ALESSANDRO

TETI

TORRICELLA PELIGNA NEGLI ANNI 50 & 60

 

  

MODI DI DI DIRE – PROVERBI – SCIOGLILINGUA
(In dialetto torricellano)

Coccia pelate ch' treda capìll, tutta la nott ce cand le grìll, e dapù che cia candate, bonanott cocciapelate.
Chi ne mbò vatt sacch, vatt sacchétt.
Se n'é ite a ziloff. - A ècch, o se trésch o se spicce l'are.
Avoia a fiscà , se l'asene ne vò vévere!
Lu rellogge de lu cumbare, camine quand i pare.
Addì péde de fiquere. - La votta piéne e la moia mbriache.
Acchiappete a ssu péde de fiquere.
Acchiappete a ssu maneche de 'ngine.
Chiss é tutt na manijate. - Mo se ne và chi combre.
Sènza niènd 'nze fa niènd. - A crepa surge.
La puliteche é sporch. - A crépa pèll.
Lu cchiù pulite té la rogne.
Ci s'é mbricucate. - Chi cènd ne fà une n'aspètt.
Piccirill e male cavate.
Gross e asene. - Addò sta naquill de iell, 'nze fa mi iuorn.
Ne nza fa mangh la o che lu becchière.
Ne nza métt mangh lu file all'ache.
Ne nza mangh quanda pare fa tre vuove.
Mittete ngh' chi é meie de té e faie le spése.
La alline féte 1'ove e a lu alle i ngènn lu cule.
Né niend quand néngh, ma quand squaie.
Anniènd me coce e arréte me ngènn.
Ch'é succèss, se n'é ite la att abball pe lu cèss.
Se marz né marzégge, brìle male pènz.
Fatt curagge, ch'apprèss a aprile vé magge.
Sètt e ott sott a lu cappott.
Sètt, quattordece, véndune, vendott, la case, la vigne e la ngott.
Piove e piove a la case de tatone, néngh e néngh a la case de za' Méngh.
A le dù la Canelore, a le tré la Bisciole, (S. Biagio) o ci néngh o ci piove. Se ce fére nu suletéll séme mèzz a mernetèll (inverno). Se ce fére nu sole bbone, da l'mmèrne séme fore.
Recita di carnevale: Fricchie e fricchie damme nu cacchie de salgicce, se tu ne me le vu dà, te se pozza fracetà.
Canzone: Arrizzete tu, ca i mo m'arrizz. Appicce lu foche e cuoce la pizz. Pije lu spéte e tirel' arréte e lévete sse ngustie ca sema magnà.
Setaccia, setacce, coma mi fì, accuscì t'arefacce;
Chi te vò ngiurià, mbasciatore se métt a fà.
Chi le vo cott e chi le vo crude.
Zumb zumbitt, calecagnitt, me romb la cocce e me stièngh zitt.
Péde pedugne, lu mese de giugne che ce vé a cambarì a la fèste de lu rré. Tire ssu péde c'attocch a té.
Muscia att, pan' e latt. Che te magnist l'altra sére? Pan' e latt. Muscia att pan' e latt.
Ruffeiane de la pijazz, chiapp, chippìne e matarazz.
Langianése cul'appése, sacch de paie, cul'a metraie.
Daie e daie, la cepoll devend aie.
Maluocchie e maluocchie, furbeccétt all'uocchie; scatt l'ammideie e crépe le maluocchie. Du uocchie t'aducchiate, tré sand t'ha salvate. I.u nome de lu padre, lu nome de lu fie, lu nome de la sandissema trenetà.
La atta furirèll fa le fie cichiète.
Chi lass la via viecchie pe la nove, sa quéll che lass, ma ne nza quéll che trove.
Té lu core nére, come ammond pe la ciumenière.
Chiss de lu Jéss se magne e fafe alléss.
Coccialuongh de Trucéll. Viscirièll de lu Falascose.
Nzignemeròne, nzignemerone, nzigneme la vì de Rome.
Cunzije de volp, strippazione de galline.
Sémbre na sèrp c'ha perdute lu veléne.
Se va accattà le uà che nen té.
Chi arréte me parl, arréte le tièngh.
I so i e tu si tu, chi e chiù asene i o tu?
A la fine de frebbare, nott e iuorr va pare.
Va truvénn Marì pe Rome.
Lu file va a file, lu piomm va a piomm e lu mure va stuort. Sta bone Rocch, sta bone tutte la Rocch!
Mort de fame e cecate de sonn.

HomePage | Indice | Avanti |