'
nci v'atà prioccupari propia.
MARIUCCIA
No', no ti prioccupari. Nci tamu nui!
FRANGISCU
Allerta, allerta Vagnù! Apriti li uecchij ci veni 'mbroja populu; 'nna
vita, 'nna vita hai
VICINZINA
(Avviandosi) Vui riposativi propia tranquillu ca a cuddu nci penzu iu, no' vvi
prioccupati. Mi ta ssintiti?
FRANGISCU
Nisciunu, nisciunu, pi cuddu mancu lu tiaulu bbata!
VICINZINA
(Esce accompagnata da Mariuccia) Se, se. No' tti prioccupari ca sacciu iu comu
nci l'aggia ggiutari lu pitizzulu!
PIPPINU
(Entra affacciando prima la testa dalla porta per evitare che possa esserci
qualcuno) Vicinzì, Vicinzì! Addo' tai? (Bussano alla porta)
Madonna mia e moni com'aggia ffari? (Bussano di nuovo) S'acchia rrispondu! Chi
è?
CUMPA' NINU
Cumpà Ninu e cumpà Cosumu simu. Apriti!
PIPPINU
Madonna t'lu Carmunu. Chi cercate?
CUMPA' COSUMU
Comu chi cercate? Cumpà Pippinu. Apri!
PIPPINU
(Va ad aprire e cerca di nascondersi) Bongiornu, Ton Pippinu non c'eti, cce
li pozzu ticiri ncuna cosa?
CUMPA' NINU
(A cumpà Cosumu) Ton Pippinu? Ma comu, s'hanna mesa la cameriera puru
? E lli sordi addò l'hannà scì occhiati?
CUMPA' COSUMU
Veramenti erumu passati c'hama scì sciucari a carti!
CUMPA' NINU
Ma quand'è c'atà zziccatu a fatiari ntra ta casa, pi no'
ssapì li fatti vuetri?
PIPPINU
Da pochi giorni. (Fa finta di spolverare)
CUMPA' COSUMU
Cumpà Ni', lu sapi ca è propia bbona queta.
CUMPA' NINU
Sini cumpà, pusitiu cuddu pillicrinu ti cumpà Pippinu, cioè
Ton Pippinu, no' nd'è ddittu niente. Cu s'la teni tutta pi iddu.
CUMPA' COSUMU
Sicuru ca si ta ddifresca cuddu minchialiri. Scusi cameriera, v'è
ddittu quando torna per caso?
PIPPINU
Noni, jè ddittu ca tinìa parecchi cosi da fari. No mm'è
dditta nisciun'ora.
CUMPA' NINU
Ma lu sapi ca jè ffatta nna bella scelta Ton Pippinu. (Gli si avvicina)
No ssapi ca si propia bbona?
CUMPA' COSUMU
Si, si. Quandu veni falli li complimenti ti parti notra. Ah, sintiti a
propositu, ci ndi servi ncunu ggiurnu putiti viniri puru a casa mia cu pulizzati
nu picchi?
PIPPINU
Noni, no' jè possibili! Ca Ton Pippinu jè motu ggilusu. Però,
macari nni parlu cu iddu prima e puè vi fazzu sapiri. Ma mo' pi ffavori
sciativini ca tegnu ta fari moti sirvezzji e ci torna Ton Pippinu e no' l'aggia
fatti si fotti la capu.
CUMPA' NINU
Cummà Vicinzina, no nci tai?
PIPPINU
Noni, jè ssuta cu iddu!
CUMPA' COSUMU
(A cumpà Ninu) Ci no si futtìa la capu cumpà Pippinu, mi
mminava sobbra a queta, cumpà. Queta jè bbona propia.
CUMPA' NINU
Beh, allora ndi ni sciamu. Nd'lu saluti quando veni. Tantu piaceri di averla
conosciuta.
CUMPA' COSUMU
Anche mio, arrivederci!
PIPPINU
Arrivederci! (Li accompagna alla porta) Madonna mia, comu vannu arsi! Vicinzì,
Vicinzì, addò tai?
VICINZINA
(Rientra cercando di parlare piano per non fare sentire a Frangiscu) Qua, qua
tou! No' mi ta vviti?
FRANGISCU
(Fuori scena) Ci eti, ci eti 'mbroja populu?
VICINZINA
Quasi, quasi; ma signuria turmiti e no' vi ni 'ncaricati, ca m'la vescia iu
cussì com'erumu rimati! (A Pippinu) Cc'eti?
PIPPINU
(Incominciando a spogliarsi) Cc'eti? Comu, cc'eti! Ma lu capisci 'ntra quali
situazioni nd'ama sci cchiati? Moni, puru cumpà Ninu e cumpà Cosumu
hanna vinuti ca mi sciunu acchiandu. No, no cara Vicinzì, mo bata!
Com'arrìa lu ziu mi acchia cussini e pi cuddu ca sontu ci li cunvieni,
pi mmei cuddu ca vola penza, penza; puru a fijita ta pirdimu!
VICINZINA
Ci eti pi fijita jè meju cu no' nni parlamu propia, oramai cuddu ddonca
era rrivari jè rrivatu; to' voti m'è fatta sviniri prima, e tuttu
custu crazii a lli 'nzignamienti tua; pi quantu a ttei, oramai ti cunvieni cu
cuntinui, jè tiempu persu ca ti ta spueji, oramai lu ziu penzu
ca si ta pirsuati ca mmienzu a ti pacci no' nci po' tari quindi
jè quitioni oramai ti picca, e penzu ca jè meju pi tutti
cu cuntinuamu a recitari; toppu, a scena finita, ti cuddu c'hama ffari nni parlamu,
ma
cutu toppu (si sentono le voci di Angiulu e Tamianu che sono
di ritorno. Angiulu chiama "Enzuccia"; Pippinu scappa di corsa cercando
di prendere quanto s'era già levato di dosso; correndo, con una scarpa
coi tacchi ancora messa, rischia di cadere per terra mentre, lentamente, va
chiudendosi il sipario).
Fine secondo atto
Terzo atto
(Scena come la precedente. Angiulu e Tamianu entrano di corsa inseguiti da tanti
bambini che vanno ridendo dei loro indumenti. Vicinzina ha il tempo giusto di
chiudere la porta e li va a sgridare dalla finestra)
TAMIANU
T'l'aggia tittu iu, tu no' nci ha vulutu a cretiri.
ANGIULU
Essere una vergogna! In America nessuno fare così!
MARIUCCIA
V'hanna piati pi fessa, no?
VICINZINA
(Affacciata alla finestra sgrida ai ragazzi che ancora continuano a sfottere
i due) Bbeh cce hama ffari, vi ni vulì sciati a casa o noni? O v'aggià
mminari nnu vacili t'acqua sobbra? Ah, noni? (A Tamianu) Va pija nnu vacili
t'acqua (Tamianu esegue, mentre lei rimane indaffarata con quei monelli che
ancora continuano a vociare. Vicinzina rimprovera uno di quei bambini che continua
a ridere) E tu cce ta rriti! No' nci ti virguegni, malitucatu, noni? (Angiulu
si affaccia dalla finestra e quelli gridano più forte) Lleviti zì
ca moni ti fazzu vetiri iu comu spariscunu com'a lli furmini. (A Tamianu) Com'è
scì spicciata cu llu vacili? Tantu nci voli cu piji nn'anticchia t'acqua?
TAMIANU
(Entra ridendo) Nah mà, cciaffa, jè tuttu prontu!
