ŠTA RRIA LU ZIU TI
L'AMERICA

Commedia brillante in tre atti di Rocco Chinnici
Tradotta e adattata da Maurizio Schirone

Personaggi

Pippinu Capo famiglia
Vicinzina Moglie
Tamianu Figlio
Mariuccia Figlia
Frangiscu Padre di Pippinu
Angiulu Zio di Vicinzina
Comparse Impiegate comunali
Comparse Mamma con figlio
Notaio
Ninu Compare di Pippinu
Cosumu Compare di Pippinu

___________

PRIMO ATTO
(Scena: una vetrinetta, un comò, un tavolo con delle sedie, un'appendi panni, dei quadri appesi; uno con l'immagine di San Giuseppe. Vicinzina è intenta a stirare, mentre, seduto sotto il tavolo, Tamianu piange.)

VICINZINA
Vieni qua! Ma sempri a chiangiri štai? Cce hai?

TAMIANU
Nienti!

MARIUCCIA
Lassulu sciri ma', ca cu cuddu la capu pierdi!

TAMIANU
Tuni ta štari citta ci no li pruevi!

VICINZINA
Ci no ttieni nienti, (ironica) pircè šta chiangi allora? Cce uei, parla?

TAMIANU
(Sempre piangendo) T'l'aggia tittu cce vvoiu.

VICINZINA
(Spazientita e nello stesso tempo ironica) T'l'aggia tittu cce vvoiu! Ci er'a ssentiri a ttei… nni tici tanti cosi.

MARIUCCIA
Cosi, scimaggini!

TAMIANU
(Vicinzina, appoggiata sul tavolo e sporgendosi in avanti per guardare Tamianu seduto per terra, lo guarda e aspetta la risposta. Tamianu la guarda sott'occhi singhiozzando) Voj'a fazzu lu papà.

MARIUCCIA
Ha vištu ma li soliti scimaggini sua!

VICINZINA
(Che non ha capito bene, si mette la mano all'orecchio e rifà la domanda) Cce ha tittu ca uè faci?

TAMIANU
Lu papà voj'a fazzu.

VICINZINA
(Meravigliata) Cce cosa? Lu papà!? (Tamianu annuisce) Ma si po' ssapiri ti ddò ti vennu ncert' assuti ti …? Vol'a ffaci lu papà! E chiangi, ti sobbra!

MARIUCCIA
Allora no nci ha capitu ca jè propia mucculoni?

TAMIANU
(Batte i piedi a terra e piange più forte) Lu sapìa!

VICINZINA
Ma lu sapìa cce cosa? Cirvieddu no' nni tieni propia! Scola no' nni voli, fatia mancu cu llu pienzi e vol'a ffaci lu papà! Allora ha raggioni sorda? Ma a propositu ti fatia: l'ha tajati li joni? (Tamianu non le da ascolto) Cu ttei šta parlu, mi šta ssienti? (Lo guarda aspettando la risposta).

TAMIANU
(Fa segno con la testa di no)

MARIUCCIA
No llu viti ca la fiacca s'lu šta mangia sanu sanu!

TAMIANU
Mo' l'ha pruari. Ce t'ni uè sciuechi?

VICINZINA
No nci l'ha tarati no?! (Con la mano fra i denti) Ah, comu veni sirda ti ni ddueni. Autru ca papà! Sienti a mammita, va ffani cuddu sirvizziu prima cu si ccoji cudd'otru uaštasi ti sirda e succeti l'opira. (Tamianu non si scompone per niente) Cu ttei šta parlu! Jer' a ffuciri comu nnu furmini quandu ti cumandu e inveci… uardatulu, pari 'ncantatu.
TAMIANU
(Quasi piangendo) Ma tu cce šta ddici?

VICINZINA
Cce šta ddicu?! Ca era meju cu va taji li joni, anzi, sbrichiti prima cu cchiovi.

TAMIANU
Iu ticu, ca voj'a fazzu lu papà! Ah, cce ddici?

MARIUCCIA
No nci si salva cchiuni cuštu meh! No mmi tai mancu la possibilità cu tti difendu pi quanti cosi scemi tici t'la matina a lla sera.

VICINZINA
(Spazientita) E si, si! Va fa ddani moni, ca puè nni parlamu quandu veni sirda; (ironica) si' cuntientu?

TAMIANU
(Smette di piangere) Si, si! (Ed esce)

VICINZINA
(Meravigliata, lo guarda uscire) Ma cosi ti pacci, vol'a ffaci lu papà! Tutti šti capricci pircè ddu simpaticu ti sirsa no' lli tici mai nienti, autru ca štorii; li bbaštunati ti tava iu, li bbaštunati, ma noni cu lla vocca, tici sempri ca lu cciti e cuddu jè sempri cchiù viu, cchiù viu e cchiù capricciusu puru!

MARIUCCIA
Ma', no llu sapi ca lu papà jè nnu bbuenu …. e puè ndi voli motu bbeni!

PIPPINU
(Voce fuori scena) Ancora nienti ha tajatu? Ma cce ha fattu? Vieni qua! Vieni t'aggia tittu! Ti ni fuci? Ci ti cchiappu ti spriculu ti mazzati, piezzu ti sfaticatu ca no' ssi otru!

VICINZINA
Com'al solitu, e quišti so' tutti li bbaštunati, puè veni cuddu e ddici ca vol'a ffaci lu papà, certu, no è ca teni motu tuertu! (Continua a stirare).

MARIUCCIA
Jè lloggicu no nni combina mai una ntra tutta la sciurnata. Beh, ma', šta va mmettu a poštu la štanza mia.

PIPPINU
(Entra in punta di piedi e, avvicinandosi all'orecchio della moglie, grida forte) Vicinzì!!!

VICINZINA
(Si gira di soprassalto e gli molla un sonoro ceffone facendo finire Pippinu per terra) Ah, tu sinti? M'ha fattu šcantari. (Additando la punta della lingua) Qua , 'ntra lla ponta t'la lengua t'er' a vviniri, ca quešta manera ti trasiri eti? (Si avvicina a Pippinu, ancora a terra, che si lamenta) Vitimu, vitimu cce t'ha fattu.

PIPPINU
Ahia! Ahia! Butti ti sali, nnu cuerpu ti bbaštoni m'è parsu! Certu ca tieni propia nna manu tilicata. Ahia! Ahia!

VICINZINA
Bbuenu, cussì ti llievi lu vizziu! (Lo aiuta ad alzarsi) Ancora ti šta faci mali?

PIPPINU
La scema ti mammita, ci mi faci mali! Tegnu la recchia tutta spriculata e nnu rumori ca pari la sirena ti nn'ambulanza, e cce aggia fattu! Sulu Vicinzì aggia tittu, e ci era fattu nnu cumizziu allora cc'era successu?

VICINZINA
E ozziti, ozziti; no' nci pinzari cchiuni ca mo' ti passa.

PIPPINU
(Ironico) No' nci pinzari cchiuni… ma comu, mi šta' scapuzzava la capu! E quedda…

VICINZINA
Ma… timmi nna cosa l'ha scì cangiatu lu vaglia, li sordi ddò štannu?

PIPPINU
Uella! 'Nna cosa la vota, e cce eti! (Si cerca, non trova i soldi, poi guardando a terra s'accorge che sono caduti assieme alla poca spesa che aveva fatto) Ddani, li šta vviti? M'ha fatta catiri la spesa an terra!

VICINZINA
(Meravigliata) La spesa! Ma quali spesa?

PIPPINU
To' gliummarieddi, nnu pollu allu spietu, e nnu paru ti chili ti ficatini! 'N'anticchia ti suštanza nci voli, no' lli viti quiddi criaturi ti finita ca si šta cunzumunu? E ci no' la facìa moni ca nc'erunu li sordi… vattrova quandu si ni parlava puei.

VICINZINA
A llu prossimu vaglia, e menu mali ca nc'eti lu ziu Angiulinu t'l''America ca ndi penza; pircè, (alludendo a Pippinu) ci no' era štatu pi šti vaglia, vulì vitìa com'eram'a sciri annanzi e ssicuru ca quiddi criaturi ti finita s'erunu ggià cunzumati e di cce manera!

PIPPINU
Eh, comu šta facimu! Pari ca… e puei, cce tti šta mmanca: lu pani? E ringraziandu a Gesù Crištu lu pani no mmanca!

VICINZINA
A llu zzu Angiulu.

PIPPINU
La pašta? E puru quešta, ringraziandu lu Signori, no' mmanca!

VICINZINA
A llu zzu Angiulu!

PIPPINU
La casa? (Guardandosi attorno) Si, jè piccinna, ma, ringraziandu lu Patriternu, puru quedda no' mmanca!

VICINZINA
(Un po' adirata e scandendo le sillabe) T'aggia tittu, a llu zzu Angiulu!

PIPPINU
E sini, sini! Puru a llu zziu, cacomu.

VICINZINA
Pippì, viti ca la casa jè t'lu zzu Angiulu, nno mentiri otri crištiani pi lli mienzi, no' ssulu ca mancu li mandamu li sordi ti l'affittu, ma cu štamu ndi paja, puru!
PIPPINU
E ti lamienti? Comu, jer'a essiri cuntenta! Ah, ma tuttu cuštu pircè simu crištiani 'ngarbati, sištimati, crištiani ca si fannu vuliri beni.

VICINZINA
Tici cuštu pircè lu zziu ggiuštamenti no' tti canosci, e iu ca nci haggia scrittu sempri: sinti nnu maritu appoštu, massaru, fatiatori (facendo con la mano il gesto di chi, invece, non vuole proprio lavorare), e cci meju ti tei era pututu acchiari.
PIPPINU
Certu!

VICINZINA
Certu! Ma comu, štai sempri minatu barri, barri e sempri cu lla buttija a mmanu cu quidd'otri to' fatiaturi ti cumpà Ninu e ti cumpà Cosumu!

PIPPINU
So' sfurtunatu, lu šta vviti, lu šta' ddici puru tuni ca štou sempri barri, barri, ma ci no' la pozz'acchiari cce aggia fari m'aggia ccitiri?

VICINZINA
Ma cosi ti pacci! Si po' ssapiri a ci eti ca vai acchiandu? Fammi capiri, parla!

PIPPINU
Aaah! Ancora no' nci l'ha capitu?

VICINZINA
Veramenti, noni!

PIPPINU
La fatia, la fatia vou acchiandu!

VICINZINA
(Meravigliata) Vai acchiandu la fatìa a llu barru? (Ironica) Aaaa! Mo' šta capiscu! E mi scummettu ca lu cafèi e la bbirra ti li va' piji a llu collocamentu! Ticu ma cce nni po' assiri ti fijta lu Tamianu cu la capu ca tieni tuni? Menu mali ca la femmina è piata ti mei.

PIPPINU
Tamianu, tu lu sapi nce nni po' ssiri t'lu Tamianu; lu sapi pi cce cosa šta stutia, e jer'a essiri orgogliosa ti iddu e ti mei puru, ca nci aggia apierti li uecchi quandu nci aggia tittu ca ha ffari lu dottori.

VICINZINA
Lu dottori ha ffari! Ci cuntinuamu ti štu passu, cuddu, mancu a lla quinta rria; ma comu, teni tuticianni e faci ancora la terza e tuni…! Uardatulu, uardatulu, lleviti ti qua nnanzi, ca la vera scola tuni nci la šta faci, tuni si, propia tuni! E comu si šta 'mpara bbuenu!

PIPPINU
Scimunita! Si tuni ca no' capisci, ancora jè vagnoni.

VICINZINA
Aaah! Ancora jè vagnoni, eccu pirceni picchi fa šta chiangia ca vol'a ddiventa crandi! Certu, pircè unu ca è papà si pensa ca ha essiri grandi. Moni no' lli bbaštunu cchiuni li flipper e li bigliardini, moni puru lu bar, vuole essere com' a ttei precisu, "papà"! Cussini zzicca puru iddu cu ssi acchia la fatia. E cussì iu no nci haggia scriviri cchiuni a llu zzu Angiulu!

PIPPINU
Ticu iu mo' cce nc'entra zijta Angiulinu ntra lli tiscursi nueštri?

VICINZINA
Tisgrazziatu! Comu cce nc'entra! Ma allora ti ddò pienzi ca vennu li sordi, t'lu Gloria al Padri?

PIPPINU
(Raccogliendo le cose cadute a terra) Oooh! Unu mancu jè patrunu cu menti peti 'ntra šta casa ca edda subbutu zzicca a sfottiri: ci no' era pi llu zzu Angiulu, cu lla fatia com'è scì spicciata, a fijita lu šta rruvini, lu vizzij sempri; minti tuttu sotta sobbra. Signori mia, quandu ndi spusammu parìa ca šta assìa fresca, fresca ti nnu conventu… 'nna munachedda! Nna munachedda ca si facìa rossa sulu cu parlava. Pippinu ti qua, e Pippinu ti ddà; moni, apriti cielu, a 'nna madri superiora mancu la veti, nnu capu cantieri, si propriu cussì, pari nnu capu cantieri.

VICINZINA
Ca viti ca veramenti vulì ddivintava, armenu pi 'nna vota, nnu capu cantieri, t'era llicinziari ntra vintiquattr'ori, cran pezzu ti mucculoni ca sinti!

PIPPINU
Lu šta vvititi, mancu edda sapi cuddu ca voli, prima tici e si lamenta ca no tegnu fatìa, puei, ampena l'era acchiatu, subbutu mi vola llicenzia! Mo', ticu iu, nnu crištianu no' si scuraggia completamenti?

TAMIANU
(Entrando con un pezzo di legno in mano) Cussini com'eti, luengu o curtu? La Mariuccia jè ddittu ca jè luengu.

PIPPINU
Ma cuštu lu primu eti ca taji?

TAMIANU
Uè Papà, ma ti pari ca so' nna machinetta! Allora, com'eti?

PIPPINU
Buenu, jè bbuenu!

MARIUCCIA
Comu bbuenu papà ? Addò eti ca l'amà šcaffari.

PIPPINU
Mariù, jè bbuenu ti šta ddicu!

VICINZINA
Bbuenu? Scimunitu, luengu eti! M'lu uè ddici comu lu 'nfilu ntra lla štufa, lu spengu?

