GALATRO

ed i suoi

POETI

ABATE ANTONIO MARTINO

Click qui per ingrandire l'immagine

Il Paternoster dei liberali calabresi

sotto la pressione degli ingenti tributi

in Dicembre 1866

 

O patri nostru, ch'a Firenzi stati,
lodatu sempi sia lu nomi vostru,
però li mali nostri rimirati,
sentiti cu pietà lu dolu nostru,
ca si cu carità vui ndi sentiti
certu non fati cchiù ciò chi faciti.


Patri Vittoriu, re d'Italia tutta,
apriti ss'occhi, ss'aricchi annettati:
lu regnu vostru è tuttu suprasutta,
e vui, patri e patruni, l'ignorati.
Li sudditi su' tutti ammiseriti:
vui jiti a caccia, fumati e dormiti.


Ministri, senaturi e deputati
fannu camurra e sugnu ntisi uniti,
prefetti, cummessari e magistrati
sucandu a nui lu sangu su' arricchiti.
E vui patri Vittoriu non guardati:
vui jiti a caccia, dormiti e fumati.


Cummessi e cancelleri di preturi,
prùbbica sicurezza e abbocati
e speciarmenti li ricivituri
a tutti ndi spogghiaru e su' ngrassati.
E vui patri Vittoriu li viditi:


Sindaci, segretari e salariati
e cunsigghieri tutti e assessuri,
su latri cittadini patentati:
su idhi li judei, nui lu Signuri!
E vui patri Vittoriu li viditi,
e jiti a caccia fumati e dormiti.


A l'esatturi, poi, lupi affamati,
uh, lampu mu li mina e mu li cogghi,
li roli mu li strazza a mudhicati,
ca quantu furti, frodi, quantu mbrogghi!
E vui patri Vittoriu vi scialati,
e jiti a caccia, dormiti e fumati.


L'agenti di li tassi su' na piaga
cancarenusa supa a lu vidhicu,
sempi la pinna loru scrivi 'paga',
e di li murti loru nenti dicu...
E vui patri Vittoriu non spijati...
Dormìstivu? Mò jiti e caccijati!


E di li sù notara chi cuntamu?
La pinna loru è lanza di langinu,
uh, poravedhi nui si stipulamu:
notaru oji dinota 'latru finu',
tariffa loru è sulu lu capricciu.
Patri, pacenzia, ca mò vi la spicciu,


posati ssu ddubbotti e rifrettiti,
jettati chissu sicaru e sputati,
guardati chisti piaghi ca ciangiti,
e canusciti tutti li mpiegati.
Certu, si vui guardati, aviti a diri:
mannaja lu fumari e lu dormiri!


E vi accorgiti ca regnati in guerra,
odiatu di lu celu e di la terra.




PANEM NOSTRUM


Lu pani ndi strapparu di li mani,
lu pani nostru, o patri, e mò langumu,
simu trattati peju di li cani,
pagamu supra l'acqua chi mbivimu.
La curpa èni ca fummu liberali;
l'Italia fatta ndi portau sti mali!


Pacenza... Mò mparammu ca lu mundu
prima t'alletta e poi si mustra ngratu,
ch'è vasu duci ncima, amaru in fundu,
ch'è fàuzu e tradituri d'ogni latu...
E chistu spega lu tempu presenti,
peccùi di ricchi sciurtimmu pezzenti.


Pezzenti pe fundaria e manimorta,
pezzenti pe cunguagliu dupricatu,
pe prèstiti forzusi ed ogni sorta
di pisi, ch'ogni riccu hannu stancatu.
Et quia venturi sunt fabbricati,
lu daziu su li porci e su l'entrati.


Pezzenti, e si pretendi di pagari
lu daziu di cunsumu già appardatu,
li murti, supraimposti, ed autri affari
chi già Scialoja nostru ha progettatu.
Si parla di finestri, ciucci e cani,
daziu di furnu, di pili e di lani.


La mobili ricchezza sbrigonata,
e lu registru cu la murta e senza,
marchi di bullu, la carta bullata,
la posta chi ndi suca e non si penza,
tabaccu caru, carissimu sali:
patri Vittoriu, pe bui tanti mali!...


Finimu cu li pisi e li misuri,
lu decalitru, vilanza e stratia,
lu metru, pisi grossi e li minuri,
la revisioni ogni annu... uh, porcarla!
Patri, cuntempra tu chist'orazioni
et ne nos inducas in tentazioni:
ca di la furca passammu a lu palu,
sed libera nos a malo.


AMEN


Cchiù suffriri non potimu,
caru patti, riparati!
Ca si nui ndi annichilimu
di st'Italia chi ndi fati?


Fussi regnu di lu nenti
e vui re di li pezzenti,
e tornamu in giografia
zeru e nenti e così sia.