VICINZINA
Sbrichiti, fiacconi! Tantu nci voli? Tammi, tammi qua (lo prende e lanciafuori
quanto vi è dentro). Ddifriscativi! (Fuori si sentono scappare i ragazzi,
qualcuno grida: "cce chifu, cce puzza"! Vicinzina odora la bacinella
e si tappa il naso); ma cce m'ha tatu, ribbusciatu? No' mmi tiri ca
!
TAMIANU
(Con la testa conferma) Mà, lu rinali t'lu nonnu era bellu chijnu e iu
ANGIULU
(Con le mani al naso) Tu fare più schifo di loro!
MARIUCCIA
Cce chifu!
VICINZINA
Ca moni no' ll'hama vvetiri ncuna mamma ca nda vvinì ddiciri mali paroli?
E cce hannu tuertu?
TAMIANU
Mà, e nui nci ticimu ca jè tatu lu nonnu.
VICINZINA
Ohi Critu mia! Ma è mai possibili?
ANGIULU
(Non capisce) Cosa essere successo?
VICINZINA
Moni subbutu ti ni ddueni ti cuddu ca jè successu! (Bussano) E queta
jè la prima; avanti!
PIPPINU
(Entra Pippinu vestito normale, tanto che Angiulu non lo riconosce) Jè
permessu? Bongiornu a tutti.
ANGIULU
Voi essere papà di uno di quei (indicando la finestra) bambini?
PIPPINU
(Non sapendo del discorso, non capisce) No! Iu veramenti, sontu
VICINZINA
Sini zzì, jè propia lu siri ti unu ti quiddi vagnuni e sicuramenti
moni nni voli suddisfazioni.
ANGIULU
(Angiulu gli si avvicina e, osservandolo bene, pensa di averlo già visto)
Voi non essere viso nuovo, io
si, mi pare di avervi già visto,
ma non ricordo dove, forse
TAMIANU
(Pippinu si gira per non farsi riconoscere) Zzì, lu sapi addò
l'hama vitu, a llu municipiu.
ANGIULU
Si, forse la vederlo; ci dovete scusare per quello che essere successo, sapete,
noi avere in casa un vecchio che poverino
come dire
essere un po'
(facendo il segno di uno che è matto)
VICINZINA
Vui sicuramenti lu canusciti a suecruma, ogni ggiurnu è 'nna toria,
prima, cittu tuni e cittu iu no' va pia lu rinali e lu mena t'la finetra!
E puei, no' vvititi, noni cu mmi ggiutificu, cu quiddi com' a vui, ca
vennu pi havì soddisfazioni, e giutamenti cce vuliti ca v'aggia
ddiciri
MARIUCCIA
Certu! (Allusivo) Mi pari ggiutu, acchia la capiti la situazioni (bussano).
VICINZINA
Avanti! (Entra una delle madri di quei ragazzi) trasiti, trasiti, cce ncuna
cosa, cce jè successu?
COMPARSA (Madre)
(Con le mani ai fianchi) Mannaggia l'infernu cu tutti li tiauli santissimi!
Quiti so'cosi ca si fannu? (Chiama il figlio che è fuori tutto
bagnato) E trasi, trasi tuni, bacchittoni ca no' ssì otru! Uardatulu,
ancora ta scula, e la puzza la ta ssintiti? Sia ca è catutu
'ntra nna fogna comunali (si tappano tutti il naso).
VICINZINA
(Mortificata) Cce vuliti ti mei, suecruma
COMPARSA (Madre)
Votru suecru! Votru suecru cce cosa?
VICINZINA
Jè nnu picchi fissatu c'ha mminari lu
comu si dici
t'la finetra,
e
COMPARSA (Madre)
(Adirata) Eee cce cosa?! (Si gira da Pippinu che lo conosce) E vui nienti ticiti?
Certu, lu curaggiu no' jè cosa pi vvui; e ci era successu a vui allora,
c'eruvu fattu? Cc'eti, no' nci rispunditi, no' nci vi cunvieni lu tiscursu no
jè vveru?
PIPPINU
Oooh!!! Ma lu sapiti ca ta pirditi lu cirvieddu! Pi lla miseria nah! Vititi
cce sorta ti paracilicu ca ta faciti pi 'nn'anticchia ti comu si tici
ti atto piccolo, e ci era scì mminatu l'atto grosso, cc'eruvu cumbinatu
allora, nn'opira? Certi fimmini no' nc'erin'assiri ti casa mancu quandu nc'eti
lu terremotu, sant'Antoniu mia!
COMPARSA (Madre)
Vui, ta parlati cussini pircè qua no' nc'eti marituma, e giustamenti
cu 'nna femmina faciti lu bbuffoni.
PIPPINU
E mandatimi a votru maritu ca lu scutursu bellu, bellu! E moni vi ni vulìi
sciati e ndi purtati a cutu ca è 'mpuzzunuta casa; via, sciò
sciò! Ma vititi nnu picchi addò hama scì rrivati! (Avendo
toccato il ragazzo, si annusa le mani e se li pulisce smorfiando).
COMPARSA (Madre)
Iu, certu ca mi ni vou, ma no' pinzati ca finisci cussini, voju tanta ti quedda
soddisfazioni ca vui mancu v' la 'mmagginati; (al ragazzo) e camina tu jotru!
COMPARSA (Ragazzo)
E tu mi piji sempri pi fessa, no?
COMPARSA (Madre)
(Esce borbottando col ragazzo) Camina, camina ca no' nci ti piu pi fessa, no.
COMPARSA (Ragazzo)
(Fuori scena) Sini, sini sempri pi tuetucu m'ha ffà passari.
PIPPINU
(Angiulu è come se stesse per capire qualcosa, e Pippinu cerca di sviare
il discorso) E puei, ticu iu, cce nc'entru ntra tu tiscursu; vititi nnu
picchi cce macellu!
VICINZINA
(Interviene anch'essa alla recita di Pippinu) Vi ringraziu ton
comu vi
chiamati? Cussì ampena arrìa marituma vi fazzu ringrazziari direttamenti
ti iddu. Pi moni crazzij.
PIPPINU
Lassati tari, lassati tari, ma, a propositu ti votru maritu,
quand'eti ca rria? Iu era parlari cu iddu ti 'nna certa situazioni, è
una situazioni urgenti! (Ad Angiulu) Scusati (tira in disparte Vicinzina, mentre
Tamianu parla con lo zio). Viti ca tuttu lu paisi s'è cchijnu ca ntra
ta casa ni ta succetunu ti tutti li culuri, e iu tegnu 'nna trana
'mprissioni ca
VICINZINA
Viti ca lu ziu, sicuramenti già ni teni fin'a lli capiddi, ma tu tici
ca nci lu pozzu ticiri iu "manesciti, zzì, fani lu tetamentu
e vabbandi"; Pippì, viti ca cuddu ziu m'eti!
PIPPINU
(Guarda se può essere visto e cerca di controllare la rabbia) Ah, iddu
jè ziita! E iu, iu no' so' nisciunu, no' so' nienti? Ma lu uè
capisci ca già tutti sapunu in giru ca tu mi cumandi a bacchetta? E ca
cu ti fazzu li sirvezzij, iu, m'haggia vetiri puru ti femmina! E ca fijita
si veti ti grandi e si motra puru ntra tuttu lu paisi. Ti cudd'otru
bellu ti ziita nni ticunu ca tu mancu ti li 'mmaggini, pircè ognitunu
no' sapendu ci eti e ntra tutta ta cunfusioni
'nzomma circamu cu
cangiamu sunata, pircè qua ta zzicca a succetiri nnu quarantottu.