POSTINO
(Bussa alla porta gridando "posta!")

TAMIANU
(Esce di corsa a prendere la posta e rientra dicendo d'aver capito il mittente) Lu zzu Angiulu!

VICINZINA
(Meravigliata) Lu zzu Angiulu? Ma comu, jè scrittu nuštersa!

PIPPINU
Aprila, aprila!
VICINZINA
Aprila, aprila! Cce ti pari ca lu ziu jè menna, ca uè mungi tutti li ggiurni? (Apre la lettera, e, scorrendo velocemente le prime righe, rimane molto sbalordita) Matonna mia! (Incomincia a fare avanti e indietro sul palco) Appoštu štamu! E comu facimu? (Pippinu la segue) Ci lu pinzava ca nnu ggiurnu ti quišti…

MARIUCCIA
Cce eti ma', no nci ndi manda cchiù ssordi?

PIPPINU
Mai sia! Cce jè successu, Vicinzì?

VICINZINA
E cce lli ticu moni?

PIPPINU
(Sempre in quell'avanti indietro) Ma ticu iu la uè spicci cu štu nanzi e rretu? E mi tici cce jè successu? Parla!

MARIUCCIA
(Facendo coda a Pippinu) Mena ma', ca ggià mi šta pari c'hamà mmurì ti fami!

VICINZINA
(Fermandosi) Šta rria lu ziu t'l'America!

TAMIANU
(Che anche lui faceva, in coda a Pippinu e a Mariuccia, avanti e indietro fa una forte esclamazione) Menchia, moni!!!

VICINZINA
(Pippinu guarda Tamianu con gli occhi storti) Puercu ca no' ssi otru!

PIPPINU
E va bbeni, ti cce ti prioccupi?

VICINZINA
Comu, ti cce ti prioccupi? Iu nci haggia scrittu a llu ziu nnu saccu ti cosi ca no' so' pi nienti veri, e moni, moni comu facimu?

PIPPINU
Mo' lu šta viti unu pi no' ddiciri la verità, s'acchia com'a nnu sorgi 'ntra nna tajola, no' sapi cchiù cuddu c'ha a fari.

MARIUCCIA
Che disperazione!

VICINZINA
La verità? Ma comu! Iu t'haggia mmucciatu sempri, a lli uecchi t'lu ziu, aggia tittu sempri ca tuni sinti nna persona perbeni, nnu calantommu, nnu fatiatori!

PIPPINU
Ah! Pircè… pi llu ziu ci unu no' jè faticatori no' po' essiri calantommu? Lu sapi cce ti ticu Vicinzì: ca ci iu putìa evitari cu llu ncontru quandu veni, tantu nè iddu canosci a mmei e nè iu voja canoscu a iddu, capitu! No' sulu ca unu teni la sfurtuna cu no'tteni fatìa, ma ca pi cuštu sinti nna cosa unutuli noni! E no mia cara Vicinzina, sucutlu tuni a llu ziu, tantu 'n tra vui vi capiti, e puei no' ppensu ca si veni cu si štai motu tiempu…

VICINZINA
(Legge la lettera; la voce che si sentirà sarà quella dello zio) "Cara Enzuccia, finalmente ho deciso, vengo a conoscere la tua famigliola. Sai, mi sento vecchio, vecchio e stanco", (Vicinzina alza gli occhi dalla lettera e guarda Pippinu) si senti vecchiu, certu, la vita s'l'è fatta cu lli suturi e senza mancu cu hai lu piaceri t'avì fili, (riprende a leggere) "e, prima ch'è troppo tardi, vengo a fare testamento…"

PIPPINU
Comu, comu?!

MARIUCCIA
Matonna mia! Cc'è capaci ca ndi faci ricchi pi tutta la vita?

VICINZINA
Tici ca veni puru cu ven'a ffaci lu teštamentu! Ata vištu?

PIPPINU
Ma… timmi 'nna cosa, si sicura ca lu ziu no' tteni a nisciun'otru oltri a ttei?

VICINZINA
Nisciunu, nisciun'otru nc'eti; sulu 'nna femmina amiricana ca cunvivi cu iddu e sicuramenti a edda nci lassa cuddu ca teni in America. Puvirieddu, era vuluti tanti fili e inveci… (ricomincia a leggere la lettera) "Volevo, cara nipote, farti pure sapere che sono rimasto più solo che mai; con la mia compagna ci siamo definitivamente lasciati. (Pippinu strofina le mani contento per l'eredità che aumenta) Quasi venderei tutto e verrei a vivere definitivamente a Maruggio; ma di questo ne parleremo quando saremo assieme. Ora ti abbraccio, un bacione per Damianuccio e Mariuccia e salutami tanto Peppino , ho tanto desiderio di conoscerlo". (Quasi fra sé) E ti ddifrieschi quandu lu canusci.

PIPPINU
Vicinzì, cce parli sola? Fammi sentiri cuddu ca tici lu ziu.

VICINZINA
Nc'è tiempu, nc'è tiempu cu ssienti tanti cosi t'lu ziu; cchiuttoštu vitimu cce eti ca hama cumbinari prima cu vveni lu ziu.

PIPPINU
Iu, fazzu finta ca štou luntanu a fatiari e ca ndi vitimu a ogni morti ti Papa, cussì vui sištimati tutti cosi, lu ziu riparti e iu… mi ni tornu t'la fatìa.

TAMIANU
E iu?

PIPPINU
E tuni! E tuni cce cosa?
TAMIANU
(Seccato) La mamma lu sapi.

MARIUCCIA
Štatti cittu cu lli cosi tua scemi ca quišti so' mumenti dilicati ti quiddi ca ti ponnu cangiari la vita!

VICINZINA
Iu? E cce aggià ssapiri iu?

TAMIANU
Lu papà!

PIPPINU
Iu? Iu no' ssacciu nienti!

TAMIANU
Noni tuni! (Rivolgendosi alla mamma) Cu llu papà, cu llu papà com'è scì spicciata?

PIPPINU
Ma št'otru li nummiri šta ddai? Ma ti quali papà šta parli? Pircè… nc'è… nn'otru papà, eti?

VICINZINA
(Tamianu sbuffa spazientito) Ah! Lu papà, jè veru! Ca moni t'lu pozzu fa' fari lu papà ca ha viniri lu ziu? (Ha un'idea) Sintiti inveci cuddu ca facimu: tuni, (a Tamianu) vištu ca hama ddiciri ca sirda jè partutu, faci lu crandi t'la casa, ticimu… lu papà, ma… mi raccumandu, no' 'ndi facimu canosciri puru t'lu ziu pircè ci no', toppu, quandu lu ziu riparti… (facendo come se tirasse il collo a una gallina) m'ha capitu no?

TAMIANU
Si, si mà, lassa fari a mmei. (Uscendo) Matonna!!! Finarmenti pozzu fari lu papà!

MARIUCCIA
No' ti prioccupari ma', ca mo' nci la controllu iu la scemaggini!

PIPPINU
(Dopo aver guardato uscire Tamianu) E iu, iu addò tormu? Tegnu 'nna štrana 'mpressioni ca ha succetiri 'ncuna bbella 'nzalata!

VICINZINA
Tuni va pia sirda, cu si štai tre quattru ggiurni cu nui, po' essiri ca la paccitutini sua faci štancari lu ziu e cuddu subbutu riparti.

PIPPINU
Veramenti! Ma tu lu sapi ca cuddu tai li nummiri, no' facimu ca 'ndi cumpleta l'inzalata?

VICINZINA
No' facimu cussì! Facimu cussì: a llu ziu, com' arrìa, nci spiecu ca šta spettu nnu piccinnu (facendo segno come se aspettasse un bambino), e ca tu mi juti a lli sirvezzi cchiù pisanti, cussì siervi cu ttieni sott'occhiu a sirda.

PIPPINU
Ma comu, prima hama tittu ca aggià partutu pi lla fatìa e moni mi mentu a aiutari a ttei? No' nci šta capiscu cchiù nienti.

VICINZINA
(Con rabbia contenuta) Iu, vištu ca štou 'ntra štu štatu, e no' mi pozzu vviliri, tu sinti quedda ca mi iuta a fa' li sirvezzij, quindi…

PIPPINU
(Che ha capito di doversi travestire ha un netto rifiuto) Ah no, no, no, cara Vicinzina! Propia cuštu noni! Ma comu, iu vištutu ti femmina? Ma lu capisci cce sorta ti manicomiu ca nni essi? Sientimi, lu sapi cce ti ticu Vicinzì, ca iu šta partu veramenti, pircè non sia mai Ddiu, 'ntra šta cunfusioni ca vulì cumbinamu, s'er' a capiri ca iu sontu… o anzi ca la cameriera eti… (Esce parlando sotto voce).

MARIUCCIA
Cameriera, venga qui! Mi porti un buon caffè? Matonna mia sia ca è vveru!

VICINZINA
(Adirata) Iu sontu, la cameriera eti! (Va sulla soglia della porta dove è uscito Pippinu e continua a rimproverarlo) Tu, no' ssi nisciunu! Si sulu unu ca ci no' ffaci bbona la parti sua, caru mia, sicuramenti t' la ccuji nna bella virtulina ti mazzati , cran piezzu ti sfaticatu! Fiacconi!!

TAMIANU
(Affacciandosi anch'egli alla porta) Cran pezzu ti…

VICINZINA
A ttei! Uardatulu com'è bellu št'otru! (Lo insegue attorno al tavolo, e, alla fine, Tamianu vi si infila sotto, mentre si va chiudendo il sipario)
FINE PRIMO ATTO

SECONDO ATTO
(Scena medesima)

VICINZINA
(Affacciata alla finestra, guarda se arriva lo zio, guarda e prega ogni tanto San Giuseppe perché possa procedere tutto nel migliore dei modi. La sua messa in opera della pancia, mostra un'evidente attesa di oramai poco tempo; all'angolo, seduto, sta il vecchio Frangiscu, papà di Pippinu, che gesticola balbettando qualcosa). San Giseppu mì, fammila šta crazzia! Fa ca lu ziu no' scopri nienti, fa puru ca cuddu štuetucu ti suecruma tai quattru nummiri bbueni cussì lu zzu Angiulu si štanca e si ni torna subbutu, subbutu in America. (Si fa il segno della croce e continua a guardare la finestra e l'orologio appeso alla parte). Mah! La navi arrìa a lli ottu , so' li tieci, e t'lu ziu ancora nienti!

FRANGISCU
(Dando numeri) Arretu, arretu aggià vvutari! (A Vicinzina che lo guarda meravigliata) Cu ttei šta' parlu! Va pia la scheda! Fuci, fuci t'aggia tittu, prima cu fannu lu sfogliu!

VICINZINA
Ohi Matonna mia! Mò è l'ora sua!

FRANGISCU
Cce šta faci, no' nci sienti? Va dda' t'aggia tittu!

VICINZINA
E sini papà, mo' veni lu Tamianu e mandamu a iddu.

FRANGISCU
Moni, moni ha sciri, prima cu è tardu! Ci no nci po' sciri lu Tamianu manda la Mariuccia ca quedda eti cchiù sberta!

VICINZINA
Vulì sintiti a mmei, oramai, pensu ca no' ssi po' fari cchiù nienti, comu facimu a sapiri qual' eti mmienz' a l'otri schedi?

FRANGISCU
Fuci t'aggia tittu, lu votu mia si vol'a ppia! Piezzu ti 'mbrojia populu! Mi vulì piava pi fessa, ma lu votu mia no' lu veti. Sbrichiti t'aggia tittu, va subbutu dda'!

VICINZINA
Lu sapi, veramenti…

FRANGISCU
Puru tu si' complici allora! Cumplottu, cumplottu! (Si sente arrivare da fuori la voce dello zio Angiulu che chiama)

ANGIULU
(Fuori scena) Enza, Enzuccia! Qua štou! Lu ziucciu tua jè rrivatu; ddo' štai? Vieni aiutari a prendere valigi!

VICINZINA
(Iniziano le preoccupazioni) Ohi, Matonna mia Santissima! Jè zziccata l'opira! (Al suocero) Signuria spittati ca va piu la scheda e vegnu, no' vi muviti! (Si da una sistemata al cuscino che ha sotto la veste) Mariuccia, camina ca jè rrivatu lu zziu. (Entra Mariuccia che segue la madre).

FRANGISCU
Tranquilla! (Vicinzina esce) Allerta Frangì! No' ti fa' fottiri šta vota! Nna vita, nna vita hai ca mi piunu pi fessa, ma moni bašta! A Frangiscu lu conzalemmuri no' lu pia pi fessa cchiù nisciunu! (Indicando col bastone una sedia) Cu ttei šta parlu! Cc'eti no' nci sienti? Manc' a ttei ti cunvieni lu tiscursu! (Sempre alla sedia) Vindutu!!! Fuci ca faci ancora an tiempu, va pijiti la scheda, ah no! Piezzu ti pupu! No' nci sienti? E allora lu sapi cce ti ticu, ca ti moni in poi ti llevu lu salutu, piezzu ti štrunzu! (Abbassa il bastone e smette di guardare la sedia) Lu votu! Qua t'l'aggia ddari! (indicando, sempre col bastone, il centro della sua fronte) Piezzu ti 'mbroja populu!, traditori, vindutu all'amiricani! T'aggia cunzari pi lli fešti, t'aggia cunzari… e tu (ancora alla sedia), va dda, va canta ci tieni curaggiu, piezzu ti cacarinali!

VICINZINA
(Entra, ha in mano una valigia foderata di stoffa a quadri e un sacchetto) Trasi, trasi ziu! (Anche lo zio, oltre a un cappello di paglia in testa, ha i pantaloni uguali alla stoffa della valigia, una camicia all'americana e una farfalla al collo di stoffa a quadri come la valigia. Il suo accento è un misto maruggese-americano) tuttu certu ca ata essiri štancu toppu tuttu štu crandi viaggiu c'ata fattu. E… lu mari, lu mari com'era, ziu, aggitatu?

ANGIULU
Oh, no Enzuccia! Lu mari essiri ok! Lu viaggiu no' essiri ok; troppo lungo! Che bella ragazza, Mariuccia, proprio come l'avere descritta nelle lettere. (Guarda un po' in giro e si accorge di Frangiscu) E… cuštu chi essere? M'era sembratu pezzu ti mobili!