ANGIULU
(Fuori scena si sente un gran trambusto) Aiutu! Aiutu! Noni 'ntra la recchia,
noni! Aiutu, aiutu! Lu cueddu, mi ta 'nfoca, mi ta 'nfoca! (Corrono
tutti; Vicinzina congeda Pippinu che se ne va).
VICINZINA
(Fuori scena) Cc'è successu?
ANGIULU
(Sempre fuori scena, si sentono grida di dolore) Ahia! Ahia! Si è llivato
l'orecchio! Enzuccia, presto portatemi da dottore! Io volere ripartire subito,
di corsa, per America! (Rientrano in scena, Angiulu si tiene l'orecchio, è
sporco di sangue).
FRANGISCU
(Fuori scena) Vieni qua vieni, ti n'ha fuciutu? Eh, ma ci ti cciaffu! Vieni
qua, qua ha viniri!
VICINZINA
Lassulu sciri ziu, vitimu cce t'ha fattu?
MARIUCCIA
Madonna mia, la recchia li ta ppendi!
ANGIULU
Mi ero solo abbassato per vedere cosa essere successo! E' quello
uno mozzicone
forte!
VICINZINA
(Guardando l'orecchio) Porca miseria! La recchia si ta futtìa!
ANGIULU
Ahia! Ahia!
VICINZINA
No, ma qua lu dottori nci voli! Tamianu va chiama lu dottori!
TAMIANU
Mà, cussì aggia sciri? (Indicando i vestiti) No' ha vitu
prima cce jè successu ampena hama 'ssuti? Comu vou!
VICINZINA
(Angiulu si lamenta) Ca va cangiti, subbutu, ma cce ta spietti la carrozza?
No' lu viti lu ziu comu ta faci pi llu tilori!
TAMIANU
Eh, e cc' è successu?
VICINZINA
Comu cc'è successu? La recchia li ta cati e tu ti tai cussì
tranquillu!
TAMIANU
Mà, ca manda la Mariuccia o pircè no vai tuni?
VICINZINA
Io? E cussì (indicando la pancia) comu vou?
TAMIANU
Va cangiti, no!
VICINZINA
Mi va cangiu? Comu mi va cangiu? Ma ticu ti tei no' si ni po' fari propia cuntu?
Ma ha finiri, no' ti prioccupari.
TAMIANU
E se, se! Sempri cu lla tessa canzoni: comu spiccia si ni parla, lassa
ca lu ziu riparti, e toppu ccussì ti ni ddueni! Mà, lu sapi ca
mi ta nnoja puru a mmei tu tiscursu, quasi quasi ca lu ziu
ANGIULU
Dai Damiano, vieni o no? Porca della miseria, se avessi saputo che io dovere
venire a trovare questo inferno e ora anche le botte
e no, Enzuccia! Di
certo non sarei venuto proprio, e che maniere! Io pensavo di venirmi finalmente
a riposare uno poco di tempo, ma vedo che è meglio ritornare alla America
a lavorare. Ora, intanto, vi prego, fatemici ritornare con tutti e due li orecchi!
VICINZINA
Veramenti, la recchia! Mi n'era scurdata! Va dda intra, fuci, va cangiti!
TAMIANU
Arretu! Ma comu?
VICINZINA
Aggia capitu, è unutili cu tti ripetu sempri li tessi cosi, vol'a
ddici ca mi mentu ncuna cosa sobbra e vou iu! (Esce nell'altra stanza per prendere
qualcosa da mettere e va borbottando) Sciammindni zzì, manesciti ca ci
no ta recchia t'in terra ndl'ama ccojiri. No' vvieni puru tuni, Mariù?
(Escono. Rientra solo Vicinzina mentre Tamianu stava recandosi, in punta di
piedi, nella stanza dove dorme il nonno). E
mi raccumandu! Cu ti tai
attientu a llu nonnu armenu (ed esce).
TAMIANU
(Ironico) Eh, tatti attientu a llu nonnu armenu, certu ca nci to'
attientu, ca propia ddà ta' scìa! (E riparte in punta di
piedi, si accerta se la mamma è già lontana, poi si avvia nella
stanza del nonno e si ferma sulla soglia parlandogli) Frangiscu!!! Svegliati!
Lu votu, lu votu m'ha ddari! Cce ta faci, ta ddurmi?
FRANGISCU
(Fuori scena) Se, se! Ma no' mi ta' mazzati ca t'lu tou, subbutu, subbutu! Aspetta
ca piu la scheda. (Si sente che cade dal letto) Ahia! Ahia!
TAMIANU
Cce ta faci, uè 'mbrueji? Attientu! Ci no' uè ssaggi lu
batoni!
FRANGISCU
No, vi ni preu! Veramenti aggia catutu, li reni, li reni m'aggia rotti! Ma ta
vegnu, ta vegnu! L'occhiali, l'occhiali s'hanna rotti! Spittati ca ta
vegnu lu tessu.
TAMIANU
Moni cce ta faci, ta acchij la scusa ca no' nci viti?
FRANGISCU
Noni, noni! Vesciu, vesciu! E vesciu bbuenu puru! ta vegnu.
TAMIANU
Eeee
mi raccumandu, senza pintimienti. (Si nasconde sotto il tavolo).
FRANGISCU
(Con gli occhiali rotti, non vede quasi niente ed entra tentoni) Qua, qua tou!
Ata vitu ca vesciu! (Ma, una sedia in mezzo ai piedi lo fa cadere per
terra) Ahia! Ahia! Cce sorta ti liepri! Cce ddiciti, v'è piaciuta la
catuta? Queta jè ginnatica pura. Ahia! Ahia! (Si rialza e
ricomincia a camminare tentoni. Tamianu esce da sotto il tavolo si va a mettere
dietro un paltò appeso in un chiodo al muro) Ma
Signor
'mbro
ma cce ta ddicu, signor popolo! Lu votu tutti v'l'hanna tatu? No, no no'
vi prioccupati! A mmei ti l'otri no' m'interessa, lu votu lu tessu v'lu
tou, jè sulu
cussì, ca lu vulì sapìa. (Guarda
il paltò, e, scambiandolo per 'mbrojia populu, va a parlargli) Ah, vui
siti? M'ata fattu cantari! Ticitimi 'nna cosa, vui, veramenti, ci siti?
A ci rapprisintati?
TAMIANU
(In tono di rimprovero) Comu ti permetti! Ci sontu iu? Io sono tutto! Io, rappresentandomi,
rappresento a ttei e a tutti quiddi com' a ttei! Al mio posto, tu, chi rappresenteresti?
FRANGISCU
Veramenti pi prima cosa, anzi pi primissima cosa, iu rapprisintava
li
puvirieddi, si li puvirieddi, li puvirieddi e li vicchiarieddi com' a mmei ca
no' tennu nienti.
TAMIANU
Li puvirieddi! (Ride) Ah! Ah! Ah! Caru Frangiscu, sbagli! Il nostro diventerebbe
un paese di poveri, è come, caru Frangiscu, se a rappresentarci fosse
un mugnaio, di certo rappresenterebbe i mugnai con i suoi mulini, lo stesso
dicasi per i contadini, rappresenterebbero i contadini con i suoi campi di zucche,
ecc. ecc. Quindi tu chi rappresenteresti? I poveri con la loro miseria! Allora,
allora dimmi, il nostro non diventerebbe un paese di morti di fame?