VICINZINA
Ah ziu, cuštu jè suecruma.

ANGIULU
(S'avvicina e gli porge la mano) Piacere!

FRANGISCU
E vui, vui ci siti? L'ata purtata la scheda?

ANGIULU
(Non capisce) La scheda! (A Vicinzina) Cosa essere scheda?

VICINZINA
Nienti ziu, iddu šta ddici…

FRANGISCU
(Adirato) Tu štatti citta! Cu ttei šta parlu!

MARIUCCIA
Zio, non ci fate caso, il nonno è un po'…..

VICINZINA
(Angiulu rimane meravigliato) Papà, la scheda mo' la nnucunu, cuštu jè ziima, ziima Angiulu, cuddu ca jè štatu in America.

FRANGISCU
(Ripensa alla guerra e a quanti si vendettero la propria patria per niente) America?! Vindutu! Vindutu! Vi vindištuvu la patria pi nienti, ma a mmei no' mi piati cchiù pi fessa! Ata capitu?

ANGIULU
(Che non ci ha capito niente, si rivolge a Vicinzina) Pi fessa! Cosa essere pi fessa?

VICINZINA
Ohi Matonna mia! No' nci fa' casu zzi'… sapete… egli è un po'… (Facendo segno come se fosse pazzo)

ANGIULU
Ma… tu non avere mai fatto sapere niente di questo tuo suocero… diciamo…

MARIUCCIA
E' solo un caso, zio, che egli sia qui!

VICINZINA
Prima cu parti lu Pippinu pi lla fatìa, hama pinzatu, ggiuštamenti, cu llu purtamu qua, no sapi, la femmina ca lu bbatava era zziccat' a perdiri cuerpi puru edda, e tutta la santa sciurnata no' faciunu otru cu ddaunu nummiri, t'la matina fign'a lla sera; ti fori, ti ret' a lla porta, li crištiani si crapintaunu ti li risati cu lli sintiunu ticiri štuticarij; nienti ziu, no' nc'è nienti ti pesciu ti quandu a 'nna machina si rompunu li freni, zzicca a fuciri senza cu ssapi addo' va spiccia.

ANGIULU
E tu come fare a badare a lui, visto che essere in questo stato (indicando la pancia di Vicinzina).
VICINZINA
Eh, comu facimu ziu… lu putimu minari dda for' a lla štrata? Puè, nc'eti la Mariuccia mia ca mi juta.

MARIUCCIA
Si, zietto d'America, io voglio molto bene alla mamma!

TAMIANU
(Entra vestito da adulto, chiama la governante, suo padre, invitandola ad entrare. Il comportamento ferreo del ragazzo nasconde un po' sua la giovane età). Trasi, trasi! E muvimundi, azzamu li mani osci, ca iu ti paju cu fatii, noni pi perdiri tiempu! Via la fiacca! (Guarda lo zio, che non conosce, e lo saluta) Bongiornu! E vui… ci siti?

ANGIULU
(Meravigliato) Io… essere…

VICINZINA
Ziu, cuštu jè Ddamianu.
ANGIULU
Damianuccio!!!

VICINZINA
Si ziu, lu vagnoni!

ANGIULU
Vieni (allargando le braccia) dallo zio tuo, Damianuccio bello! Ma… dimmi, perché essere vestito buffone?

TAMIANU
(Risentito) Ma cini? Uardati a št'otru, a mmei mi chiama buffoni! (Indicandolo) E iddu ca štai vištutu sia ca eti nna scacchiera!

VICINZINA
Tamianu! Cu ttei šta parlu! E štatti attientu, viti ca cuštu eti lu zzu Angiulu, lu sapi, cuddu ca er'a rrivari t'l'America; 'mbrazza lu ziu! (Pippinu, vestito da governante è intento a fare le pulizie guardando sott'occhi lo zio, il quale sembra ricambiare con sguardi dolci). E puei, comu ti permetti cu parli cussì a quiddi cchiù grandi ti tei, malitucatu?

ANGIULU
E va beni Enzuccia, lasciulu andare, lui essere ancora bambino.

TAMIANU
(Ancora risentito) Ma cini? (Al pubblico) Io, bambino! Ma ti ddò jè rrivatu štu spaventapassiri. (Rivolto allo zio) Iu essere papà!

VICINZINA
(Lo zio ride, ride e non ci capisce niente; Vicinzina si avvicina al quadro di San Giuseppe segnandosi) San Giuseppi mia, vi nni preu, frinatulu vui, e frinatimi puru a mmei nanz'a llu ziu, ca ci no va spiccia brutta, cu cuddu mmalacarni! (Si avvicina a Tamianu e gli parla all'orecchio in modo che lo zio non senta e il pubblico possa capire) Sienti cu ttei toppu facimu li cunti, com'erumu rimašti?

TAMIANU
(Con le mani alle bretelle, la punta del piede che batte per terra e con un tono quasi di rimprovero) Vabbeni, senza cu zziccamu moni (ironico) toppu facimu li cunti! Ah si? Ca quasi zziccamu a ffari la somma! Signura mi', com'erumu rimašti! Hamà rimasti ca iu aggia fari lu papà e bašta; puei…, quandu finisci šta cummetia, si ni parla, ma toppu, noni moni! (Alla "governante" che era ferma a guardare) E tu, a ci šta spietti, alla carrozza cu spicci šti quattru sirvezzij? Manesciti!

MARIUCCIA
Tamia', ca spetta nnu picchi prima cu tti faci canosciri!

ANGIULU
Per tutti gli stati di America, se ci sto capendo una parola! Enzuccia, vuoi aitarmi a capire? E quell'altra, (indicando la "governante") chi essere? Quante cose non mi avere scritto nelle lettere!

VICINZINA
E quanti cosi t'era ddiciri puru zz'Angiulì! Ma comu si faci, comu si faci, ntra lli lettiri!

FRANGISCU
(Cerca di alzarsi) Quantu la va piu iu personalmenti!

VICINZINA
(Lo fa risedere) Ma ddo' eti ca ata sciri! Mariuccia, cciaffulu ti ddani!
(A Tamianu) Vieni qua tuni!

TAMIANU
No signora!

VICINZINA
(Lo va a prendere per l'orecchio) A mmei no signora! Viti ca li jammi ti rompu, no' ti pari ca ti šta piji la manu cu tuttu lu peti o noni, ribbusciatu, cce ti fuei sirda!

TAMIANU
(Liberandosi) Vicinzì, ma cce šta ddai li nummiri! Viti ca iu lu Pippinu sontu, ma cu ci ti parìa ca šta parlavi? Ma com'è št'otra! Cce t'n'ha sciuta ti capu?

VICINZINA
(Resta sbalordita, non pensava che Tamianu riusciva a prendere così sul serio la cosa, e le viene di svenire) Aiutatimi, 'nna seggia, 'nna seggia! (Subito, sono tutti indaffarati a vedere come fare per aiutare Vicinzina. Frangiscu, approfittando della confusione, riesce ad uscire fuori senza che nessuno s'accorga di lui).
ANGIULU
(Preoccupato) Enzuccia! Enzuccia! (A Tamianu) andare tu a prendere no poco di acqua con zucchero! (Escono Pippinu e Tamianu) Povera Enzuccia, che casa movimentata! Questo piccolo (toccandole la pancia) che deve nascere sicuramente essere un fenomeno. Enza, Enzuccia! Io essere, zio Angelo! Ti prego rispondimi…

TAMIANU
(Entra di corsa col bicchiere dell'acqua, seguito da Pippinu col vassoietto dello zucchero) Pronto acqua! (Mariuccia gliela da a bere)

PIPPINU
Pronto zucchero!

ANGIULU
Come, pronto zucchero! Allora quell'acqua non essere stata con zucchero?

TAMIANU
(A Pippinu) Ah, no' nci era zuccarata? Ma ticu iu quand'è ca l'ha capiri ca t'ha svigliari, quandu ti licenziu? Vì nnu picca, vì! Prima vannu chiangendu casi, casi ca vann'acchiandu fatìa, e puei, uardatili, parunu ddurmisciuti!

ANGIULU
Ma lasciala stare poverina! Non ti sembrare male mortificare così le persone? Specie una così bella donna (facendogli gli occhi dolci)

TAMIANU
(Ridendo a crepa pelle) Bella donna! Ah! Ah! Ah!

PIPPINU
(Come se fosse mortificato, a Tamianu) Cattivo!!!

MARIUCCIA
Comu cattivo! Šta rrimani bruttu puru! (Anche lei ride a crepapelle)

ANGIULU
(Abbraccia Pippinu per rincuorarlo) Su, su dai! Non ve la prendete, lui (indicando Tamianu) essere troppo piccolo, per capire certe cose.

TAMIANU
(Verso il pubblico) Ah! Ah! Ah! Io essere troppo piccolo per capire, e iddu, piezzu ti calloni ca si senti grandi, uardatulu, quasi quasi ca si 'nnamora ti sirma! (Angiulu conforta ancora Pippinu accarezzandolo)

VICINZINA
(Riprendendosi) Ohi Matonna mia comu mi šta sentu cunfusa; ma ddo' štou? Cce m'è successu? (Chiama il marito) Pippì, Pippinu, ddo' štai?

TAMIANU
(Si appresta ad avvicinarsi, mentre Pippinu, alle spalle dello zio fa segni a Vicinzina di non parlare se no si scopre l'inganno) Qua, qua štou Vicinzì! Comu ti šta ssienti?

VICINZINA
Tu! Oh no!!! (Sviene di nuovo)

ANGIULU
Acqua! Acqua!

PIPPINU
Moni lu zuccuru! L'acqua s'l'è piata prima!

ANGIULU
Ok! Ok! (Le da un cucchiaio di zucchero, poi si rivolge a Pippinu facendogli il cascamorto) Voi avere voce molto calorosa, voi essermi molto simpatica!

PIPPINU
(Girandosi imbarazzato) Ma iu sontu…

ANGIULU
Cosa essere?

PIPPINU
Mmaritata, mmaritata sontu!

ANGIULU
Maritata? Ok, ok! E allora? Anch'io in America stavo con altra donna, ma… dopo, lei essere cattiva ed io lasciare.

PIPPINU
Pure io (facendo come se fosse "una tigre innamorata") essere cattiva! Anzi no, cattivona! (Come se volesse graffiarlo con delicatezza)

ANGIULU
(Sembra quasi essere innamorato cotto di Pippinu) Bello, bello! Ancora, dai su! Tu fare così, no perché essere cattiva; tu motu calorosa!

VICINZINA
(Riprendendosi) Comu mi šta ssentu brutta! Propia comu nna rimbambita.

ANGIULU
(S'accorge di Vicinzina e sussurra a Pippinu) Ma di questo ne parleremo dopo, come sistemo un po' le cose (e accorre da Vicinzina).

VICINZINA
Pari comu sia ca šta caminu sobbra li nuvuli.

MARIUCCIA
Ma', comu ti šta scienti. Cu no ndi mueri, sa!

ANGIULU
Halò Enzuccia! come andiamo?

VICINZINA
Oh, ziu! Quando sei arrivato?
ANGIULU
(Meravigliato) Quando essere arrivato!? Avere impressione che tu preso molto shock! Ma ora passerà, vedrai.

PIPPINU
Signora, come vi sentite?

VICINZINA
(Lo guarda) Ah, si moni mi šta zziccu a ricurdari! Tu sinti… (Pippinu fa segno di no) Anzi, vui siti… Rusina, Rusina la cameriera! Matonna mia! Nna bbotta propia bona aggia vut' a piari. (Guarda un pò in giro e s'accorge che manca Frangiscu) Ma… suecruma addo' è scì spicciatu? (Inizia una veloce ricerca: chi guarda sotto il mobile, chi dietro una sedia chi sotto il tavolo) Quani štava prima! Zzu Angiulì, ddo' jè sciutu? (A Pippinu) E vui, vui nienti ni sapiti? Mancu a sirda sapi batari, maliminatu!

PIPPINU
(Meravigliato, e per non far capire niente a zio Angiulu) Mio padre? Ma signora! La botta veramenti bbona l'atà piata (Angiulu, che non aveva capito bene, ora capisce invece che Vicinzina, per la botta, da i numeri)

MARIUCCIA
(Rincara la dose) Propia forti jè štata la botta!

TAMIANU
(A Pippinu) Mio padre! Mia madre! Ndi pirdimu 'ntra lli chiacchiri, inveci cu ndi mintimu a fatiari? Bella vita er'a essiri quešta ci turava!

VICINZINA
Certu ca veramenti bella er' a essiri la vita, ci turava pi ttei! Ma ha spicciari, no' ti prioccupari!

TAMIANU
Cce cosa?

VICINZINA
Cce cosa? Puei t'lu fazzu capiri iu! (Bussano e Pippinu va ad aprire)

COMPARSA (I Impiegato)
(Due impiegati comunali) Buongiorno signora Enza; è una fortuna per voi che il nostro è un piccolo paese. Vostro suocero ha corso il rischio… (Guarda Pippinu, sembra di riconoscerlo e gli si rivolge) Ma voi… no, che sciocco! Mi sembravate… (Pippinu si gira) Scusate signora ma m'era sembrato proprio… niente! (Guarda ancora Pippinu) Però ch'è strano… (Pippinu fa come se sbrigasse le pulizie di casa) Dicevo, vostro suocero, ha corso il rischio di essere arrestato, è venuto al municipio a battere con forza il bastone allo sportello, richiedendoci una scheda, e che poi non si è fatto capire bene di che scheda parlasse.

VICINZINA
Crazi, Crazi! No vi prioccupati, iddu tici ca voli nn'otra vota la scheda ti li votazioni, jè ddittu ca jè sbaiatu a vutari e pirciò vol'a vota arretu.

COMPARSA (II Impiegato)
Su questo forse ha ragione, anche se doveva pensarci bene prima chi votare, ma che deve venire a rompere i vetri e prendere a bastonate gli impiegati… questo no, eh no!

VICINZINA
Ma a suecruma lu canusciti, lu sapiti comu raggiona (facendo segni con la mano come se stesse ad indicare chi da numeri).

COMPARSA (I Impiegato)
E' per questo che lo abbiamo accompagnato a casa, da voi, per evitare il peggio, però, fate in modo che ciò non si ripeta (riguarda Pippinu).