FRANGISCU
(Meravigliato) Mezzica! Lu sapiti ca veramenti no' c'era mai pinzatu! Aviti
raggioni, e iu
ca pinzava
Nienti, nienti, aviti propia raggioni,
e
ticitimi 'nna cosa, v'la pozzu tari la manu?
TAMIANU
Certo! (E gliela porge)
FRANGISCU
Cce manu fina ca tiniti! Ca quasi pari quedda ti nnu piccinnu!
TAMIANU
Questo, caro Frangiscu, è perché rappresento pure i giovani!
FRANGISCU
Lu sapiti ca iu pinzava veramenti mali ti vui, ma da ora in poi tati sicuru
ca no' nci sbaju cchini; sarete sempri 'ntra lu cori mia, qua mmienzu.
TAMIANU
(Sente l'avvicinarsi di qualcuno e se ne scappa nell'altra stanza con tutto
il paltò) Qua tou!
FRANGISCU
(Anche se non ci vede bene, riesce ad intravedere l'ombra che va via, e, rendendosi
conto d'essere rimasto solo, gli fa un gesto) Tiè!!! Cciaffiti cutu!
(Entrano Vicinzina e Mariuccia)
VICINZINA
Papà! Cce so' ti cosi?
MARIUCCIA
Uè no', cce ti ta 'mpari malitucatu?
FRANGISCU
Menu mali ca si n'è sciutu! Lu furnaru, lu mulinu, lu contadinu; vititi
ci iddu m'l'è spiecatu pircè iu so' sempri puvirieddu, anzi lu
sapi cce ti ticu, tieee nn'otra vota! Cussì jè sicuru ca t'arria.
VICINZINA
Papà, arretu? Trasi ziu (entra Angiulu, ha l'orecchio tutto medicato).
ANGIULU
(Entrando vede Frangiscu e si tiene alla larga) Cosa essere successo Enzuccia?
VICINZINA
Nienti, no' ti prioccupari, suecruma
parla sulu. (S'accorge degli occhiali
rotti e chiede spiegazioni al suocero) Ma
cc'è successu? Cce hata
cumbinatu, hatà catutu?
FRANGISCU
'Mbrojia populu, 'mbrojia populu jè tatu!
VICINZINA
(Angiulu fa segno come se Frangiscu fosse matto) Comu? 'Mbrojia populu?
MARIUCCIA
Cutu ncunu mbrueju t'lu Tamianu jè vvut'a essiri! Sicuru a llu
cientu pi cientu.
FRANGISCU
Si, e vulia ca a quarsiasi cotu, nc'er'a ddari lu votu. Lu capisci? Puru
qua jè vinutu! Allerta Vicinzì; m'è ddittu puru t'lu furnaru,
t'lu mulinaru, t'lu contadinu
VICINZINA
(Con ironia) E
t'lu picuraru no' nc'è parlatu?
FRANGISCU
(Angiulu continua a non capire) Noni
veramenti ti cuddu no, no, no, no!
VICINZINA
(Sempre ironica) Ah, noni? Va beni, ma no' vi prioccupati; signuria ssittativi
qua, ca quandu torna puè li parlu iu; siti cuntientu?
FRANGISCU
Si, si! Ma apri li uecchi Vicinzì. Tillu puru a lli vagnuni.
VICINZINA
Sini, vui no' vi prioccupati.
FRANGISCU
(Balbetta sottovoce mentre Vicinzina parla con Angiulu) 'Nna vita, 'nna vita
hai! Ma no' nci mi pija cchiù pi fessa!
VICINZINA
La ta viti qual è la vita mia caru ziu, quedda ti aviri a cce fari
cu nnu vecchiu rimbabitu e nnu fiu ca nni cumbina una ogni cincu minuti, no'
nni pozzu propia cchiuni. (Si ricorda di Tamianu che ancora non ha visto) Ma,
a ddiscursu ti fijima
cc'è capaci ca cuddu cristianu teni veramenti
a cce fari cu
comu tici iddu
'mbroja populu, (allusiva) ma hamà
vetiri cu quali 'mbroja populu. (Entra nella stanza dove dormiva il nonno) Tamianu,
Tamianu! Ma cce ta faci, ta ddurmi?
TAMIANU
(Sempre fuori scena) Mà, aggia vitu ca ta faciuvu ritardu
e m'aggà vinì curcatu.
VICINZINA
Timmi 'nna cosa, no' nc'era curcatu lu nonnu 'ntra tu liettu, o sbaju?
E puèi, cce ta faci cu llu paltò misu?
TAMIANU
Comu cce ta fazzu, mà! Mi ta sintia nnu friddu e m'l'aggià
'nfilatu; lu nonnu, lu nonnu cce cosa? Iu, cu no' lu svegliu, m'aggià
curcatu an cocchij e no' ssacciu cchiù nienti, pircè, addò
tai lu nonnu, s'l'hanna futtutu?
VICINZINA
Oziti, oziti, calandroni! Ti fazzu vetiri iu s'l'hanna futtutu, ti fazzu vetiri.
Timmi 'nn'otra cosa, no' nni sapi nienti ti l'occhiali t'lu nonnu? Com'è
ca li teni rotti? No' facimu
TAMIANU
Mà, iu tormu e tu tai li nummiri, comu fazzu cu sacciu ti l'occhiali
t'lu nonnu, m'lu uè ddici?
MARIUCCIA
Tu mai niente sapi, no? Sarchiaponi!
VICINZINA
(Rientrando in scena) Puvirieddu, ddu piccinnu! Lassulu sciri Mariù.
Iddu mai nienti sapi. (Si gira e lo chiama) Oziti, oziti ca srai ca ti ni ta
vieni meju ti sirda!
TAMIANU
(Uscendo nervoso)
'Nchia!!! 'Ntra ta casa no' nci si po' ddormiri
cchiuni! E cce eti! Ci sciamu annanzi ti tu passu l'esaurimentu mi veni!
VICINZINA
Lu ta ssienti zzi, mancu nascunu e già ti parlunu t' esaurimentu,
ah, cce ebblica, cce ebblica!
ANGIULU
Certu, alla sua età, no' nci ha essiri tantu bellu cu ssenti ticiri ti
cosi, ma
tandu giutamenti 'ntra ta casa, no vesciu chi
c'è di meravigliarisi. No, no mia cara nipote! Io preferisco ritornare
in America prima che maledire lu giorno d'essere venuto! Nn' anticchia cuddu
(indicando Frangiscu) quillo tirrimoto! Nnu poco (indicando Tamianu) quellu
capo sbetico! Tuni, cu lli probblemi tua, e puru tuni tieni raggioni; ha capitu,
iu sulu pinsare quisto
(facendo come se fosse diventato pazzo). Solo Mariuccia
essiri un poco equilibrata.
VICINZINA
Iu, caru ziu, ti capiscu, anzi ta vesciu ca ta risiti motu,
forsi pircè t'acchiatu ntra nnu mumentu ti carma; (Angiulu sbalordisce)
ma
jer'a vvetiri! Ntra cierti mumenti, (facendo quasi la pazza) comu t'incantu,
ta casa si trasforma! (Angiulu ha paura) No' si capisci cchiuni ci tamu
a llu manicomiu, o a lla clinica ti li pacci!
ANGIULU
Ma vi dovete fare controllare cara nipote! Ecco! Perché lu tuo marito
venire ogni morto di lu Papa! Poveretto! Tici ca teni tuerto?
VICINZINA
E, ntra certi mumenti, ndi manca propia iddu a 'mmienz'a lli pieti! Cussini
putiumu apriri nna putèa! Nna putèa ti pacci!