VICINZINA
Sini, sini no' vi prioccupati ca moni nci penzu iu.

COMPARSA (II Impiegato)
(Che continuava a guardare Pippinu, meravigliato, ora si rivolge a Vicinzina) Sarà che sono ancora meravigliato per la strana meraviglianza…però, in quanto a voi, quando ieri l'altro vi incontrai alla posta, non sembravate in questo stato (indicando la gravidanza); è possibile?

TAMIANU
(In tono di rimprovero) E' possibili, no' jè possibili! Quedda mi pari, cudd'otru ssimeja! Ma nzomma lu sapiti ca siti troppu ficcanasu, e cce mutelli sontu!

COMPARSA (I Impiegato)
(Quasi scopre con chi sta a parlare) Ma voi… anzi tu non sei…

TAMIANU
Ancora! Ma viti nnu picchi, vì! Mancu li carrabbineri tutti šti 'nformazioni, e cce eti! V'la pozzu ddimmandari iu inveci nna cosa?

COMPARSA (II Impiegato)
Certo.

TAMIANU
Ma quand'è ca vi ni sciati?

ANGIULU
(Ride) Ok! Ok! Damianucciu!

COMPARSA (I Impiegato)
(Ad Angiulu) Ma… voi chi siete?

ANGIULU
Io essere quello (Gli prende il bastone al nonno) che se voi non andare via subito ve lo rompere in testa quisto bastone! Oh, guarda! Voi fare così perché non esserci mio nipote Pippinu; via, andare via subito! (Alzando il bastone) Oh, che maniere! (Quelli scappano)

COMPARSA (II Impiegato)
(Fuori scena) Signora, dimenticavamo di dirle che deve venire al Comune per pagare il vetro che ha rotto suo suocero.

FRANGISCU
(Alzandosi) Addò štai, (ad Angiulu) addò štai lu baštoni? Tammi lu baštoni, pircè m'l'ha llivatu? (Angiulu, col bastone in mano, tentenna a darglielo). Tammi t'aggia tittu! (Riesce a prenderglielo, e, nello stesso tempo, lo scambia per l'impiegato del Comune con cui aveva avuto la lite) Facivi lu buffoni darretu a llu sportellu, no' vagliò? Ma moni nci penzu iu cu ti ggiuštu pi lli fešti; (Angiulu si mette dalla parte opposta del tavolo) vieni qua! Ce ti ni fuci? Qua ha viniri (dando colpi di bastone sul tavolo).

MARIUCCIA
Lu zziu, ma', si ni vai ci sciamu ti štu passu!

VICINZINA
(A Pippinu, sottovoce) Ma ticu lu uè rripiji picchi, picchi o noni, ddurmisciuta-tu? Cce nci la uè va procuri nna scheda, cussì si carma nnu picchi. Ca cuštu quattru nummiri era ddari, ma cu faci nna cummetia bell' e bona, lu fattu jè motu diversu! (Frangiscu contrasta ancora con Angiulu).

PIPPINU
(Pippinu prende con forza Frangiscu e lo siede nella sua sedia dicendogli qualcosa all'orecchio, e, non appena finisce di parlargli all'orecchio, Frangiscu, come d'incanto, si calma). E… mi raccumandu!

ANGIULU
(Osservava meravigliato) Caramba che femmina!!! Tu essere veramente ok!!! Cosa avere detto a quello terremoto perché si fermasse?

PIPPINU
Nienti, nci aggia tittu soltanto ca ci iddu no' lla spicciava, no' sulu ca no' li va piu la scheda e ca quindi no' teni cchiù dirittu cu vota, ma… ca ci iddu mi faci mbištialiri bona bona lu fazzu vulari t'la fineštra!

ANGIULU
E lui… perché stare zitto? Avere paura che tu non prendere scheda, o perché farlo volare dalla fineštra?

PIPPINU
(A Tamianu) Tu cce ddici? T'la fineštra, no?

TAMIANU
(Con grande esclamazione) Troppo forte! T'la tou iu nna manu pà! (Si tappa la bocca cercando di non fare capire ad Angiulu quel "pà").

MARIUCCIA
E coma al solito ha fa scopriri tutti cosi! No' ssi bbuenu mancu cu faci mbrueji!

ANGIULU
(Meravigliato, mentre Pippinu fa segno a Tamianu di non farsi scoprire). T'la tou iu nna manu! (A Pippinu) Cosa essere pà?
PIPPINU
Pà, volere dire… pacenzia, va… ti nnu latu mi vulì ddava nna manu, e di l'otru latu mi tici pacenzia; si, propriu cussì; (A Tamianu, ironico) no' è cussì Damianucciu?

TAMIANU
(Con severa autorità) Ohé!!! Ma cce eti tutta šta cunfitenza? Com'è scì spicciata, l'ha spicciati li sirvezzji? (Pippinu fa cenno di si) Allora viti ddo' eti ca t'n'ha sciri, e crai mi raccumandu, cerca cu vvieni in orariu ca sempri t'la futti quedda ticina ti minuti!

PIPPINU
(Fa capire ad Angiulu di essere mortificato) Bongiornu a tutti.

ANGIULU
Aspetta, ti accompagno!

PIPPINU
Noni, crazi, no' vi prioccupati, sicuramenti marituma mi šta spetta mmenz'a lla chiazza; macari sarà pi nn'otra vota. T'accordu?

ANGIULU
Ma io essere molto preoccupato per te. Macari tu molto stanca!

PIPPINU
No vvi ni 'ncaricati. La prossima vota. Arrivederci. (Ed esce, poi lentamente riapre un po' la porta e chiama Tamianu, il quale gli fa capire che non ha nessuna intenzione di andarci; le continue minacce mimiche di Pippinu riescono a persuaderlo).

MARIUCCIA
Uè ma', lu ziu srai ca si šta 'nnamora t'lu papà! (Si mettono a ridere)

TAMIANU
(Da fuori scena) Ahia! Ahia! Mo mi scueddi la recchia!

PIPPINU
(Sempre da fuori scena) No' uè viti comu va spiccia šta cummetia, noni la recchia, la capu ti scoddu! T'la fazzu llivari iu la manìa ti fari lu papà! Moni sienti inveci cuddu ca ha fari, trasi intra e… (senza far sentire cosa suggerisce a Tamianu di fare) mi raccumandu, senza cu faci capiri nienti. Ci noni ti ni llevu ti sobbra la terra. Cce ha capitu?

TAMIANU
(Sempre da fuori scena) Ahia! Lassimi li recchij! Lassimi ca mi šta štrueppij!

ANGIULU
(Che cercava di capire da dove provenisse quel vociare, si rivolge a Vicinzina) Ma questo non essere Damianuccio che avere gridato?

VICINZINA
(Cerca di non far capire niente allo zio) Noni ziu, sicuramenti 'ncuna voci ti vagnoni ca li ssimeja; Tamianu sicuramenti jè vvut'a sciri cu ccumpagna mmenz'a lla chiazza la cameriera, l'ommu crandi l'ha fari fign'all'urtumu.

ANGIULU
Ma… come mai, lui, fare lu grande?

VICINZINA
Comu mai! Pircè cuddu bbeštia, bbellu ti sirsa, prima cu parti, l'ebb'a scì ddiciri: Tamianu mi raccumandu, mentri iu no' nci štou, cerca cu faci lu capu famija, e cuddu l'è piatu alla lettira.

ANGIULU
(Meravigliato) Ma lui essere veramente convinto! E allora dimmi, non potere parlare, io, con Damianuccio fino a quando non venire suo padre da lontano?

VICINZINA
Mi pari propia ti noni caru ziu, cuddu teni la capu cchiù tošta ti li petri ti Martina, e certi voti jè meju…

FRANGISCU
(Sogna, si mette le braccia davanti la faccia come per coprirsi da qualcosa) No' llu fazzu cchiù! Matonna mia, t'lu ggiuru no' lu fazzu cchiù! Li miricani? Si la ponnu fottiri tutta l'Italia! Però bašta, bašta! Lu votu? Puru toi ti ni tou, (Vicinzina ed Angiulu, meravigliati, cercano di intervenire) ma lassami sciri moni. Ahia! Ahia! Pippì! Pippinu!
VICINZINA
Papà, nnu suennu è štatu! Mo' carmativi c'hanna passati tutti cosi.

FRANGISCU
Addo' štai, addo' štai? Si n'è sciutu? Mi šta ccitìa, vagnù.

MARIUCCIA
No' tti prioccupari no' ca s'n'è sciutu pi mmoni!

ANGIULU
Chi, lo stava ccitendo?

FRANGISCU
'Mbrojia populu, 'mbroja populu era! (Entra Tamianu toccandosi l'orecchio indolenzito; Vicinzina e Angiulu gli si avvicinano; mentre Frangiscu rimane a balbettare e Mariuccia comincia a ridere).

VICINZINA
Cc'eti, cce hai?

ANGIULU
Cosa essere successo al grande Damianuccio?

TAMIANU
(Adirato) Nienti! E no' mi tuccari!

VICINZINA
La uè spicci, o noni?

ANGIULU
Lo sai che io… quasi, quasi pentito di averti portato tante cose di America, e di donarti anche… ma è meglio forse lasciare perdere tutto (Tamianu lo guarda sott'occhio e non gli da ascolto).

VICINZINA
Lassalu sciri ziu ca jè nnu picca scemu! (Tra sé) Tal'e quali a sirsa. Allora, vitimu cce t'ha fattu a lla recchia (gli tocca l'orecchio).

TAMIANU
Ahia! Ahia!

VICINZINA
Ah, l'ha pruati šta vota! Certu, pi ttei quešta eti nna nuvità, ma iu tegnu la štrana 'mprissioni ca tu l'ha zziccari a piari fiermi!

TAMIANU
(Quasi piangendo cerca di non fare capire niente allo zio) Jè ddittu lu papà, viti com'a ffari cu llu ziu ca t'ha parlari.

ANGIULU
(Avvicinandosi ai due) Cosa dire Damianuccio? Cosa succedere?

VICINZINA
Nienti, nienti zz'Angiulì, cce ha succetiri! Anzi, m' lu faci nnu piaceri, ci arrivi a lla Comuni, ci šta ancora apiertu, e viti pi štu tiscursu t'lu vitru prima ca nni mandunu ncuna bbella multa?

ANGIULU
Certo! Su, dai Damianuccio, vatti a cambiare e venire con zio Angiulu.

TAMIANU
Noni! No' nci l'ha capitu? Aggia fari lu papà!

VICINZINA
Ah, no' nci t'hanna bbaštati quiddi! E štatti cittu e va 'mpara a llu ziu addo' eti lu municipiu! Ha fari lu papà, ma allora li vai circandu veramenti ogni punt'e mumentu, cce m'ha tittu prima, t'la scurdatu? Va dda intra, e va cangiti, sienti a lla mamma tua.

TAMIANU
No! (Ci pensa un pò) Allora cussì aggia sciri vištutu!

ANGIULU
Allora, tu, essere molto capriccioso! Non Essere a carnevale!

TAMIANU
Ah, iu essiri capricciusu, mà, e iddu, (Indicando Angiulu ch'è vestito a quadri) pi iddu no' jè carnevali?

VICINZINA
Ma cce šta ddici! Pi loru jè normali cu si veštunu cussini, dda si usa, quiddi sontu miricani (guardando lo zio).

ANGIULU
Certo!

TAMIANU
Ah, certu! E ci qua no' si usa la corpa ti ci eti? Mia?

VICINZINA
(Angiulu ride) Ticu iu moni ha sciri o noni? (Mima le botte)

TAMIANU
(Allo zio) Cussì uè vvieni, o ti piji paura?

ANGIULU
Paura! Perché?

TAMIANU
Perché? Moni lu viti subbutu, subbutu sobbr'a llu corsu! O ndi pijunu a tutt'e ddoi pi miricani, oppuramenti ndi vennu ti retu cu ndi piunu pi fessi e cu ndi bbajunu!

ANGIULU
Abbaju! Cosa essere abbaju?

TAMIANU
Se, se babbu, sciammindni (ed escono).

VICINZINA
(Si avvicina al suocero) Papà, papà…

FRANGISCU
(Spaventato) Ci eti, cce eti?

VICINZINA
Ci eti? Ma ci eti ca nci po' essiri, vi vulì scì rripusati nnu picchi 'ntr'a llu liettu?

FRANGISCU
Noni, qua, qua m'aggia štari! Aggia štari all'erta, ca ci picchi, picchi cu va' ppiu suennu mi fottunu!

VICINZINA
(Aiutandolo ad alzarsi) Ma ci eti ca v' ha fottiri, iu, vi uardu iu, vui no' nci v'atà prioccupari propia.

MARIUCCIA
No', no ti prioccupari. Nci štamu nui!

FRANGISCU
Allerta, allerta Vagnù! Apriti li uecchij ci veni 'mbroja populu; 'nna vita, 'nna vita hai…
VICINZINA
(Avviandosi) Vui riposativi propia tranquillu ca a cuddu nci penzu iu, no' vvi prioccupati. Mi šta ssintiti?

FRANGISCU
Nisciunu, nisciunu, pi cuddu mancu lu tiaulu bbašta!

VICINZINA
(Esce accompagnata da Mariuccia) Se, se. No' tti prioccupari ca sacciu iu comu nci l'aggia ggiuštari lu pitizzulu!

PIPPINU
(Entra affacciando prima la testa dalla porta per evitare che possa esserci qualcuno) Vicinzì, Vicinzì! Addo' štai? (Bussano alla porta) Madonna mia e moni com'aggia ffari? (Bussano di nuovo) S'acchia rrispondu! Chi è?

CUMPA' NINU
Cumpà Ninu e cumpà Cosumu simu. Apriti!

PIPPINU
Madonna t'lu Carmunu. Chi cercate?

CUMPA' COSUMU
Comu chi cercate? Cumpà Pippinu. Apri!

PIPPINU
(Va ad aprire e cerca di nascondersi) Bongiornu, Ton Pippinu non c'eti, cce li pozzu ticiri ncuna cosa?

CUMPA' NINU
(A cumpà Cosumu) Ton Pippinu? Ma comu, s'hanna mesa la cameriera puru ? E lli sordi addò l'hannà scì occhiati?

CUMPA' COSUMU
Veramenti erumu passati c'hama scì sciucari a carti!

CUMPA' NINU
Ma quand'è c'atà zziccatu a fatiari ntra šta casa, pi no' ssapì li fatti vueštri?

PIPPINU
Da pochi giorni. (Fa finta di spolverare)

CUMPA' COSUMU
Cumpà Ni', lu sapi ca è propia bbona quešta.

CUMPA' NINU
Sini cumpà, pusitiu cuddu pillicrinu ti cumpà Pippinu, cioè Ton Pippinu, no' nd'è ddittu niente. Cu s'la teni tutta pi iddu.

CUMPA' COSUMU
Sicuru ca si šta ddifresca cuddu minchialiri. Scusi cameriera, v'è ddittu quando torna per caso?
PIPPINU
Noni, jè ddittu ca tinìa parecchi cosi da fari. No mm'è dditta nisciun'ora.

CUMPA' NINU
Ma lu sapi ca jè ffatta nna bella scelta Ton Pippinu. (Gli si avvicina) No ssapi ca si propia bbona?

CUMPA' COSUMU
Si, si. Quandu veni falli li complimenti ti parti noštra. Ah, sintiti a propositu, ci ndi servi ncunu ggiurnu putiti viniri puru a casa mia cu pulizzati nu picchi?

PIPPINU
Noni, no' jè possibili! Ca Ton Pippinu jè motu ggilusu. Però, macari nni parlu cu iddu prima e puè vi fazzu sapiri. Ma mo' pi ffavori sciativini ca tegnu ta fari moti sirvezzji e ci torna Ton Pippinu e no' l'aggia fatti si fotti la capu.

CUMPA' NINU
Cummà Vicinzina, no nci štai?

PIPPINU
Noni, jè ssuta cu iddu!

CUMPA' COSUMU
(A cumpà Ninu) Ci no si futtìa la capu cumpà Pippinu, mi mminava sobbra a quešta, cumpà. Quešta jè bbona propia.

CUMPA' NINU
Beh, allora ndi ni sciamu. Nd'lu saluti quando veni. Tantu piaceri di averla conosciuta.

CUMPA' COSUMU
Anche mio, arrivederci!

PIPPINU
Arrivederci! (Li accompagna alla porta) Madonna mia, comu vannu arsi! Vicinzì, Vicinzì, addò štai?
VICINZINA
(Rientra cercando di parlare piano per non fare sentire a Frangiscu) Qua, qua štou! No' mi šta vviti?

FRANGISCU
(Fuori scena) Ci eti, ci eti 'mbroja populu?

VICINZINA
Quasi, quasi; ma signuria turmiti e no' vi ni 'ncaricati, ca m'la vescia iu cussì com'erumu rimašti! (A Pippinu) Cc'eti?

PIPPINU
(Incominciando a spogliarsi) Cc'eti? Comu, cc'eti! Ma lu capisci 'ntra quali situazioni nd'ama sci cchiati? Moni, puru cumpà Ninu e cumpà Cosumu hanna vinuti ca mi sciunu acchiandu. No, no cara Vicinzì, mo bašta! Com'arrìa lu ziu mi acchia cussini e pi cuddu ca sontu ci li cunvieni, pi mmei cuddu ca vola penza, penza; puru a fijita šta pirdimu!
VICINZINA
Ci eti pi fijita jè meju cu no' nni parlamu propia, oramai cuddu ddonca era rrivari jè rrivatu; to' voti m'è fatta sviniri prima, e tuttu custu crazii a lli 'nzignamienti tua; pi quantu a ttei, oramai ti cunvieni cu cuntinui, jè tiempu persu ca ti šta spueji, oramai lu ziu penzu ca si šta pirsuati ca mmienzu a šti pacci no' nci po' štari quindi… jè quištioni oramai ti picca, e penzu ca jè meju pi tutti cu cuntinuamu a recitari; toppu, a scena finita, ti cuddu c'hama ffari nni parlamu, ma… cuštu toppu (si sentono le voci di Angiulu e Tamianu che sono di ritorno. Angiulu chiama "Enzuccia"; Pippinu scappa di corsa cercando di prendere quanto s'era già levato di dosso; correndo, con una scarpa coi tacchi ancora messa, rischia di cadere per terra mentre, lentamente, va chiudendosi il sipario).


Fine secondo atto

Terzo atto
(Scena come la precedente. Angiulu e Tamianu entrano di corsa inseguiti da tanti bambini che vanno ridendo dei loro indumenti. Vicinzina ha il tempo giusto di chiudere la porta e li va a sgridare dalla finestra)

TAMIANU
T'l'aggia tittu iu, tu no' nci ha vulutu a cretiri.

ANGIULU
Essere una vergogna! In America nessuno fare così!

MARIUCCIA
V'hanna piati pi fessa, no?

VICINZINA
(Affacciata alla finestra sgrida ai ragazzi che ancora continuano a sfottere i due) Bbeh cce hama ffari, vi ni vulì sciati a casa o noni? O v'aggià mminari nnu vacili t'acqua sobbra? Ah, noni? (A Tamianu) Va pija nnu vacili t'acqua (Tamianu esegue, mentre lei rimane indaffarata con quei monelli che ancora continuano a vociare. Vicinzina rimprovera uno di quei bambini che continua a ridere) E tu cce šta rriti! No' nci ti virguegni, malitucatu, noni? (Angiulu si affaccia dalla finestra e quelli gridano più forte) Lleviti zì ca moni ti fazzu vetiri iu comu spariscunu com'a lli furmini. (A Tamianu) Com'è scì spicciata cu llu vacili? Tantu nci voli cu piji nn'anticchia t'acqua?

TAMIANU
(Entra ridendo) Nah mà, cciaffa, jè tuttu prontu!

VICINZINA
Sbrichiti, fiacconi! Tantu nci voli? Tammi, tammi qua (lo prende e lanciafuori quanto vi è dentro). Ddifriscativi! (Fuori si sentono scappare i ragazzi, qualcuno grida: "cce šchifu, cce puzza"! Vicinzina odora la bacinella e si tappa il naso); ma cce m'ha tatu, ribbusciatu? No' mmi tiri ca…!

TAMIANU
(Con la testa conferma) Mà, lu rinali t'lu nonnu era bellu chijnu e iu…

ANGIULU
(Con le mani al naso) Tu fare più schifo di loro!

MARIUCCIA
Cce šchifu!

VICINZINA
Ca moni no' ll'hama vvetiri ncuna mamma ca nda vvinì ddiciri mali paroli? E cce hannu tuertu?

TAMIANU
Mà, e nui nci ticimu ca jè štatu lu nonnu.

VICINZINA
Ohi Crištu mia! Ma è mai possibili?

ANGIULU
(Non capisce) Cosa essere successo?

VICINZINA
Moni subbutu ti ni ddueni ti cuddu ca jè successu! (Bussano) E quešta jè la prima; avanti!

PIPPINU
(Entra Pippinu vestito normale, tanto che Angiulu non lo riconosce) Jè permessu? Bongiornu a tutti.

ANGIULU
Voi essere papà di uno di quei (indicando la finestra) bambini?

PIPPINU
(Non sapendo del discorso, non capisce) No! Iu veramenti, sontu…

VICINZINA
Sini zzì, jè propia lu siri ti unu ti quiddi vagnuni e sicuramenti moni nni voli suddisfazioni.

ANGIULU
(Angiulu gli si avvicina e, osservandolo bene, pensa di averlo già visto) Voi non essere viso nuovo, io… si, mi pare di avervi già visto, ma non ricordo dove, forse…

TAMIANU
(Pippinu si gira per non farsi riconoscere) Zzì, lu sapi addò l'hama vištu, a llu municipiu.

ANGIULU
Si, forse la vederlo; ci dovete scusare per quello che essere successo, sapete, noi avere in casa un vecchio che poverino… come dire… essere un po'… (facendo il segno di uno che è matto)

VICINZINA
Vui sicuramenti lu canusciti a suecruma, ogni ggiurnu è 'nna štoria, prima, cittu tuni e cittu iu no' va pia lu rinali e lu mena t'la fineštra! E puei, no' vvititi, noni cu mmi ggiuštificu, cu quiddi com' a vui, ca vennu pi havì soddisfazioni, e giuštamenti cce vuliti ca v'aggia ddiciri…

MARIUCCIA
Certu! (Allusivo) Mi pari ggiuštu, acchia la capiti la situazioni (bussano).

VICINZINA
Avanti! (Entra una delle madri di quei ragazzi) trasiti, trasiti, cce ncuna cosa, cce jè successu?

COMPARSA (Madre)
(Con le mani ai fianchi) Mannaggia l'infernu cu tutti li tiauli santissimi! Quišti so'cosi ca si fannu? (Chiama il figlio che è fuori tutto bagnato) E trasi, trasi tuni, bacchittoni ca no' ssì otru! Uardatulu, ancora šta scula, e la puzza la šta ssintiti? Sia ca è catutu 'ntra nna fogna comunali (si tappano tutti il naso).

VICINZINA
(Mortificata) Cce vuliti ti mei, suecruma…

COMPARSA (Madre)
Voštru suecru! Voštru suecru cce cosa?

VICINZINA
Jè nnu picchi fissatu c'ha mminari lu… comu si dici… t'la fineštra, e…

COMPARSA (Madre)
(Adirata) Eee cce cosa?! (Si gira da Pippinu che lo conosce) E vui nienti ticiti? Certu, lu curaggiu no' jè cosa pi vvui; e ci era successu a vui allora, c'eruvu fattu? Cc'eti, no' nci rispunditi, no' nci vi cunvieni lu tiscursu no jè vveru?

PIPPINU
Oooh!!! Ma lu sapiti ca šta pirditi lu cirvieddu! Pi lla miseria nah! Vititi cce sorta ti paracilicu ca šta faciti pi 'nn'anticchia ti comu si tici… ti atto piccolo, e ci era scì mminatu l'atto grosso, cc'eruvu cumbinatu allora, nn'opira? Certi fimmini no' nc'erin'assiri ti casa mancu quandu nc'eti lu terremotu, sant'Antoniu mia!

COMPARSA (Madre)
Vui, šta parlati cussini pircè qua no' nc'eti marituma, e giustamenti cu 'nna femmina faciti lu bbuffoni.

PIPPINU
E mandatimi a voštru maritu ca lu scutursu bellu, bellu! E moni vi ni vulìi sciati e ndi purtati a cuštu ca è 'mpuzzunuta casa; via, sciò sciò! Ma vititi nnu picchi addò hama scì rrivati! (Avendo toccato il ragazzo, si annusa le mani e se li pulisce smorfiando).

COMPARSA (Madre)
Iu, certu ca mi ni vou, ma no' pinzati ca finisci cussini, voju tanta ti quedda soddisfazioni ca vui mancu v' la 'mmagginati; (al ragazzo) e camina tu jotru!

COMPARSA (Ragazzo)
E tu mi piji sempri pi fessa, no?

COMPARSA (Madre)
(Esce borbottando col ragazzo) Camina, camina ca no' nci ti piu pi fessa, no.

COMPARSA (Ragazzo)
(Fuori scena) Sini, sini sempri pi štuetucu m'ha ffà passari.

PIPPINU
(Angiulu è come se stesse per capire qualcosa, e Pippinu cerca di sviare il discorso) E puei, ticu iu, cce nc'entru ntra štu tiscursu; vititi nnu picchi cce macellu!

VICINZINA
(Interviene anch'essa alla recita di Pippinu) Vi ringraziu ton… comu vi chiamati? Cussì ampena arrìa marituma vi fazzu ringrazziari direttamenti ti iddu. Pi moni crazzij.
PIPPINU
Lassati štari, lassati štari, ma, a propositu ti voštru maritu, quand'eti ca rria? Iu era parlari cu iddu ti 'nna certa situazioni, è… una situazioni urgenti! (Ad Angiulu) Scusati (tira in disparte Vicinzina, mentre Tamianu parla con lo zio). Viti ca tuttu lu paisi s'è cchijnu ca ntra šta casa ni šta succetunu ti tutti li culuri, e iu tegnu 'nna štrana 'mprissioni ca…

VICINZINA
Viti ca lu ziu, sicuramenti già ni teni fin'a lli capiddi, ma tu tici ca nci lu pozzu ticiri iu "manesciti, zzì, fani lu teštamentu e vabbandi"; Pippì, viti ca cuddu ziu m'eti!

PIPPINU
(Guarda se può essere visto e cerca di controllare la rabbia) Ah, iddu jè ziita! E iu, iu no' so' nisciunu, no' so' nienti? Ma lu uè capisci ca già tutti sapunu in giru ca tu mi cumandi a bacchetta? E ca cu ti fazzu li sirvezzij, iu, m'haggia veštiri puru ti femmina! E ca fijita si vešti ti grandi e si moštra puru ntra tuttu lu paisi. Ti cudd'otru bellu ti ziita nni ticunu ca tu mancu ti li 'mmaggini, pircè ognitunu no' sapendu ci eti e ntra tutta šta cunfusioni… 'nzomma circamu cu cangiamu sunata, pircè qua šta zzicca a succetiri nnu quarantottu.

ANGIULU
(Fuori scena si sente un gran trambusto) Aiutu! Aiutu! Noni 'ntra la recchia, noni! Aiutu, aiutu! Lu cueddu, mi šta 'nfoca, mi šta 'nfoca! (Corrono tutti; Vicinzina congeda Pippinu che se ne va).

VICINZINA
(Fuori scena) Cc'è successu?

ANGIULU
(Sempre fuori scena, si sentono grida di dolore) Ahia! Ahia! Si è llivato l'orecchio! Enzuccia, presto portatemi da dottore! Io volere ripartire subito, di corsa, per America! (Rientrano in scena, Angiulu si tiene l'orecchio, è sporco di sangue).

FRANGISCU
(Fuori scena) Vieni qua vieni, ti n'ha fuciutu? Eh, ma ci ti cciaffu! Vieni qua, qua ha viniri!

VICINZINA
Lassulu sciri ziu, vitimu cce t'ha fattu?

MARIUCCIA
Madonna mia, la recchia li šta ppendi!

ANGIULU
Mi ero solo abbassato per vedere cosa essere successo! E' quello… uno mozzicone forte!