ANGIULU
Perché, anche lui essere nnu tirrimoto? Ma come! Tu avere scritto a me
che lui essere marito
come si dire
VICINZINA
Nienti ziu, no' llu ticiri.
ANGIULU
Giutizziusu! Si ecco, così dire.
VICINZINA
Nna cosa jè ddiri, nna cosa jè fari.
ANGIULU
Avere detto male io?
VICINZINA
(Tamianu, in punta di piedi, di dirige verso il nonno) No, no ziu! E' sulu ca
fermu! Addo' ta scivi, ribbusciatu? Ggiutu ti cutu ta
parlaumu (Lo prende per le orecchie). Ma comu no' nci ti pari mali! Comu no'
ti ni virguegni! Hama tittu: ampena veni lu ziu l'ham' a fari rripusari 'nnu
picchi, e inveci
uardatulu; la facci l'ha teni propia ti fessa! No' l'aggia
tittu otru a siri e fiu e vititi cce sorta ti teatru ca ta cumbinunu!
Ma ha' finiri, no' tti prioccupari.
TAMIANU
Mà, pi ffavori, no' zziccamu cu lli soliti litanìi!
VICINZINA
Uè viti ca ti taccu ta recchia; (lasciandogliela) vititi
nnu picca! Lleviti ti qua nnanzi e viti addò eti ca t'n'ha sciri, pi
ll'anima ti li muerti.
ANGIULU
Senti Enzuccia, io andare a vedere se trovare un notaio in paese, così
sistemare un po' tutto e andare via di corsa, anzi al volo. (Bussano) Chi essere
ora?
VICINZINA
Mariù, va apri.
MARIUCCIA
Avanti!
PIPPINU
(Vestito da Rosina) Buongiorno a tutti. (s'accorge che Angiulu ha l'orecchio
medicato) Oh, signor Angiulu! (Poi a Vicinzina) Scusatimi signo' ci ta
matina aggià vinuta cchiù tardu, lu sapi
iu
no' nci
pozzu viniri cchiuni cu vi fazzu li sirvezzij, eccu si! L'aggià vinì
vvisata ca aggia partiri e ca quindi
ANGIULU
(Con grande esclamazione) America andare?!
PIPPINU
Ma quali America e America! Macari Ddiu!
ANGIULU
Volere venire in America con Angiulu? Io farti arriposare per ever! Per sempre!
Farti divertire un World! Un mondo! Quali lavoro? Now basta lavoro.
VICINZINA
Puvirieddu! Macari cu nd'lu purtavi.
ANGIULU
Comu puvirieddu, (indicando Pippinu) illa?
TAMIANU
Mo' s'ha fa scopriri!
VICINZINA
(Indicando Tamianu) No illu! Noni, ta ddicu lu vagnoni no! E edda (indicando
Pippinu), anzi iddu; 'nzomma
no' nni ta capiscu cchiù nienti
ziu!
ANGIULU
(Indicando Tamianu) Lu vagnoni portare con me? No! No! No! Io preferire, come
dicevi tu, manicomio! Si, si! Autru ca vagnoni!
VICINZINA
Ziu, portiti a ci uè tuni, ma bbata cu mmi ni llievi ncunu ti mmienz'a
lli pieti! (Indica il nonno) Portiti puru lu nonnu!
ANGIULU
(Facendo le corna) Io
(Guardando Pippinu) Rosina portare, e basta! Finire
di passare in pace e amore gli ultimi miei anni che rimanere. (A Pippinu) Ok,
tu dire?
PIPPINU
(Preso alla sprovvista) E
cce v'aggia ddiciri
ANGIULU
Ok! Ok!
PIPPINU
(A Tamianu viene da ridere ed esce) Jè sulu ca
mujerima
(correggendosi)
ma cce ta ddicu! Marituma
No! No! No! No' jè ggiutu
ca lu lassu, certu
no' nci s'lu mmerita (guardando Vicinzina); ma cce
vuliti, jè marituma, e allora
lu sapiti comu si tici? Ci no' ue
uai cu lla mujeri, tatti cittu e (un piccolo salto e dà le spalle
ad Angiulu) votinci li spaddi!
ANGIULU
Ma tu
no' essiri lu maritu, essiri la mujeri!
VICINZINA
Ziu, tici bbuenu. No' lu viti ca mancu si sapi esprimiri bbona, no' ssapi mancu
cuddu ca tici; lassila sciri.
ANGIULU
Dai Enzuccia, anche tu mortificare Rosina? Lei essere
come dire
sempliciotta; io sapere poi come insegnarla. Allora! Venire con me? (Mettendogli
la mano sulla spalla).
TAMIANU
Vai, Fru-Fru.
PIPPINU
(Tra sé) Ma vì cce niespulu aggià ccappatu. Ca
a
marituma (guardando Vicinzina), puvirieddu, lu pozzu lassari sulu? No! No! No!
ANGIULU
Si! Si! Si! (Poi a Vicinzina) Ma dai! Diglielo anche tu che con me starebbe
di certo meglio.
VICINZINA
Ziu, e iu, iu cce vuliti ca nci aggia ddiciri? Certu edda no' n'è ca
jè piccinna, lu sapi cuddu ca ha fari, puru ca
no' capisci cuddu
ca ta cumbina, (gli si avvicina e gli da, sul viso, dei piccoli schiaffetti,
poi ironica) no jè vveru Rusì?
PIPPINU
Sra' ca jè meju cu mmi ni vou! Ca ci no' zziccu a cantari tanti ti quiddi
canzoni ca mancu a llu fetival ti San Remu!
VICINZINA
Puru! Tinivi puru lu curaggiu cu canti? (Mettendosi le mani sui fianchi) Canta,
canta! Quantu vitimu cce tueni.
PIPPINU
Ah, si! Moni ti fazzu vetiri iu ci tonu! (Arrivati a questo punto capisce
che gli conviene ancora recitare e canta una canzone) Che confusione, sarà
(a Angiulu) perché ti amo, (accarezzandogli la faccia, tanto che Angiulu
gli fa il cascamorto) è un'emozione che cresce piano, piano, stringimi
forte, e stammi più vicino, (Angiulu si stringe sempre di più)
se ci sto bene sarà
uéh! (E salta in braccio a zio Angiulu).
ANGIULU
(Se lo stringe a sè) Ok! Ok! Enzuccia, ci siamo l'ho convinta! Vai Angiulu
che ti sposi! (Ed esce con in braccio Pippinu sotto lo sguardo meravigliato
di Vicinzina e Tamianu).
VICINZINA
Signori mia, ci lu putìa pinzari ca lu zzu Angiulu s'er' a 'nnamurari
propia ti quedda cosa bona ti sirda!
TAMIANU
Mà, no' n'è ca a llu ziu li piaciunu li ....(toccandosi l'orecchio
e ride) Ah! Ah! Ah!
MARIUCCIA
Mucculoni, ca cce jè capitu ca è masculu? Quantu si ni ddona,
puè viti comu cangia itea.
VICINZINA
No' tti pari ca ti ni ta vvieni meju ti sirda! (Esce accompagnata da Mariuccia)
TAMIANU
(Solo in scena, mima Pippinu) Stringimi forte
(Ride) Ah! Ah! Ah! A sirma,
matonna mia! (Va a guardare da dove sono usciti) Ci sapi addò tannu!
(Avvicinandosi al nonno che dorme) E tu, turmi! Bravu, bravu lu Frangiscu! Faci
la parti t'lu fessa! Faci finta ca no' capisci nienti! Ma tuni no' nci t'la
puè passari liscia, ha capitu? (Frangiscu dorme) Ah no! No' nci rispundi,
no? Ma mo' nci penzu iu!
(Va a prendere un secchio con dell'acqua e sta
per lanciarla al nonno).
VICINZINA
(Entrando s'accorge di ciò che sta facendo Tamianu) Uè! Ribbusciatu!
Ma cce ta cumbini? No' ti permettiri! Ma comu! Cirvieddu no' nni tieni
propia? T' l 'aggia fa' vetiri iu comu va spiccia tutta ta toria
TAMIANU
Li bbatunati hann' a essiri pi ttei, t'lu fazzu fari iu lu papà,
lu cueddu t'aggia rompiri
Uè mà, ma no' nci ti nueji cu
ddici sempri 'nna cosa?, e puei cce nc'entra mo' ta cosa? Iu ta
vitìa sulamenti ci lu nonnu tinìa li riflessi pronti.
VICINZINA
Li riflessi pronti? Ah, no' nc'eri vvetiri ci lu nonnu si fitava ti nnatari?
Ti piacìa a ttei ci iddu la matina ti svegliava cu nnu vacili chijnu
t'acqua?
TAMIANU
Cce nc'entra la matina! Cutu orariu ti tormiri eti?
VICINZINA
Veramenti cutu è l'orariu cu ti scì cangiavi, e ti corsa
puru! Tantu oramai no' nc'è cchiù bisuegnu cu faci lu papà;
lu ziu mo' veni cu llu nutaru, faci cuddu c'ha fari
sempri ci ancora li
'ntinzioni sua so' bbueni, e subbutu zziccamu a sbrujari ta matassa troppu
'nturtijata.
TAMIANU
Mà, e l'aggia zziccà a sbrujari iu? Mà, lu sapi cce ti
ticu. Ca iu mi va corcu; ca mi ta' nnoja motu tu macellu c'hama
cumbinatu, anzi, cu ndi capimu meju, sveglimi quandu qua intra no' nc'è
mancu cchiù 'nna jatta nanz'a lli pieti; (si tappa il naso guardandosi
attorno) ta ssentu puzza ti brusciatu! (Esce).
VICINZINA
(Rimane a guardarlo meravigliata) Moni ticu io, ci no' la passi nna cosa no'
nci la criti! E si va corca puru! Noni ca jè ddittu, per esempiu, vitimu
com'hamà ffari cu vvitimu comu nd'n'ham' assiri, noni! Si ni llava li
mani inveci, ta cresci propia sputatu sirsa. Povra femmina ca lu va' 'ncontra.
Ca puei sontu puru cchiù fortunati t'li bravi uemmini! La fessa l'hann'acchiata
ca li cura sobbr'a tutti cosi, lu fessa ca nci lassa tutti cosi puru, quindi
ggiutamenti pircè hannà cangiari, no' lli manca nienti!
TAMIANU
(Affacciandosi alla porta) Mà, ma ticu iu, ma pircè ti lamienti
sempri, vitu ca no' 'ndi manca nienti!
VICINZINA
Sini no', tuni, vagliò, ci no' cangi capu, a cuddu bellu ti sirda no'
ffaci a ttiempu mancu cu llu viti nn'otra vota.
TAMIANU
Cce nc'entra moni sirma?
VICINZINA
Ah, noni, no' nc'entra nienti!? Ci sirda era tinutu cchiù ggiutiziu e
era tatu veramenti cuddu ca iu nci scrivìa a llu ziu, tu pienzi
ca nc'era tatu mutivu cu rrivaumu a cutu? E puei ricorditi nna cosa
ca sirda quando si tratta ti cosi sciati nc'entra sempri.
TAMIANU
E lu papà, mà, moni ca lu zziu jè persa la capu pi iddu?
(Meravigliato) Matonna! T'l'immaggini lu ziu ca vai in crisi? O ca si pia 'nna
cotta pi llu papà? Iu lu sacciu comu va spiccia (ride).
VICINZINA
E ca si menti a rritiri puru! E comu va spiccia?
TAMIANU
Ca comu sicuramenti si corcunu anziemi
lu ziu nci cala li mani e
s'acchia la manu chena! E sicuru ca l'ha vetè saltari ntra lu liettu
comu nnu crillu, e penzu ca, pi llu cantu, in America a lla ppeti arrìa.
VICINZINA
Ah, tu a cutu pienzi? Noni a cuddu puvirieddu t'lu ziu, ca toppu tuttu
tu crandi viaggiu
no' ssulu lu fuci fuci ca jè 'vvut'a suppurtari,
lu cantu, la recchia ca nn'otru picca 'nd'la lassava quani, ma moni puru
l'umiliazioni c'ha pruari quandu v'a scopri ci eti veramenti la Rusina. Ah,
no! A cutu no' nci s' ha 'rrivari, puru cutu no! Sienti cuddu c'hama
ffari, tu tatti attientu a llu nonnu, ma
mi raccumandu! Ampena arriunu,
senza cu nci faci capiri nienti, li tici ca aggia sci' pijata 'nna pinnula pi
lu tilori ti capu pi llu nonnu e ca ta tornu subbutu.
TAMIANU
E tuni, addò ta vvai?
VICINZINA
T'aggia tittu ca ta' vegnu! Mi raccumandu, a llu nonnu no' lu svegliari!
Viti ca mi ni ta vvou cu lla Mariuccia (Esce).
TAMIANU
E va beni, va beni! Pi mmei pò ddormiri puru fign'a ll' annu ci veni!
Era meju ci no' nc'era vinutu tu minchialiri ti ziu, ma ci l'è
purtatu! Era meju pi tutti; iu m'era spicciati ti tajari tutti li joni, no'
era fattu mali sangu cu tutti, no' era fattu lu papà ca, pi comu l'aggia
fattu bbuenu ci sapi quanti mazzati hanna essiri! E iu, ti crandi, er' a fari
lu papà? Ma quandu mai! Li fili, ci vol'a vvennu vennu, mi ni ponn' arrivari
puru nnu camiu, ma iu jè sicuru no' nci mi li va acchiu. Lu sapiti inveci
cuddu ca vulì facìa? (Additando il nonno) Ecculu! Cuddu ca vulì
facìa; sulu ca nè si pò munitari, nè si po'
svigliari, uardatulu! Tormi comu nnu chiru e si ni fotti ti tutti cosi, po'
ddiciri cuddu ca voli e no' lli si po' ddiciri nienti, ci li veni cu mmena ncuna
cosa t'la finetra la mena e uai a cci parla! T' la scola si ni freca
'nzomma faci cuddu ca voli e bata! Cutu voj'a fazzu, lu nonnu! Anzi
spittati c'aggia vvetiri 'nna cosa (fa alzare il nonno, il quale lo segue, mano
per mano lamentandosi, nella stanza da letto).
FRANGISCU
Ma cce ta faci? Lassimi sciri! Cce uè faci?
TAMIANU
Cce voj'a fazzu? Nienti! Signoria curcativi ca a ll'otri cosi nci penzu iu.
(Rientra in scena aggiustandosi i vestiti del nonno ed imitandone la voce.,
mentre Frangiscu si lamenta). Quantu vitimu nnu picchi ci eti ca m'ha tuccari
moni! (E si va a sedere sulla sedia del nonno, imitandolo). Va pia la scheda!
(Alla sedia) Chi è, no' nci sienti? Cu ttei ta parlu!