VICINZINA
(Guardando l'orecchio) Porca miseria! La recchia si šta futtìa!

ANGIULU
Ahia! Ahia!

VICINZINA
No, ma qua lu dottori nci voli! Tamianu va chiama lu dottori!

TAMIANU
Mà, cussì aggia sciri? (Indicando i vestiti) No' ha vištu prima cce jè successu ampena hama 'ssuti? Comu vou!

VICINZINA
(Angiulu si lamenta) Ca va cangiti, subbutu, ma cce šta spietti la carrozza? No' lu viti lu ziu comu šta faci pi llu tilori!

TAMIANU
Eh, e cc' è successu?

VICINZINA
Comu cc'è successu? La recchia li šta cati e tu ti štai cussì tranquillu!

TAMIANU
Mà, ca manda la Mariuccia o pircè no vai tuni?

VICINZINA
Io? E cussì (indicando la pancia) comu vou?

TAMIANU
Va cangiti, no!
VICINZINA
Mi va cangiu? Comu mi va cangiu? Ma ticu ti tei no' si ni po' fari propia cuntu? Ma ha finiri, no' ti prioccupari.

TAMIANU
E se, se! Sempri cu lla štessa canzoni: comu spiccia si ni parla, lassa ca lu ziu riparti, e toppu ccussì ti ni ddueni! Mà, lu sapi ca mi šta nnoja puru a mmei štu tiscursu, quasi quasi ca lu ziu…

ANGIULU
Dai Damiano, vieni o no? Porca della miseria, se avessi saputo che io dovere venire a trovare questo inferno e ora anche le botte… e no, Enzuccia! Di certo non sarei venuto proprio, e che maniere! Io pensavo di venirmi finalmente a riposare uno poco di tempo, ma vedo che è meglio ritornare alla America a lavorare. Ora, intanto, vi prego, fatemici ritornare con tutti e due li orecchi!

VICINZINA
Veramenti, la recchia! Mi n'era scurdata! Va dda intra, fuci, va cangiti!

TAMIANU
Arretu! Ma comu?

VICINZINA
Aggia capitu, è unutili cu tti ripetu sempri li štessi cosi, vol'a ddici ca mi mentu ncuna cosa sobbra e vou iu! (Esce nell'altra stanza per prendere qualcosa da mettere e va borbottando) Sciammindni zzì, manesciti ca ci no šta recchia t'in terra ndl'ama ccojiri. No' vvieni puru tuni, Mariù? (Escono. Rientra solo Vicinzina mentre Tamianu stava recandosi, in punta di piedi, nella stanza dove dorme il nonno). E… mi raccumandu! Cu ti štai attientu a llu nonnu armenu (ed esce).

TAMIANU
(Ironico) Eh, štatti attientu a llu nonnu armenu, certu ca nci što' attientu, ca propia ddà šta' scìa! (E riparte in punta di piedi, si accerta se la mamma è già lontana, poi si avvia nella stanza del nonno e si ferma sulla soglia parlandogli) Frangiscu!!! Svegliati! Lu votu, lu votu m'ha ddari! Cce šta faci, šta ddurmi?

FRANGISCU
(Fuori scena) Se, se! Ma no' mi ta' mazzati ca t'lu tou, subbutu, subbutu! Aspetta ca piu la scheda. (Si sente che cade dal letto) Ahia! Ahia!

TAMIANU
Cce šta faci, uè 'mbrueji? Attientu! Ci no' uè ssaggi lu baštoni!

FRANGISCU
No, vi ni preu! Veramenti aggia catutu, li reni, li reni m'aggia rotti! Ma šta vegnu, šta vegnu! L'occhiali, l'occhiali s'hanna rotti! Spittati ca šta vegnu lu štessu.

TAMIANU
Moni cce šta faci, šta acchij la scusa ca no' nci viti?

FRANGISCU
Noni, noni! Vesciu, vesciu! E vesciu bbuenu puru! Šta vegnu.

TAMIANU
Eeee… mi raccumandu, senza pintimienti. (Si nasconde sotto il tavolo).

FRANGISCU
(Con gli occhiali rotti, non vede quasi niente ed entra tentoni) Qua, qua štou! Ata vištu ca vesciu! (Ma, una sedia in mezzo ai piedi lo fa cadere per terra) Ahia! Ahia! Cce sorta ti liepri! Cce ddiciti, v'è piaciuta la catuta? Quešta jè ginnaštica pura. Ahia! Ahia! (Si rialza e ricomincia a camminare tentoni. Tamianu esce da sotto il tavolo si va a mettere dietro un paltò appeso in un chiodo al muro) Ma… Signor… 'mbro… ma cce šta ddicu, signor popolo! Lu votu tutti v'l'hanna tatu? No, no no' vi prioccupati! A mmei ti l'otri no' m'interessa, lu votu lu štessu v'lu tou, jè sulu… cussì, ca lu vulì sapìa. (Guarda il paltò, e, scambiandolo per 'mbrojia populu, va a parlargli) Ah, vui siti? M'ata fattu šcantari! Ticitimi 'nna cosa, vui, veramenti, ci siti? A ci rapprisintati?

TAMIANU
(In tono di rimprovero) Comu ti permetti! Ci sontu iu? Io sono tutto! Io, rappresentandomi, rappresento a ttei e a tutti quiddi com' a ttei! Al mio posto, tu, chi rappresenteresti?

FRANGISCU
Veramenti pi prima cosa, anzi pi primissima cosa, iu rapprisintava… li puvirieddi, si li puvirieddi, li puvirieddi e li vicchiarieddi com' a mmei ca no' tennu nienti.

TAMIANU
Li puvirieddi! (Ride) Ah! Ah! Ah! Caru Frangiscu, sbagli! Il nostro diventerebbe un paese di poveri, è come, caru Frangiscu, se a rappresentarci fosse un mugnaio, di certo rappresenterebbe i mugnai con i suoi mulini, lo stesso dicasi per i contadini, rappresenterebbero i contadini con i suoi campi di zucche, ecc. ecc. Quindi tu chi rappresenteresti? I poveri con la loro miseria! Allora, allora dimmi, il nostro non diventerebbe un paese di morti di fame?

FRANGISCU
(Meravigliato) Mezzica! Lu sapiti ca veramenti no' c'era mai pinzatu! Aviti raggioni, e iu… ca pinzava… Nienti, nienti, aviti propia raggioni, e… ticitimi 'nna cosa, v'la pozzu tari la manu?

TAMIANU
Certo! (E gliela porge)

FRANGISCU
Cce manu fina ca tiniti! Ca quasi pari quedda ti nnu piccinnu!

TAMIANU
Questo, caro Frangiscu, è perché rappresento pure i giovani!

FRANGISCU
Lu sapiti ca iu pinzava veramenti mali ti vui, ma da ora in poi štati sicuru ca no' nci sbaju cchini; sarete sempri 'ntra lu cori mia, qua mmienzu.

TAMIANU
(Sente l'avvicinarsi di qualcuno e se ne scappa nell'altra stanza con tutto il paltò) Qua štou!

FRANGISCU
(Anche se non ci vede bene, riesce ad intravedere l'ombra che va via, e, rendendosi conto d'essere rimasto solo, gli fa un gesto) Tiè!!! Cciaffiti cuštu! (Entrano Vicinzina e Mariuccia)

VICINZINA
Papà! Cce so' šti cosi?

MARIUCCIA
Uè no', cce ti šta 'mpari malitucatu?

FRANGISCU
Menu mali ca si n'è sciutu! Lu furnaru, lu mulinu, lu contadinu; vititi ci iddu m'l'è spiecatu pircè iu so' sempri puvirieddu, anzi lu sapi cce ti ticu, tieee nn'otra vota! Cussì jè sicuru ca t'arria.

VICINZINA
Papà, arretu? Trasi ziu (entra Angiulu, ha l'orecchio tutto medicato).

ANGIULU
(Entrando vede Frangiscu e si tiene alla larga) Cosa essere successo Enzuccia?

VICINZINA
Nienti, no' ti prioccupari, suecruma… parla sulu. (S'accorge degli occhiali rotti e chiede spiegazioni al suocero) Ma… cc'è successu? Cce hata cumbinatu, hatà catutu?

FRANGISCU
'Mbrojia populu, 'mbrojia populu jè štatu!

VICINZINA
(Angiulu fa segno come se Frangiscu fosse matto) Comu? 'Mbrojia populu?

MARIUCCIA
Cuštu ncunu mbrueju t'lu Tamianu jè vvut'a essiri! Sicuru a llu cientu pi cientu.

FRANGISCU
Si, e vulia ca a quarsiasi coštu, nc'er'a ddari lu votu. Lu capisci? Puru qua jè vinutu! Allerta Vicinzì; m'è ddittu puru t'lu furnaru, t'lu mulinaru, t'lu contadinu…

VICINZINA
(Con ironia) E… t'lu picuraru no' nc'è parlatu?

FRANGISCU
(Angiulu continua a non capire) Noni… veramenti ti cuddu no, no, no, no!

VICINZINA
(Sempre ironica) Ah, noni? Va beni, ma no' vi prioccupati; signuria ssittativi qua, ca quandu torna puè li parlu iu; siti cuntientu?

FRANGISCU
Si, si! Ma apri li uecchi Vicinzì. Tillu puru a lli vagnuni.

VICINZINA
Sini, vui no' vi prioccupati.

FRANGISCU
(Balbetta sottovoce mentre Vicinzina parla con Angiulu) 'Nna vita, 'nna vita hai! Ma no' nci mi pija cchiù pi fessa!

VICINZINA
La šta viti qual è la vita mia caru ziu, quedda ti aviri a cce fari cu nnu vecchiu rimbabitu e nnu fiu ca nni cumbina una ogni cincu minuti, no' nni pozzu propia cchiuni. (Si ricorda di Tamianu che ancora non ha visto) Ma, a ddiscursu ti fijima… cc'è capaci ca cuddu cristianu teni veramenti a cce fari cu… comu tici iddu… 'mbroja populu, (allusiva) ma hamà vetiri cu quali 'mbroja populu. (Entra nella stanza dove dormiva il nonno) Tamianu, Tamianu! Ma cce šta faci, šta ddurmi?

TAMIANU
(Sempre fuori scena) Mà, aggia vištu ca šta faciuvu ritardu e m'aggà vinì curcatu.

VICINZINA
Timmi 'nna cosa, no' nc'era curcatu lu nonnu 'ntra štu liettu, o sbaju? E puèi, cce šta faci cu llu paltò misu?

TAMIANU
Comu cce šta fazzu, mà! Mi šta sintia nnu friddu e m'l'aggià 'nfilatu; lu nonnu, lu nonnu cce cosa? Iu, cu no' lu svegliu, m'aggià curcatu an cocchij e no' ssacciu cchiù nienti, pircè, addò štai lu nonnu, s'l'hanna futtutu?

VICINZINA
Oziti, oziti, calandroni! Ti fazzu vetiri iu s'l'hanna futtutu, ti fazzu vetiri. Timmi 'nn'otra cosa, no' nni sapi nienti ti l'occhiali t'lu nonnu? Com'è ca li teni rotti? No' facimu…

TAMIANU
Mà, iu tormu e tu tai li nummiri, comu fazzu cu sacciu ti l'occhiali t'lu nonnu, m'lu uè ddici?

MARIUCCIA
Tu mai niente sapi, no? Sarchiaponi!

VICINZINA
(Rientrando in scena) Puvirieddu, ddu piccinnu! Lassulu sciri Mariù. Iddu mai nienti sapi. (Si gira e lo chiama) Oziti, oziti ca srai ca ti ni šta vieni meju ti sirda!

TAMIANU
(Uscendo nervoso) …'Nchia!!! 'Ntra šta casa no' nci si po' ddormiri cchiuni! E cce eti! Ci sciamu annanzi ti štu passu l'esaurimentu mi veni!

VICINZINA
Lu šta ssienti zzi, mancu nascunu e già ti parlunu t' esaurimentu, ah, cce ebblica, cce ebblica!

ANGIULU
Certu, alla sua età, no' nci ha essiri tantu bellu cu ssenti ticiri šti cosi, ma… štandu giuštamenti 'ntra šta casa, no vesciu chi c'è di meravigliarisi. No, no mia cara nipote! Io preferisco ritornare in America prima che maledire lu giorno d'essere venuto! Nn' anticchia cuddu (indicando Frangiscu) quillo tirrimoto! Nnu poco (indicando Tamianu) quellu capo sbetico! Tuni, cu lli probblemi tua, e puru tuni tieni raggioni; ha capitu, iu sulu pinsare quisto… (facendo come se fosse diventato pazzo). Solo Mariuccia essiri un poco equilibrata.

VICINZINA
Iu, caru ziu, ti capiscu, anzi šta vesciu ca šta risišti motu, forsi pircè t'acchiatu ntra nnu mumentu ti carma; (Angiulu sbalordisce) ma… jer'a vvetiri! Ntra cierti mumenti, (facendo quasi la pazza) comu t'incantu, šta casa si trasforma! (Angiulu ha paura) No' si capisci cchiuni ci štamu a llu manicomiu, o a lla clinica ti li pacci!

ANGIULU
Ma vi dovete fare controllare cara nipote! Ecco! Perché lu tuo marito venire ogni morto di lu Papa! Poveretto! Tici ca teni tuerto?

VICINZINA
E, ntra certi mumenti, ndi manca propia iddu a 'mmienz'a lli pieti! Cussini putiumu apriri nna putèa! Nna putèa ti pacci!

ANGIULU
Perché, anche lui essere nnu tirrimoto? Ma come! Tu avere scritto a me che lui essere marito… come si dire…

VICINZINA
Nienti ziu, no' llu ticiri.

ANGIULU
Giutizziusu! Si ecco, così dire.

VICINZINA
Nna cosa jè ddiri, nna cosa jè fari.

ANGIULU
Avere detto male io?
VICINZINA
(Tamianu, in punta di piedi, di dirige verso il nonno) No, no ziu! E' sulu ca… fermu! Addo' šta scivi, ribbusciatu? Ggiuštu ti cuštu šta parlaumu (Lo prende per le orecchie). Ma comu no' nci ti pari mali! Comu no' ti ni virguegni! Hama tittu: ampena veni lu ziu l'ham' a fari rripusari 'nnu picchi, e inveci… uardatulu; la facci l'ha teni propia ti fessa! No' l'aggia tittu otru a siri e fiu e vititi cce sorta ti teatru ca šta cumbinunu! Ma ha' finiri, no' tti prioccupari.

TAMIANU
Mà, pi ffavori, no' zziccamu cu lli soliti litanìi!

VICINZINA
Uè viti ca ti štaccu šta recchia; (lasciandogliela) vititi nnu picca! Lleviti ti qua nnanzi e viti addò eti ca t'n'ha sciri, pi ll'anima ti li muerti.

ANGIULU
Senti Enzuccia, io andare a vedere se trovare un notaio in paese, così sistemare un po' tutto e andare via di corsa, anzi al volo. (Bussano) Chi essere ora?

VICINZINA
Mariù, va apri.

MARIUCCIA
Avanti!

PIPPINU
(Vestito da Rosina) Buongiorno a tutti. (s'accorge che Angiulu ha l'orecchio medicato) Oh, signor Angiulu! (Poi a Vicinzina) Scusatimi signo' ci šta matina aggià vinuta cchiù tardu, lu sapi… iu… no' nci pozzu viniri cchiuni cu vi fazzu li sirvezzij, eccu si! L'aggià vinì vvisata ca aggia partiri e ca quindi…

ANGIULU
(Con grande esclamazione) America andare?!

PIPPINU
Ma quali America e America! Macari Ddiu!

ANGIULU
Volere venire in America con Angiulu? Io farti arriposare per ever! Per sempre! Farti divertire un World! Un mondo! Quali lavoro? Now basta lavoro.

VICINZINA
Puvirieddu! Macari cu nd'lu purtavi.

ANGIULU
Comu puvirieddu, (indicando Pippinu) illa?

TAMIANU
Mo' s'ha fa scopriri!

VICINZINA
(Indicando Tamianu) No illu! Noni, šta ddicu lu vagnoni no! E edda (indicando Pippinu), anzi iddu; 'nzomma… no' nni šta capiscu cchiù nienti ziu!

ANGIULU
(Indicando Tamianu) Lu vagnoni portare con me? No! No! No! Io preferire, come dicevi tu, manicomio! Si, si! Autru ca vagnoni!
VICINZINA
Ziu, portiti a ci uè tuni, ma bbašta cu mmi ni llievi ncunu ti mmienz'a lli pieti! (Indica il nonno) Portiti puru lu nonnu!

ANGIULU
(Facendo le corna) Io… (Guardando Pippinu) Rosina portare, e basta! Finire di passare in pace e amore gli ultimi miei anni che rimanere. (A Pippinu) Ok, tu dire?

PIPPINU
(Preso alla sprovvista) E… cce v'aggia ddiciri…

ANGIULU
Ok! Ok!

PIPPINU
(A Tamianu viene da ridere ed esce) Jè sulu ca… mujerima… (correggendosi) ma cce šta ddicu! Marituma… No! No! No! No' jè ggiuštu ca lu lassu, certu… no' nci s'lu mmerita (guardando Vicinzina); ma cce vuliti, jè marituma, e allora… lu sapiti comu si tici? Ci no' ue uai cu lla mujeri, štatti cittu e (un piccolo salto e dà le spalle ad Angiulu) votinci li spaddi!

ANGIULU
Ma tu… no' essiri lu maritu, essiri la mujeri!

VICINZINA
Ziu, tici bbuenu. No' lu viti ca mancu si sapi esprimiri bbona, no' ssapi mancu cuddu ca tici; lassila sciri.

ANGIULU
Dai Enzuccia, anche tu mortificare Rosina? Lei essere… come dire… sempliciotta; io sapere poi come insegnarla. Allora! Venire con me? (Mettendogli la mano sulla spalla).

TAMIANU
Vai, Fru-Fru.

PIPPINU
(Tra sé) Ma vì cce niespulu aggià ccappatu. Ca… a marituma (guardando Vicinzina), puvirieddu, lu pozzu lassari sulu? No! No! No!

ANGIULU
Si! Si! Si! (Poi a Vicinzina) Ma dai! Diglielo anche tu che con me starebbe di certo meglio.

VICINZINA
Ziu, e iu, iu cce vuliti ca nci aggia ddiciri? Certu edda no' n'è ca jè piccinna, lu sapi cuddu ca ha fari, puru ca… no' capisci cuddu ca šta cumbina, (gli si avvicina e gli da, sul viso, dei piccoli schiaffetti, poi ironica) no jè vveru Rusì?

PIPPINU
Sra' ca jè meju cu mmi ni vou! Ca ci no' zziccu a cantari tanti ti quiddi canzoni ca mancu a llu feštival ti San Remu!

VICINZINA
Puru! Tinivi puru lu curaggiu cu canti? (Mettendosi le mani sui fianchi) Canta, canta! Quantu vitimu cce štueni.

PIPPINU
Ah, si! Moni ti fazzu vetiri iu ci štonu! (Arrivati a questo punto capisce che gli conviene ancora recitare e canta una canzone) Che confusione, sarà (a Angiulu) perché ti amo, (accarezzandogli la faccia, tanto che Angiulu gli fa il cascamorto) è un'emozione che cresce piano, piano, stringimi forte, e stammi più vicino, (Angiulu si stringe sempre di più) se ci sto bene sarà… uéh! (E salta in braccio a zio Angiulu).

ANGIULU
(Se lo stringe a sè) Ok! Ok! Enzuccia, ci siamo l'ho convinta! Vai Angiulu che ti sposi! (Ed esce con in braccio Pippinu sotto lo sguardo meravigliato di Vicinzina e Tamianu).

VICINZINA
Signori mia, ci lu putìa pinzari ca lu zzu Angiulu s'er' a 'nnamurari propia ti quedda cosa bona ti sirda!

TAMIANU
Mà, no' n'è ca a llu ziu li piaciunu li ....(toccandosi l'orecchio e ride) Ah! Ah! Ah!

MARIUCCIA
Mucculoni, ca cce jè capitu ca è masculu? Quantu si ni ddona, puè viti comu cangia itea.

VICINZINA
No' tti pari ca ti ni šta vvieni meju ti sirda! (Esce accompagnata da Mariuccia)

TAMIANU
(Solo in scena, mima Pippinu) Stringimi forte… (Ride) Ah! Ah! Ah! A sirma, matonna mia! (Va a guardare da dove sono usciti) Ci sapi addò štannu! (Avvicinandosi al nonno che dorme) E tu, turmi! Bravu, bravu lu Frangiscu! Faci la parti t'lu fessa! Faci finta ca no' capisci nienti! Ma tuni no' nci t'la puè passari liscia, ha capitu? (Frangiscu dorme) Ah no! No' nci rispundi, no? Ma mo' nci penzu iu!… (Va a prendere un secchio con dell'acqua e sta per lanciarla al nonno).

VICINZINA
(Entrando s'accorge di ciò che sta facendo Tamianu) Uè! Ribbusciatu! Ma cce šta cumbini? No' ti permettiri! Ma comu! Cirvieddu no' nni tieni propia? T' l 'aggia fa' vetiri iu comu va spiccia tutta šta štoria…

TAMIANU
Li bbaštunati hann' a essiri pi ttei, t'lu fazzu fari iu lu papà, lu cueddu t'aggia rompiri… Uè mà, ma no' nci ti nueji cu ddici sempri 'nna cosa?, e puei cce nc'entra mo' šta cosa? Iu šta vitìa sulamenti ci lu nonnu tinìa li riflessi pronti.

VICINZINA
Li riflessi pronti? Ah, no' nc'eri vvetiri ci lu nonnu si fitava ti nnatari? Ti piacìa a ttei ci iddu la matina ti svegliava cu nnu vacili chijnu t'acqua?

TAMIANU
Cce nc'entra la matina! Cuštu orariu ti tormiri eti?

VICINZINA
Veramenti cuštu è l'orariu cu ti scì cangiavi, e ti corsa puru! Tantu oramai no' nc'è cchiù bisuegnu cu faci lu papà; lu ziu mo' veni cu llu nutaru, faci cuddu c'ha fari… sempri ci ancora li 'ntinzioni sua so' bbueni, e subbutu zziccamu a sbrujari šta matassa troppu 'nturtijata.

TAMIANU
Mà, e l'aggia zziccà a sbrujari iu? Mà, lu sapi cce ti ticu. Ca iu mi va corcu; ca mi šta' nnoja motu štu macellu c'hama cumbinatu, anzi, cu ndi capimu meju, sveglimi quandu qua intra no' nc'è mancu cchiù 'nna jatta nanz'a lli pieti; (si tappa il naso guardandosi attorno) šta ssentu puzza ti brusciatu! (Esce).

VICINZINA
(Rimane a guardarlo meravigliata) Moni ticu io, ci no' la passi nna cosa no' nci la criti! E si va corca puru! Noni ca jè ddittu, per esempiu, vitimu com'hamà ffari cu vvitimu comu nd'n'ham' assiri, noni! Si ni llava li mani inveci, šta cresci propia sputatu sirsa. Povra femmina ca lu va' 'ncontra. Ca puei sontu puru cchiù fortunati t'li bravi uemmini! La fessa l'hann'acchiata ca li cura sobbr'a tutti cosi, lu fessa ca nci lassa tutti cosi puru, quindi… ggiuštamenti pircè hannà cangiari, no' lli manca nienti!

TAMIANU
(Affacciandosi alla porta) Mà, ma ticu iu, ma pircè ti lamienti sempri, vištu ca no' 'ndi manca nienti!

VICINZINA
Sini no', tuni, vagliò, ci no' cangi capu, a cuddu bellu ti sirda no' ffaci a ttiempu mancu cu llu viti nn'otra vota.
TAMIANU
Cce nc'entra moni sirma?

VICINZINA
Ah, noni, no' nc'entra nienti!? Ci sirda era tinutu cchiù ggiutiziu e era štatu veramenti cuddu ca iu nci scrivìa a llu ziu, tu pienzi ca nc'era štatu mutivu cu rrivaumu a cuštu? E puei ricorditi nna cosa ca sirda quando si tratta ti cosi sciati nc'entra sempri.

TAMIANU
E lu papà, mà, moni ca lu zziu jè persa la capu pi iddu? (Meravigliato) Matonna! T'l'immaggini lu ziu ca vai in crisi? O ca si pia 'nna cotta pi llu papà? Iu lu sacciu comu va spiccia (ride).

VICINZINA
E ca si menti a rritiri puru! E comu va spiccia?

TAMIANU
Ca comu sicuramenti si corcunu anziemi… lu ziu nci cala li mani e… s'acchia la manu chena! E sicuru ca l'ha vetè saltari ntra lu liettu comu nnu crillu, e penzu ca, pi llu šcantu, in America a lla ppeti arrìa.

VICINZINA
Ah, tu a cuštu pienzi? Noni a cuddu puvirieddu t'lu ziu, ca toppu tuttu štu crandi viaggiu… no' ssulu lu fuci fuci ca jè 'vvut'a suppurtari, lu šcantu, la recchia ca nn'otru picca 'nd'la lassava quani, ma moni puru l'umiliazioni c'ha pruari quandu v'a scopri ci eti veramenti la Rusina. Ah, no! A cuštu no' nci s' ha 'rrivari, puru cuštu no! Sienti cuddu c'hama ffari, tu štatti attientu a llu nonnu, ma… mi raccumandu! Ampena arriunu, senza cu nci faci capiri nienti, li tici ca aggia sci' pijata 'nna pinnula pi lu tilori ti capu pi llu nonnu e ca šta tornu subbutu.

TAMIANU
E tuni, addò šta vvai?

VICINZINA
T'aggia tittu ca šta' vegnu! Mi raccumandu, a llu nonnu no' lu svegliari! Viti ca mi ni šta vvou cu lla Mariuccia (Esce).

TAMIANU
E va beni, va beni! Pi mmei pò ddormiri puru fign'a ll' annu ci veni! Era meju ci no' nc'era vinutu štu minchialiri ti ziu, ma ci l'è purtatu! Era meju pi tutti; iu m'era spicciati ti tajari tutti li joni, no' era fattu mali sangu cu tutti, no' era fattu lu papà ca, pi comu l'aggia fattu bbuenu ci sapi quanti mazzati hanna essiri! E iu, ti crandi, er' a fari lu papà? Ma quandu mai! Li fili, ci vol'a vvennu vennu, mi ni ponn' arrivari puru nnu camiu, ma iu jè sicuru no' nci mi li va acchiu. Lu sapiti inveci cuddu ca vulì facìa? (Additando il nonno) Ecculu! Cuddu ca vulì facìa; sulu ca nè si pò muništari, nè si po' svigliari, uardatulu! Tormi comu nnu chiru e si ni fotti ti tutti cosi, po' ddiciri cuddu ca voli e no' lli si po' ddiciri nienti, ci li veni cu mmena ncuna cosa t'la fineštra la mena e uai a cci parla! T' la scola si ni freca… 'nzomma faci cuddu ca voli e bašta! Cuštu voj'a fazzu, lu nonnu! Anzi spittati c'aggia vvetiri 'nna cosa (fa alzare il nonno, il quale lo segue, mano per mano lamentandosi, nella stanza da letto).

FRANGISCU
Ma cce šta faci? Lassimi sciri! Cce uè faci?

TAMIANU
Cce voj'a fazzu? Nienti! Signoria curcativi ca a ll'otri cosi nci penzu iu. (Rientra in scena aggiustandosi i vestiti del nonno ed imitandone la voce., mentre Frangiscu si lamenta). Quantu vitimu nnu picchi ci eti ca m'ha tuccari moni! (E si va a sedere sulla sedia del nonno, imitandolo). Va pia la scheda! (Alla sedia) Chi è, no' nci sienti? Cu ttei šta parlu!

ANGIULU
(Si sentono arrivare gli altri) Trasere, trasere! (Entrano: un notaio anziano con occhiali da vista spessi, Pippinu con una valigia pronto a partire, ed Angiulu che cerca, entrando, di capire dove possa essere andata Vicinzina, la chiama, non risponde nessuno). Enza! Enzuccia! Sbrigari, che notaio avere premura e che io andare a fare biglietto, prima che essere tardi e la navi partire senza di me e Rosinella (stringendosela e coccolandola un po').