ANGIULU
(Si sentono arrivare gli altri) Trasere, trasere! (Entrano: un notaio anziano
con occhiali da vista spessi, Pippinu con una valigia pronto a partire, ed Angiulu
che cerca, entrando, di capire dove possa essere andata Vicinzina, la chiama,
non risponde nessuno). Enza! Enzuccia! Sbrigari, che notaio avere premura e
che io andare a fare biglietto, prima che essere tardi e la navi partire senza
di me e Rosinella (stringendosela e coccolandola un po').
NOTAIO
Allora! Siamo venuti per corteggiare o per fare il da farsi? Perché io,
vel'ho già detto d'avere molti impegni, molti altri atti d'andare a fare,
a questo, avete tempo lungo il viaggio.
ANGIULU
Voi non capire cosa essere innamoramento, anzi sbrighiamoci, non vedere l'ora
di essere sulla navi.
NOTAIO
Allora, io sottoscritto Pascullo Angelo, nato a
il
etc
dichiaro
di donare tutti i miei averi in codesto paese, (poi ad Angiulu) e
In America,
avete niente da donare? Così andiamo
ANGIULU
In America avrei ancora tantissime cose, ma quelle cose io donare a quisto mio
amore Rosina; sei contenta Rosina?
PIPPINU
Ah, no! Cutu mai e poi mai, iu no' voju cuddu ch'eruvu già prumessu
a otri, iu, tegnu tantu rispettu pi lla signora Vincenza ca, sulu cu penzu cu
lli fazzu nnu tuertu, quasi quasi
nienti, iu no' voju nienti, anzi lu
sapiti cce vvi ticu?
ANGIULU
Ma come? Essere tu, davanti a lu nutaru, e continuare a darmi del lei? (Al notaio)
Voi non fare caso a quello che lei dire, essere molto timida!
NOTAIO
Non stia a formalizzarsi, io sono venuto esplicitamente per l'atto di donazione,
quindi voglio concludere che ho fretta!
ANGIULU
Ok! Ok! E che cosa avere detto? Io a voi pagare bene! Dollari! Capito dollari?
Non avere motivo di pressa, capito pressa?
NOTAIO
Sentite signor (Leggendo come è scritto sul foglio) Pascullo, (facendo
con le mani come a stringere i tempi) quajamu, capito quajamu? (Angiulu fa segno
di si) E allora vediamo quello che dobbiamo fare che il tempo stringe.
ANGIULU
Allora, Rosina bella, cosa stavi per dirmi?
PIPPINU
Nienti, ta ddicia ca no' voju nienti, anzi manisciamindi ci vuliti cu
vegnu ddani, in America, no' nci mi voj'a portu rimorsi appriessu!
ANGIULU
Allora voi (al notaio), mettere che io mandare dall'America
(facendosi
i conti) alla mia sempre nipote
NOTAIO
Eravamo arrivati (rileggendo) di donare i miei averi in codesto paese e la somma
in denaro di lire
allora, quanto dobbiamo mettere?
ANGIULU
In dollari? O in lire?
NOTAIO
Conviene, visto che dovete mandarli, mettere in dollari.
ANGIULU
Quanto essere
duicentomila dollari?
TAMIANU
(Meravigliato) Menchia!!!
ANGIULU
(Si girano e Pippinu si strofina le mani per la gran somma) Non fare caso a
quillo, notaio, lui essere un capo sbetico!
NOTAIO
Quanto essere? Niente noi mettiamo una postilla e richiamiamo sotto, quindi
e
. in codesto paese e di mandare dall'America, la somma di duecentomila
dollari, dico duecentomila, e poi
c'è più niente?
ANGIULU
Solo questo, la casa grande di America, poi, dopo parlare, per ora io stare
la! E certamente la mia qui presente (facendo il cascamorto ) Rosina.
NOTAIO
Dunque, rileggiamo, io sottoscritto Pascullo Angelo, nato a
il
residente
in America in via
Numero
dichiaro di donare tutti i miei averi come
da atti inclusi e di mandare dall'America la somma di duecentomila dollari,
dico duecentomila (facendo come se scrivesse per davvero) alla cui presente
ed unica erede nipote
(meravigliato) e
ditemi, dov'è la fortunata
nipote?
ANGIULU
(Guardandosi in giro) E che ne sapere io?
NOTAIO
E devo saperlo io dov'è? Ma
ditemi, questa vostra nipote, è
consenziente nel ricevere questa eredità?
PIPPINU
Certu! Comu no! Ma viti nnu picchi t'otru!
NOTAIO
Ma, come vi permettete? E siete pure una donna!
ANGIULU
(Che c'era rimasto male anche lui, fa finta di andare avanti) Scusatela, scusatela
notaio! Ma
intanto mia nipote è strano che non essere qui! Nemmeno
lu vagnoni Damianucciu! (Al nonno) Solo quillo, ma illo è meglio lasciarlo
dormire!
VICINZINA
(Entrando stanca) Scusatemi! Ma, mi ta spittauvu a mmei? Iu
Tamianu
no' v'e ddittu nienti? Aggia scì piati li meticinali pi llu nonnu, pircè
iddu no' nc'eti?
ANGIULU
Veramenti poco fa chiamari, ma nessuno rispondere, ma abbiamo veramente finuto,
veru, notaio?
NOTAIO
Si, occorre solamente che vi legga il testamento per presa visione, dopo di
ché la firma ed è fatto.
VICINZINA
Spittati (Va dal nonno per dargli la pillola ma
); tuni!!! Cran pezzu ti
malitucatu! Ma comu s'è vitutu? Nn'otra moni!
TAMIANU
(Cerca di imitare il nonno) E tu ci sinti? L'ha purtata
MARIUCCIA
Cuddu scemu t'lu Tamianu eti. Mucculoni ca no' ssi otru. (Gli da un ceffone).
VICINZINA
Ancora? Ma allora la tua è 'nna malatìa! No' ti prioccupari ca
li miticini puru pi ttei tannu! (Lo alza per le orecchie, ancora gli altri
non hanno capito niente).
TAMIANU
(Parlando ancora con la voce del nonno e iniziando a camminare come il nonno,
e visto che la mamma lo vuole riprendere per le orecchie scappa veloce). Aiutu!
Aiutu!
ANGIULU
(Che ancora non riusciva a capire) Ma quillo, essere diventato troppo veloce!
Non essere sembrato nonno!
VICINZINA
Tamianu era, ziu, Tamianu! Ma lassulu sciri. Signor nutaru addò erumu
'rrivati? Mena mè, quantu firmu, pi l'otri cosi no' vi prioccupati, ca
tegnu fitucia a lei e a llu ziu. Vitimu ci cunchjutimu, pircè già
la capu mi ta scoppia.
NOTAIO
Contenta lei, contenti tutti. Firmate qua (indicando il testamento).
VICINZINA
(Prima di firmare rimbocca le maniche, e, dopo un insieme di movimenti aiutati
da tutto il corpo, firma e si asciuga il sudore). Oh!!! E moni, moni cce vveni?
NOTAIO
Come che viene! Ora, siete ricca! Ma lo sapete quello che avete ereditato? Cercate
di farne buon uso. (Poi si rivolge ad Angiulu) Allora, cominciando da sopra
e mittitila a capu, capito a capu?
ANGIULU
Ok! Ok!
NOTAIO
Mi dovete la somma di lire duecentomila.
VICINZINA
Ma quiti, caru ziu, li vulì pajava iu, quindi
PIPPINU
Signora Enza, ti 'ntra lla tanza ta lettu m'è parsu ca v'hanna
chiamata.