NOTAIO
Allora! Siamo venuti per corteggiare o per fare il da farsi? Perché io, vel'ho già detto d'avere molti impegni, molti altri atti d'andare a fare, a questo, avete tempo lungo il viaggio.

ANGIULU
Voi non capire cosa essere innamoramento, anzi sbrighiamoci, non vedere l'ora di essere sulla navi.

NOTAIO
Allora, io sottoscritto Pascullo Angelo, nato a… il… etc… dichiaro di donare tutti i miei averi in codesto paese, (poi ad Angiulu) e… In America, avete niente da donare? Così andiamo…

ANGIULU
In America avrei ancora tantissime cose, ma quelle cose io donare a quisto mio amore Rosina; sei contenta Rosina?

PIPPINU
Ah, no! Cuštu mai e poi mai, iu no' voju cuddu ch'eruvu già prumessu a otri, iu, tegnu tantu rispettu pi lla signora Vincenza ca, sulu cu penzu cu lli fazzu nnu tuertu, quasi quasi… nienti, iu no' voju nienti, anzi lu sapiti cce vvi ticu?…

ANGIULU
Ma come? Essere tu, davanti a lu nutaru, e continuare a darmi del lei? (Al notaio) Voi non fare caso a quello che lei dire, essere molto timida!

NOTAIO
Non stia a formalizzarsi, io sono venuto esplicitamente per l'atto di donazione, quindi voglio concludere che ho fretta!

ANGIULU
Ok! Ok! E che cosa avere detto? Io a voi pagare bene! Dollari! Capito dollari? Non avere motivo di pressa, capito pressa?

NOTAIO
Sentite signor (Leggendo come è scritto sul foglio) Pascullo, (facendo con le mani come a stringere i tempi) quajamu, capito quajamu? (Angiulu fa segno di si) E allora vediamo quello che dobbiamo fare che il tempo stringe.

ANGIULU
Allora, Rosina bella, cosa stavi per dirmi?

PIPPINU
Nienti, šta ddicia ca no' voju nienti, anzi manisciamindi ci vuliti cu vegnu ddani, in America, no' nci mi voj'a portu rimorsi appriessu!

ANGIULU
Allora voi (al notaio), mettere che io mandare dall'America… (facendosi i conti) alla mia sempre nipote…

NOTAIO
Eravamo arrivati (rileggendo) di donare i miei averi in codesto paese e la somma in denaro di lire… allora, quanto dobbiamo mettere?

ANGIULU
In dollari? O in lire?
NOTAIO
Conviene, visto che dovete mandarli, mettere in dollari.

ANGIULU
Quanto essere… duicentomila dollari?

TAMIANU
(Meravigliato) Menchia!!!

ANGIULU
(Si girano e Pippinu si strofina le mani per la gran somma) Non fare caso a quillo, notaio, lui essere un capo sbetico!

NOTAIO
Quanto essere? Niente noi mettiamo una postilla e richiamiamo sotto, quindi e…. in codesto paese e di mandare dall'America, la somma di duecentomila dollari, dico duecentomila, e poi… c'è più niente?

ANGIULU
Solo questo, la casa grande di America, poi, dopo parlare, per ora io stare la! E certamente la mia qui presente (facendo il cascamorto ) Rosina.

NOTAIO
Dunque, rileggiamo, io sottoscritto Pascullo Angelo, nato a… il… residente in America in via… Numero… dichiaro di donare tutti i miei averi come da atti inclusi e di mandare dall'America la somma di duecentomila dollari, dico duecentomila (facendo come se scrivesse per davvero) alla cui presente ed unica erede nipote… (meravigliato) e… ditemi, dov'è la fortunata nipote?

ANGIULU
(Guardandosi in giro) E che ne sapere io?

NOTAIO
E devo saperlo io dov'è? Ma… ditemi, questa vostra nipote, è consenziente nel ricevere questa eredità?

PIPPINU
Certu! Comu no! Ma viti nnu picchi št'otru!

NOTAIO
Ma, come vi permettete? E siete pure una donna!

ANGIULU
(Che c'era rimasto male anche lui, fa finta di andare avanti) Scusatela, scusatela notaio! Ma… intanto mia nipote è strano che non essere qui! Nemmeno lu vagnoni Damianucciu! (Al nonno) Solo quillo, ma illo è meglio lasciarlo dormire!

VICINZINA
(Entrando stanca) Scusatemi! Ma, mi šta spittauvu a mmei? Iu… Tamianu no' v'e ddittu nienti? Aggia scì piati li meticinali pi llu nonnu, pircè iddu no' nc'eti?

ANGIULU
Veramenti poco fa chiamari, ma nessuno rispondere, ma abbiamo veramente finuto, veru, notaio?

NOTAIO
Si, occorre solamente che vi legga il testamento per presa visione, dopo di ché la firma ed è fatto.

VICINZINA
Spittati (Va dal nonno per dargli la pillola ma…); tuni!!! Cran pezzu ti malitucatu! Ma comu s'è vištutu? Nn'otra moni!

TAMIANU
(Cerca di imitare il nonno) E tu ci sinti? L'ha purtata…

MARIUCCIA
Cuddu scemu t'lu Tamianu eti. Mucculoni ca no' ssi otru. (Gli da un ceffone).

VICINZINA
Ancora? Ma allora la tua è 'nna malatìa! No' ti prioccupari ca li miticini puru pi ttei štannu! (Lo alza per le orecchie, ancora gli altri non hanno capito niente).

TAMIANU
(Parlando ancora con la voce del nonno e iniziando a camminare come il nonno, e visto che la mamma lo vuole riprendere per le orecchie scappa veloce). Aiutu! Aiutu!

ANGIULU
(Che ancora non riusciva a capire) Ma quillo, essere diventato troppo veloce! Non essere sembrato nonno!

VICINZINA
Tamianu era, ziu, Tamianu! Ma lassulu sciri. Signor nutaru addò erumu 'rrivati? Mena mè, quantu firmu, pi l'otri cosi no' vi prioccupati, ca tegnu fitucia a lei e a llu ziu. Vitimu ci cunchjutimu, pircè già la capu mi šta scoppia.

NOTAIO
Contenta lei, contenti tutti. Firmate qua (indicando il testamento).

VICINZINA
(Prima di firmare rimbocca le maniche, e, dopo un insieme di movimenti aiutati da tutto il corpo, firma e si asciuga il sudore). Oh!!! E moni, moni cce vveni?

NOTAIO
Come che viene! Ora, siete ricca! Ma lo sapete quello che avete ereditato? Cercate di farne buon uso. (Poi si rivolge ad Angiulu) Allora, cominciando da sopra e mittitila a capu, capito a capu?

ANGIULU
Ok! Ok!

NOTAIO
Mi dovete la somma di lire duecentomila.
VICINZINA
Ma quišti, caru ziu, li vulì pajava iu, quindi…

PIPPINU
Signora Enza, ti 'ntra lla štanza ta lettu m'è parsu ca v'hanna chiamata.

VICINZINA
A mmei? (Si avvia nella stanza da letto mentre lo zio paga il notaio. Si sente parlare Vicinzina fuori scena) A mmei m'ha chiamata? Ma… E lu nonnu? Comu mai štai a lla nuta? Ma ticu iu, nnu picchi ti ggiutizziu quand'è ca l'ha mentiri, mai? Mariuccia, camina ca lu vištimu a llu nonnu, ca sicuru ddu puvirieddu šta mori ti friddu.

TAMIANU
Uè mà, cu quanti nci nn'é dda intra giustu cu mmei t'la vinì piata?

ANGIULU
(Conclude col notaio e chiama Vicinzina) Enza, Enzuccia! Il notaio andare via, vieni!

VICINZINA
Qua, qua štou zzì! (Entra)

NOTAIO
(Porgendole la mano) Arrivederla cara signora e… tanti auguri ancora (Si avvia ad uscire, ma, Cumpa' Ninu e Cumpà Cosumu che stavano entrando non s'accorgono del notaio e lo fanno cadere per terra).

CUMPA' NINU
(Adirato) Bongiornu a tutti! (Il notaio tenta di rialzarsi) Addò štai, addò štai mujerima? (Allusivo a Pippinu che, vedendolo si adira di più) Ah, qua štai, no! Vieni qua, qua a vviniri! (Lo prende per un'orecchio; Angiulu cerca di nascondersi) ma ddò ti critivi ca eri sciri? Femmina inutili! (Lo porta verso il proscenio).

PIPPINU
Ahia! Ahia! Ahia! L' orecchinu, l'orecchinu! Mò mi scueddi la recchia! (Sottovoce a Cumpa' Ninu) Ma cce ha 'ssutu pacciu? Ma cce so' tutti šti mazzati? Mancu quand'era vagnoni m'hanna piatu cussini!

CUMPA' NINU
Mancu quand'jeri vagnoni? (Facendolo sentire agli altri per non fare capire dell'accordo che ha preso con Vicinzina) E moni, moni ca si grandi ti ni uè vvai cu cuddu miricanu? Fimminazza ti štrata!… Ma… a propositu ti miricanu, addò štai, addò štai iddu? Ma cce si n'è fuciutu? (Angiulu cerca di non farsi vedere da sotto il tavolo, il notaio spaventatissimo scappa via, mentre Vicinzina gli indica dove si trova).

CUMPA' COSUMU
Cumpà Ni', no ti prioccupari ca mo' t'lu ddifrescu iu ti mazzati!

VICINZINA
E štatti fermu cumpà Co'. Uè cumpa' Ni' e cce jè successu? Mujerita no' eti ca…! Tuni sia ca ha vištu ..

CUMPA' NINU
(Riprende, sta volta per i capelli, Pippinu; mentre Tamianu entra e si siede divertito a vedersi la scena) Femmina ti bburdellu! Ti fazzu partiri iu, ti fazzu partiri!

CUMPA' COSUMU
Addò štai lu miricano. Tatumlu quantu m'lu sporpu viu!

VICINZINA
(Anche lei deve recitare per non fare capire nulla) Eh, e mo' bašta! Cuddu crištianu mancu l'è tuccata! Vui šta faciti capiri mancu ci l'è fattu…

CUMPA' NINU
Pi cuštu ampena arrìa iddu m'la vesciu cu iddu.

VICINZINA
Ma, scusa, cce nci uè lassi lu segnu, moni? Chiuttoštu viti cuddu c'ha fari cu nd'la puerti subbutu, a šta cosa bbona! (Tamianu osserva strofinandosi le mani).

CUMPA' NINU
(La prende ed esce) Sra' ca tici bbuenu cummà! E allora štativi bbueni. Sciammindni Cumpà Co'. (Mentre, da sotto il tavolo, Angiulu accorgendosi che sono andati via si alza. Cumpa' Ninu, che si era dimenticato la giacca, e Cumpà Cosumu, che si era dimenticato il bastone, rientrano con Pippinu e si accorgono di Angiulu). Scusati, m'aggia avut'a scirrari la giacca; ma, vui… ci siti?

CUMPA' COSUMU
Certu! Vui siti lu miricanu! Cuddu ca si vulì purtava cummà Rusina, no jè vveru!? (Si toglie la cinta dei pantaloni e lo incomincia ad inseguire. Tutti girano attorno al tavolo. Tamianu va verso il pubblico).

TAMIANU
Ma, no' vi pari ca manca nonnima? (ed esce facendo rumore fuori scena).

FRANGISCU
(Fuori scena) Ci siti?

TAMIANU
(Sempre fuori scena) Comu ci sontu! Sontu 'mbroja populu! E aggià vinutu cu vi fazzu ssaggiari lu baštoni!

FRANGISCU
(Ancora fuori scena, mentre Cumpa' Ninu e Cumpà Cosumu inseguono Angiulu attorno al tavolo con dietro Vicinzina) Aiutu! Aiutu! Lu votu, lu votu voli!

TAMIANU
(Entra Frangiscu e si mette in coda agli altri che girano attorno al tavolo. Tamianu, che era entrato vestito da papà, deciso, ferma tutti). Aaalt! (A Cumpa' Ninu) Tu, ci sinti?

CUMPA' NINU
(Meravigliato) Iu sontu, cumpa' Ninu!

TAMIANU
E allora a casa tua! (Esce Cumpa' Ninu; poi a Cumpà Cosumu) E tu! Ci sinti?

CUMPA' COSUMU
Iu sontu Cumpà Cosumu!

TAMIANU
A casa tua puru tuni, camina! (A Pippinu) E tu ci sinti?

PIPPINU
(Con rabbia contenuta, e confuso) Iu veramenti, mancu iu sacciu cchiù ci sontu! Ah, Rusina, Rusina la cameriera sontu!

TAMIANU
E allora vabbandi! Vabbandi cu marituta! (Ed esce anche Pippinu, mentre Angiulu guarda Tamianu e non sa cosa fare) E tu, ci sinti?

ANGIULU
(Stanco ed avvilito) Io essiri unu stanco e volere partire subito pi America!

TAMIANU
E allora vabbandi puru tuni! Prima ccu parti la navi; (Angiulu scappa; poi si trova davanti a Frangiscu semi nudo) e tu, cce šta faci a lla nuta?

FRANGISCU
La scheda, addò šta la scheda?

TAMIANU
Va dda intra, (indicandogli la stanza da letto) va vištiti, camina! (A Mariuccia) Tu va juta lu nonnu. (Poi guarda la mamma che è rimasta seduta stanca in un angolo e le si rivolge con tenerezza) E tu, cce šta faci sola sola mà? (Vicinzina alza le spalle. Tamianu inizia a spogliarsi mentre Vicinzina lo guarda meravigliata).

VICINZINA
Ma cce šta faci? Cce uè faci ancora, vi ci ti višti!

TAMIANU
Mà, aggia capitu finarmenti cuddu ca aggia ffari e lu voja fazzu pi comu è ggiustu cu llu fazzu.

VICINZINA
E cce cosa, cce cosa?

TAMIANU
(Che si era già spogliato rimanendo con i suoi abiti) Voja fazzu lu Tamianu, lu Tamianu voja fazzu mà! (Andando dalla mamma che lo accoglie a braccia aperte)

Fine

Materiale di proprietà di "Maruggiu Mia" ©