VICINZINA
A mmei? (Si avvia nella stanza da letto mentre lo zio paga il notaio. Si sente
parlare Vicinzina fuori scena) A mmei m'ha chiamata? Ma
E lu nonnu? Comu
mai tai a lla nuta? Ma ticu iu, nnu picchi ti ggiutizziu quand'è
ca l'ha mentiri, mai? Mariuccia, camina ca lu vitimu a llu nonnu, ca sicuru
ddu puvirieddu ta mori ti friddu.
TAMIANU
Uè mà, cu quanti nci nn'é dda intra giustu cu mmei t'la
vinì piata?
ANGIULU
(Conclude col notaio e chiama Vicinzina) Enza, Enzuccia! Il notaio andare via,
vieni!
VICINZINA
Qua, qua tou zzì! (Entra)
NOTAIO
(Porgendole la mano) Arrivederla cara signora e
tanti auguri ancora (Si
avvia ad uscire, ma, Cumpa' Ninu e Cumpà Cosumu che stavano entrando
non s'accorgono del notaio e lo fanno cadere per terra).
CUMPA' NINU
(Adirato) Bongiornu a tutti! (Il notaio tenta di rialzarsi) Addò tai,
addò tai mujerima? (Allusivo a Pippinu che, vedendolo si adira
di più) Ah, qua tai, no! Vieni qua, qua a vviniri! (Lo prende per
un'orecchio; Angiulu cerca di nascondersi) ma ddò ti critivi ca eri sciri?
Femmina inutili! (Lo porta verso il proscenio).
PIPPINU
Ahia! Ahia! Ahia! L' orecchinu, l'orecchinu! Mò mi scueddi la recchia!
(Sottovoce a Cumpa' Ninu) Ma cce ha 'ssutu pacciu? Ma cce so' tutti ti
mazzati? Mancu quand'era vagnoni m'hanna piatu cussini!
CUMPA' NINU
Mancu quand'jeri vagnoni? (Facendolo sentire agli altri per non fare capire
dell'accordo che ha preso con Vicinzina) E moni, moni ca si grandi ti ni uè
vvai cu cuddu miricanu? Fimminazza ti trata!
Ma
a propositu
ti miricanu, addò tai, addò tai iddu? Ma cce si n'è
fuciutu? (Angiulu cerca di non farsi vedere da sotto il tavolo, il notaio spaventatissimo
scappa via, mentre Vicinzina gli indica dove si trova).
CUMPA' COSUMU
Cumpà Ni', no ti prioccupari ca mo' t'lu ddifrescu iu ti mazzati!
VICINZINA
E tatti fermu cumpà Co'. Uè cumpa' Ni' e cce jè successu?
Mujerita no' eti ca
! Tuni sia ca ha vitu ..
CUMPA' NINU
(Riprende, sta volta per i capelli, Pippinu; mentre Tamianu entra e si siede
divertito a vedersi la scena) Femmina ti bburdellu! Ti fazzu partiri iu, ti
fazzu partiri!
CUMPA' COSUMU
Addò tai lu miricano. Tatumlu quantu m'lu sporpu viu!
VICINZINA
(Anche lei deve recitare per non fare capire nulla) Eh, e mo' bata! Cuddu
critianu mancu l'è tuccata! Vui ta faciti capiri mancu ci
l'è fattu
CUMPA' NINU
Pi cutu ampena arrìa iddu m'la vesciu cu iddu.
VICINZINA
Ma, scusa, cce nci uè lassi lu segnu, moni? Chiuttotu viti cuddu
c'ha fari cu nd'la puerti subbutu, a ta cosa bbona! (Tamianu osserva strofinandosi
le mani).
CUMPA' NINU
(La prende ed esce) Sra' ca tici bbuenu cummà! E allora tativi
bbueni. Sciammindni Cumpà Co'. (Mentre, da sotto il tavolo, Angiulu accorgendosi
che sono andati via si alza. Cumpa' Ninu, che si era dimenticato la giacca,
e Cumpà Cosumu, che si era dimenticato il bastone, rientrano con Pippinu
e si accorgono di Angiulu). Scusati, m'aggia avut'a scirrari la giacca; ma,
vui
ci siti?
CUMPA' COSUMU
Certu! Vui siti lu miricanu! Cuddu ca si vulì purtava cummà Rusina,
no jè vveru!? (Si toglie la cinta dei pantaloni e lo incomincia ad inseguire.
Tutti girano attorno al tavolo. Tamianu va verso il pubblico).
TAMIANU
Ma, no' vi pari ca manca nonnima? (ed esce facendo rumore fuori scena).
FRANGISCU
(Fuori scena) Ci siti?
TAMIANU
(Sempre fuori scena) Comu ci sontu! Sontu 'mbroja populu! E aggià vinutu
cu vi fazzu ssaggiari lu batoni!
FRANGISCU
(Ancora fuori scena, mentre Cumpa' Ninu e Cumpà Cosumu inseguono Angiulu
attorno al tavolo con dietro Vicinzina) Aiutu! Aiutu! Lu votu, lu votu voli!
TAMIANU
(Entra Frangiscu e si mette in coda agli altri che girano attorno al tavolo.
Tamianu, che era entrato vestito da papà, deciso, ferma tutti). Aaalt!
(A Cumpa' Ninu) Tu, ci sinti?
CUMPA' NINU
(Meravigliato) Iu sontu, cumpa' Ninu!
TAMIANU
E allora a casa tua! (Esce Cumpa' Ninu; poi a Cumpà Cosumu) E tu! Ci
sinti?
CUMPA' COSUMU
Iu sontu Cumpà Cosumu!
TAMIANU
A casa tua puru tuni, camina! (A Pippinu) E tu ci sinti?
PIPPINU
(Con rabbia contenuta, e confuso) Iu veramenti, mancu iu sacciu cchiù
ci sontu! Ah, Rusina, Rusina la cameriera sontu!
TAMIANU
E allora vabbandi! Vabbandi cu marituta! (Ed esce anche Pippinu, mentre Angiulu
guarda Tamianu e non sa cosa fare) E tu, ci sinti?
ANGIULU
(Stanco ed avvilito) Io essiri unu stanco e volere partire subito pi America!
TAMIANU
E allora vabbandi puru tuni! Prima ccu parti la navi; (Angiulu scappa; poi si
trova davanti a Frangiscu semi nudo) e tu, cce ta faci a lla nuta?
FRANGISCU
La scheda, addò ta la scheda?
TAMIANU
Va dda intra, (indicandogli la stanza da letto) va vititi, camina! (A
Mariuccia) Tu va juta lu nonnu. (Poi guarda la mamma che è rimasta seduta
stanca in un angolo e le si rivolge con tenerezza) E tu, cce ta faci sola
sola mà? (Vicinzina alza le spalle. Tamianu inizia a spogliarsi mentre
Vicinzina lo guarda meravigliata).
VICINZINA
Ma cce ta faci? Cce uè faci ancora, vi ci ti viti!
TAMIANU
Mà, aggia capitu finarmenti cuddu ca aggia ffari e lu voja fazzu pi comu
è ggiustu cu llu fazzu.
VICINZINA
E cce cosa, cce cosa?
TAMIANU
(Che si era già spogliato rimanendo con i suoi abiti) Voja fazzu lu Tamianu,
lu Tamianu voja fazzu mà! (Andando dalla mamma che lo accoglie a braccia
aperte)
Fine
Materiale di proprietà di "Maruggiu Mia" ©